Calendarul zilei – 23 august

Publicat de Codrin RAITA, 23 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 23 august

* Cu 451 de ani în urmă (1572) a avut loc „Noaptea Sfântului Bartolomeu”, nume dat unui eveniment sângeros petrecut la Paris în noaptea de 23 spre 24 august, când au fost masacraţi peste 2.000 de hughenoţi (protestanţi calvini) de către catolici, moment principal al războaielor religioase din Franţa (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol al IX-lea. Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte la 24 august pe apostolul Bartolomeu

* Acum 448 de ani (1575) Diaconul Coresi termina tipărirea, la Braşov, a unui „Octoih” slavon în două părţi, lucrare care se înscrie în seria de tipărituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului

* Cu 142 de ani în urmă (1881) Regele Carol I promulga Decretul nr. 2134, prin care se autoriza deschiderea şi funcţionarea, în urbea Brăilei, a Bibliotecii Publice şi a Muzeului Ştiinţific, actualul Muzeu al Brăilei „Carol I”

* Acum 109 ani (1914) Japonia, aliata Angliei, declara război Germaniei, conflictul european devenind astfel unul de nivel mondial

* Se împlinesc 105 ani, de când, între 23 august și 5 septembrie 1918, la Chişinău, avea loc adunarea constitutivă a Partidului Țărănesc Basarabean, din care făcea parte: D. Ciugureanu, I. Inculeţ, I. Pelivan, P. Cazacu, Şt. Ciobanu, I. Costin, Şt. Holban, T. Ioncu, Pan. Halippa, Gh. Stârcea, etc., adică cei mai importanți exponenți ai Blocului Moldovenesc. La 14 septembrie 1918 s-a format Liga Poporului Basarabean, iar la 4 noiembrie același an reprezentanții Partidului Ţărănesc şi ai Ligii Poporului, întrunindu-se, au decis fuzionarea acestor două partide

* În urmă cu 84 de ani (1939) era semnat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov (cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler), care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa

* Acum 79 de ani (1944) România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Regele Mihai I l-a demis şi l-a arestat pe mareşalul Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele Consiliului de Miniştri. S-a format un guvern condus de generalul Constantin Sănătescu. La ora 20:20 se transmitea, la Radio, Proclamaţia regelui Mihai, care anunţa ruptura de Germania şi noua orientare politică a ţării. În audienţa acordată ministrului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, suveranul îi declara că, dacă trupele germane nu vor deschide ostilităţile, ele se vor putea retrage, în linişte, din ţară. NOTĂ: La 23 august se sărbătorea ziua naţională a României în timpul dictaturii comuniste

* Cu 76 de ani în urmă (1947) Parlamentul român ratifica, în unanimitate, Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate (semnat la Paris, la 10 februarie 1947). Cu acest prilej, ministrul afacerilor străine, Gheorghe Tătărescu, a rostit o cuvântare în care au fost trecute în revistă clauzele grele, împovărătoare şi injuste cuprinse în Tratat, printre care şi nerecunoaşterea calităţii de cobeligerant a României. De asemenea, au fost relevate rolul regelui şi al colaboratorilor săi la săvârşirea actului de la 23 august 1944, ca şi meritele Armatei române în războiul antihitlerist

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când era creat Consiliul Mondial al Bisericilor (cu sediul în Elveţia), care reuneşte 349 de biserici protestante, ortodoxe şi biserici unite şi independente din lumea întreagă. Biserica Ortodoxă Română este membră a CMB din 1961

* Sunt marcați 50 de ani de la criza ostaticilor care a dat naștere expresiei „Sindromul Stockholm”, folosită pentru a explica reacțiile victimelor răpirii. Numele acestui sindrom provine dintr-un caz real de jaf la o bancă din Stockholm, când doi bărbați înarmați până în dinți au încercat să jefuiască o bancă luând ostatici 4 funcționari ai băncii. Negocierile între autorități și jefuitori au durat 6 zile (23 – 28 august 1973), timp în care, ostaticii s-au aflat permanent sub amenințarea armelor, ba, mai mult, agresorii le-au legat la un moment dat centuri cu explozibil amenințându-i că vor fi aruncați în aer dacă negocierile eșuează. Poliția suedeză a reușit totuși să înduplece agresorii să înlăture centurile dar, când echipele de intervenție au pătruns în bancă într-un moment de neatenție al criminalilor, victimele, care între timp se atașaseră emoțional de răpitori, au început să-și apere agresorii și au încercat să-i ajute. Mai mult, ostaticii s-au opus încercării autorităților de a-i elibera, apoi au refuzat să depună mărturie împotriva criminalilor și au angajat, pe banii lor, avocați pentru a-i apăra pe tâlhari. Termenul Sindromul Stockholm a fost avansat de către criminologul și psihiatrul Nils Bejerot care a asistat poliția în timpul jafului și care s-a referit la acest sindrom în cadrul unei emisiuni de știri din acele zile

* Acum 34 de ani (1989) a avut loc demonstrația politică pașnică cunoscută sub denumirea de „Lanțul Baltic”/„Baltic Way” (sau „Lanțul Libertății”), când s-a format un lanț uman de la Vilnius (Lituania) la Tallinn (Estonia) pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independență față de Uniunea Sovietică. Aproximativ 2 milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice. Evenimentul a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă şi a fost organizat de mișcările baltice pro-independență: Rahvarinne din Estonia, Frontul Popular din Letonia și Sąjūdis din Lituania. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități. El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Lup (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– „Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”, iniţiată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, este marcată şi în România începând cu anul 2012. NOTĂ: Prin aceeaşi Lege 198 / 7.XI.2011 a fost stabilită şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie, iar prin Legea 127 / 30.V.2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1800: S-a născut (în Grecia) Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este cel care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertain, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionului din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile lăsate de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (m. 1865)

– 1881: S-a născut juristul Constantin C. Stoicescu; ministru al justiţiei (1941, 1942); specialist în drept roman; a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1944)

– 1894: S-a născut inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1979)

– 1906: S-a născut psihologul Alexandru Roşca, autor a numeroase lucrări de psihologie generală, aplicată şi pedagogică; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 1996)

– 1907: S-a născut istoricul Mihai Berza; specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1978)

– 1914: S-a născut Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania; a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1997)

– 1921: A murit (la Paris) Gheorghe Bengescu, diplomat şi publicist; din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate; delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1848)

– 1924: S-a născut Ion Biţan (Bitzan), pictor, scenograf, grafician, designer şi sculptor monumentalist (m. 1997)

– 1924: S-a născut Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator; autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994) (m. 2011)

– 1926: S-a născut actorul Theodor Danetti (m. 2016)

– 1927: S-a născut Radion Cucereanu, profesor de biologie, autor de manuale și publicist; autor al trilogiei „Lacrimile românilor basarabeni” (m. 2018)

– 1932: S-a născut Remus Georgescu, dirijor, compozitor, muzicolog, profesor și cercetător în domeniul folclorului; a fost dirijorul Orchestrei Teatrului Muzical din Constanța, al orchestrelor filarmonicilor din Sibiu, Oradea, Târgu Mureș și Timișoara; director și ctitor al Filarmonicii de Stat Banatul din Timişoara (m. 2021)

– 1934: S-a născut prozatorul şi publicistul Corneliu Ştefanache (m. 2009)

– 1938: S-a născut Dușan Petrovici, poet și traducător de origine sârbă, stabilit în Germania din 1982 (m. 2023) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Zoe Petre, istoric, publicistă, profesoară și om politic; membră fondatoare a Alianţei Civice (1990), membră fondatoare şi vicepreşedintă a Fundaţiei Române pentru Democraţie (1993); decan al Facultății de Istorie a Universității din București (1990-1996); consilier prezidenţial pe probleme de politică internă şi externă al preşedintelui Emil Constantinescu (1996-2000), coordonatoare a Departamentului de Politici Publice al Preşedinţiei României, membră fondatoare a Solidarităţii Universitare şi preşedintă a acestui for (2001-2003), membră fondatoare şi vicepreşedintă a partidului „Acţiunea Populară” (2003), directoare a Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR) (din 2001) (m. 2017)

– 1943: S-a născut sculptorul Adrian Popovici (m. 2009) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris; a colaborat şi la postul de radio Europa Liberă) (m. 2011) – 80 de ani

– 1948: S-a născut Andrei (Gabriel) Pleşu, scriitor, filosof, eseist, critic şi istoric de artă; director fondator al publicaţiei „Dilema” (din 2004, „Dilema veche”); fondator și preşedinte al Fundaţiei „Noua Europă”; fost ministru al culturii (decembrie 1989-octombrie1991) şi al afacerilor externe (decembrie 1997- ianuarie 1999); fost membru în CNSAS (2000-2004); fost consilier prezidenţial pentru relaţii internaţionale (decembrie 2004-mai 2005) – 75 de ani

– 1975: S-a născut jurnalistul şi corespondentul de război Mile Cărpenişan; timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război; s-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami (m. 2010). NOTĂ: În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul „Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism

– 1976: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Paul Ciprian Surugiu (cunoscut după numele de scenă Fuego)

– 1986: A murit Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist; animator al presei româneşti în perioada interbelică; preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936); a fondat Biblioteca Ziaristică şi „Almanahul presei române” (1926) (n. 1892)

– 2003: A murit basul Viorel Ban (n. 1920) – 20 de ani

– 2011: A murit publicistul, scriitorul şi cineastul Petru Maier-Bianu; în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale ACCUMM, create împreună cu soţia sa, pianista Verona Maier, a coordonat stagiunea muzicală „Iosif Sava” găzduită de Palatul Şuţu şi a iniţiat Premiul pentru muzică de scenă, decernat la Festivalul Internaţional de Teatru Atelier (n. 1947)

– 2013: A murit caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (n. 1939) – 10 ani

– 2013: A murit Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”; a fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara (n. 1947) – 10 ani

– 2016: A murit Corneliu Antim (pseudonimul literar al lui Corneliu Ţânţu), scriitor, grafician, sculptor, critic şi istoric de artă, jurnalist (n. 1942)

– 2021: A murit inginerul silvic și profesorul Victor Giurgiu; întemeietorul școlii românești de auxologie forestieră; a elaborat prima zonare economico-socială a pădurilor din România, a contribuit la fundamentarea silviculturii ecologice, a iniţiat primele cercetări româneşti de dendrocronologie, a introdus în învăţământul superior biostatistica forestieră (din 1954) şi economia protecţiei mediului natural (în 1990); unul dintre fondatorii Facultății de Silvicultură din Suceava; membru al Academiei Române (n. 1930)

– 2021: A murit compozitorul şi interpretul folk Doru Stănculescu; a fost primul laureat al Cenaclului Flacăra (unde a primit Marele Premiu) şi membru fondator al Cenaclului Flacăra, din septembrie 1973, la spectacolele căruia a participat până la desfiinţarea acestuia (1985) (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Köln, Germania: Ministrul german al economiei, Robert Habeck, participă la deschiderea Gamescom 2023, cel mai mare eveniment din lume pentru jocuri pe computer și jocuri video și cea mai cuprinzătoare platformă de afaceri din Europa pentru industria jocurilor (23 – 27 aug.)

– Bali, Indonezia: A 55-a reuniune a miniștrilor economici din ASEAN și reuniunile conexe (23 – 24 aug.)

– Lituania/ Estonia: Sunt marcați 34 de ani de la demonstrația pașnică denumită Lanțul Baltic/ Baltic Way, un lanț uman desfășurat în 1989, care se întindea de la Vilnius la Tallinn pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independență față de Uniunea Sovietică

– Zimbabwe: Alegeri prezidențiale și legislative

– Kuala Lumpur: Înalta Curte ia în considerare plângerea Swatch împotriva Malaysiei pentru confiscarea ceasurilor Pride

– Stockholm: Sunt marcați 50 de ani de la criza ostaticilor care a dat naștere expresiei „sindromul Stockholm”, folosită pentru a explica reacțiile victimelor răpirii

– Bruxelles: Zona euro – indicele PMI compozit flash pentru luna august (S&P Global)

– Milwaukee, SUA: Alegeri prezidențiale americane – prima dezbatere republicană

– San Francisco, SUA: Nvidia – rezultate trimestriale

– Saint-Cloud, Franța: Festivalul Rock en Seine (23 – 27 aug.)

– Duisburg, Germania: Campionatele mondiale de sprint canoe (23 – 27 aug.)

– Valencia, Spania: Campionatele Mondiale de gimnastică ritmică (23 – 27 aug.)

– În Spațiu: Misiunea Chandrayaan-3 ar trebui să aterizeze pe Lună. Este a treia din programul indian de explorare a Lunii

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Comerţului cu Sclavi şi a Abolirii acestuia”, marcată în fiecare an la această dată, începând cu anul 1998 (- 25 de ani), este un prilej pentru a aprofunda reflecţia asupra consecinţelor contemporane ale acestei tragedii și de a atrage atenţia asupra tuturor formelor moderne de sclavie şi de exploatare, precum rasismul, discriminarea rasială şi intoleranţa; ziua a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în cadrul celei de-a 29-a sesiuni a Conferinţei Generale de la Paris, din noiembrie 1997, prin Rezoluţia 29/C/40; s-a ales această dată pentru că în noaptea de 22 spre 23 august 1791, în Santo Domingo, care, la vremea aceea cuprindea Haiti şi Republica Dominicană, a avut loc insurecţia care a condus la eliminarea comerţului transatlantic cu sclavi; în plus, această dată aduce un omagiu rezistenţei istorice care a condus la crearea primului stat independent al negrilor, Republica Haiti. NOTĂ: La 25 martie este marcată „Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi”, proclamată de ONU, la 17 decembrie 2007, prin Rezoluţia A/RES/62/122

– „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului” sau „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor tuturor Regimurilor Totalitare şi Autoritare” (cunoscută și ca „Ziua panglicii negre”), iniţiată de Parlamentul European (PE), printr-o Declaraţie adoptată la 22.IX.2008, stabilită prin rezoluția PE din 2.IV.2009, susţinută şi de Declaraţia de la Vilnius, din 2009, a Adunării Parlamentare a OSCE şi de Declaraţia de la Varşovia, din 2011, prin care statele s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare; a fost aleasă această dată, deoarece la 23.VIII.1939 a fost semnat, pe baza acordului dintre Hitler şi Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană; prin marcarea acestei zile se doreşte păstrarea vie a memoriei victimelor deportărilor în masă şi ale exterminărilor din timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; se mai doreşte a se sublinia importanţa consolidării bazelor democraţiei, păcii şi stabilităţii pe continentul european

– 1668: A murit sculptorul flamand Artus Quellinus (numit şi „cel Bătrân”) (n. 1609) – 355 de ani

– 1754: S-a născut Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei între anii 1774 şi 1792; a încercat să stăvilească criza regimului feudal absolutist, dar a fost detronat (1792) de Revoluţia franceză (1789-1794), condamnat la moarte şi ghilotinat (m. 1793)

– 1833: S-a născut Giovanni Capellini, naturalist, geolog şi paleontolog italian; între 1866 şi 1868 a făcut studii în România, mai ales în regiunea petrolieră a Văii Prahovei (aducând importante contribuţii la studierea Terţiarului), rezultatele încadrându-le în tabloul geologic al Europei; este primul specialist italian care a studiat sub acest aspect terenurile petroliere din ţara noastră; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1922) – 190 de ani

– 1846: A murit Wilhelm Küchelbecker, poet romantic și dramaturg rus (n. 1797)

– 1900: S-a născut compozitorul austriac Ernst Krenek (m. 1991)

– 1903: S-a născut violistul american de origine scoţiană William Primrose (m. 1982) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1904

– 1908: S-a născut Arthur Adamov, dramaturg, eseist și traducător francez de origine ruso-armeană; unul dintre principalii exponenți ai teatrului absurdului (m. 1970) – 115 ani

– 1912: S-a născut Gene Kelly, actor, cântăreţ, dansator, coregraf, producător de film şi regizor american; după Fred Astaire, este considerat regele musicalului american în a doua perioadă de aur a genului (m. 1996)

– 1921: S-a născut economistul, matematicianul și profesorul american Kenneth Joseph Arrow, considerat unul dintre fondatorii economiei neoclasice postbelice; pionier în dezvoltarea economiei asigurărilor, economiei informației și economiei de comunicare; cunoscut pentru contribuțiile sale la economia bunăstării, economia organizațională, microeconomia, la teoria echilibrului economic general, la teoria alegerii sociale, la teoria creşterii economice endogene, la teoria democrației politice; Premiului Nobel pentru economie în 1972, împreună cu britanicul John Hicks (m. 2017)

– 1926: A murit Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (n. 1895)

– 1931: S-a născut microbiologul american Hamilton Othanel Smith; cercetări în domeniul enzimelor de restricţie; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1978, împreună cu co-naţionalul său Daniel Nathans şi elveţianul Werner Arber

– 1937: A murit compozitorul francez Albert Roussel (n. 1869)

– 1940: S-a născut Thomas A. Steitz, biolog și biochimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în 2009, pentru „studii ale structurii și funcțiilor ribozomului”, împreună cu Venki Ramakrishnan și Ada E. Yonath (m. 2018)

– 1952: A murit Sir Frederic George Kenyon, istoric şi papirolog britanic; membru fondator al Societăţii Anglo-Române; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1863)

– 1978: S-a născut Kobe Bryant, catalogat drept unul dintre cei mai importanți baschetbalişti americani din istorie; a evoluat timp de 20 de ani la echipa Los Angeles Lakers, cu care a câştigat cinci titluri de campion al NBA (m. 2020, într-un accident de elicopter) – 45 de ani

– 1982: A murit Stanford Moore, biochimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1972 (n. 1913)

– 1995: A murit fotograful şi fotojurnalistul german Alfred Eisenstaedt (n. 1898)

– 2013: A murit cineastul britanic Gilbert Taylor, directorul de imagine al primei părţi din franciza „Războiul Stelelor/Star Wars” (The Omen şi Dr. Strangelove) (n. 1914) – 10 ani

– 2021: A murit Rosita Quintana, cunoscută actriță, cântăreață și compozitoare mexicană de origine argentiniană (n. 1925)