Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2023, 05:00 / actualizat: 2 august 2023, 13:46

S-a întâmplat într-o zi de 2 august

* Acum 103 ani (1920) începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Acum 94 de ani (1929), prin Legea nr. 2746, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 169 din 2 august 1929 și intrat în vigoare la aceeași dată, Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic. Legea a fost votată de Senat în ședința din 25 iulie 1929 și a fost adoptată cu unanimitate de una sută patruzeci și cinci voturi. Această schimbare era una mai degrabă formală, deoarece, de 20 de ani, Școala de la Herăstrău avea deja învățământ superior de grad universitar

* Se împlinesc 70 de ani (1953) de când, între 2 şi 14 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Evenimentul a fost iniţiat de două organizaţii de stânga aflate sub control sovietic: Federaţia Mondială a Tineretului Democratic şi Uniunea Internaţională a Studenţilor (cu sediul la Praga). Aceste festivaluri au fost folosite de Uniunea Sovietică pentru propaganda de stânga și pentru atragerea tineretului din ţările occidentale. La Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti au participat 30.000 tineri din 111 ţări

* Cu 54 de ani în urmă (1969), între 2 şi 3 august, a avut loc la Bucureşti vizita oficială a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima deplasare a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial. În convorbirile avute la Bucureşti cu oficialităţile române, s-a subliniat necesitatea stabilirii unor relaţii între state având la bază principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, eliminarea politicii de dictat şi amestec în treburile interne ale altora, instaurarea unei egalităţi depline între naţiuni. Totodată, s-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci americane la Bucureşti şi a unei biblioteci române la Washington

* În urmă cu 48 de ani (1975), în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american. Președintele american a sosit la București de la Helsinki, unde, alături de alți 34 de șefi de state semnase documentul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Preşedintele SUA a dat curs invitaţiei lui Nicolae Ceauşescu venind în România, vizita fiind pusă de către cei doi preşedinţi sub egida evenimentelor petrecute la Helsinki, un prim pas spre îndeplinirea angajamentelor luate la conferinţă

* Acum 43 de ani (1980) a fost comis unul din cele mai grave acte teroriste din Italia. Un dispozitiv, plasat într-o valiză abandonată în sala de aşteptare a clasei a doua din gara de la Bologna, plină de turişti şi de călători care plecau sau se întorceau din vacanţă, a explodat la ora 10:25 şi a cauzat prăbuşirea aripei de vest a clădirii, moartea a 85 de persoane şi rănirea altor peste 200. În anul 2010, pe linia 1 a gării din Bologna, a fost amplasată o placă comemorativă prin care UNESCO includea acest atentat în „Patrimoines pour une Culture de la Paix ONU-UNESCO”  pentru promovarea culturii prin pace

* În urmă cu 37 de ani (1986) avea loc „botezul” oficial al crucișătorului „Muntenia”, construit la Șantierul Naval din Mangalia, între anii 1979 și 1985. La data de 3 iunie 1985 au fost finalizate lucrările la crucișătorul „Muntenia“. Navă de concepție în totalitate românească, crucișătorul Muntenia avea să devină, după scurt timp, distrugătorul Timișoara, fiind cea mai mare navă militară fabricată în România. Iniţial, a fost clasificată „crucişător uşor port-elicopter“, dar, după scoaterea din serviciu (1988) şi modernizare (1990-1992) a fost reclasificată ca „distrugător purtător de rachete“, primind numele „Mărăşeşti“. La data de 1 aprilie 2001, în baza Dispoziţiei Şefului SMG cu nr. SG3/ 584 din 28 februarie 2001, distrugătorul a fost încadrat în clasa „fregate“, dar şi-a păstrat numele şi nr. de bordaj (111). Fregata Mărășești este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace, în situații de criză și de război, sub comandă națională sau în cadrul NATO. Fregata Mărășești este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Mărășești, intrat în serviciu la 1 iulie 1920 și poate îndeplini misiuni de căutare și salvare pe mare (SAR), operațiuni de interdicție maritimă (MIO), supraveghere aerienă și navală, misiuni umanitare, activități de diplomație navală, protecția unor obiective împotriva amenințărilor asimetrice dinspre mare. A fost prima navă românească care a acționat sub comandă NATO, în iunie 2004, în cadrul Summit-ului NATO de la Istanbul

* Acum 33 de ani (1990) a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991. La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo comercial împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea „Furtună în deșert”), marea majoritate a forțelor aeriene fiind asigurată de SUA. În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat, dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU

* Cu 26 de ani în urmă (1997), la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Acum 24 de ani (1999) Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

* În urmă cu 4 ani (2019) a încetat validitatea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de Uniunea Sovietică și Statele Unite, privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acțiune. Statele Unite ale Americii au demarat, la 2.II.2019, procesul de retragere din Tratatul INF, proces care a durat 6 luni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 3.VII.2019, o lege prin care a suspendat respectarea de către ţara sa a Tratatului INF

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen” a fost stabilită prin Legea 124/10.VII.2020. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, cei 2.897 de romi rămaşi în viaţă au fost exterminaţi în camerele de gazare. Termenul „samudaripen” provine din limba romani și are înțelesul de „ucidere în masă”. NOTĂ: La această dată, la nivel european, este marcată, din 2015, „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, stabilită de Parlamentul European

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (m. 1959) – 130 de ani

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montreal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985)

– 1928: S-a născut Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997) – 95 de ani

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1865)

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984 (m. 2020, la Bruxelles) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (m. 2017)

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (n. 1907)

– 1943: S-a născut regizorul de film și scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998 – 80 de ani

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, nume de referinţă al fotbalului dinamovist şi al naţionalei României (cel mai bun fotbalist al ţării în 1970, 1972 şi 1974), antrenor de fotbal – 75 de ani

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”

– 1989: S-a născut Denis Roabeș, cunoscut sub numele de scenă The Motans, cântăreț, compozitor și textier din Republica Moldova care activează în România

– 1994: A murit Leonida Teodorescu, dramaturg, critic literar, romancier, poet şi traducător (din literatura rusă) (n. 1932, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2001: A murit Otto Ernest Weber, fost politician, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român; membru al Camerei Deputaților în legislaturile din perioada 1990-2000 (n. 1921)

– 2012: A murit, la Viena, pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978)

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941)

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1939)

– 2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (n. 1943)

– 2022: A murit Tudor Ghideanu, filosof, eseist și profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; a colaborat la realizarea unor lucrări de referință, printre care „Istoria filosofiei românești” (Editura Academiei, 1985) (n. 1938) – 1 an

– 2022: A murit jurnalista Ioana Măgură Bernard; a fost una din cele mai cunoscute prezentatoare ale Televiziunii Române, între 1964-1968; în 1970 s-a stabilit în Germania, la München, unde a fost redactor al departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă (până în 1996, când se mută în California) (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Lisabona: Papa Francisc se va afla într-o vizită în Portugalia pentru Ziua Mondială a Tineretului 2023. (1-6 aug.)

• Papa Francisc se întâlnește cu președintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa pentru o vizită de curtoazie

– Japonia şi Italia vor desfăşura un exerciţiu comun de avioane de luptă între 2 şi 10 august. Patru avioane F-15 japoneze şi patru italiene F-35A se vor alătura exerciţiilor programate în jurul bazei aeriene Komatsu situată în nordul ţării pe coasta mării Japoniei.

– Moscova: Curtea Supremă a Rusiei examinează plângerea fostului jurnalist rus Ivan Safronov condamnat la 22 de ani de închisoare pentru înaltă trădare

– Londra: BAE – rezultate semestriale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist

– Sărbătoare naţională în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903 (- 120 de ani). NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599)

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727) – 235 de ani

– 1799: A murit aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (n. 1745)

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893)

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1881: A murit Marcus Andrew Hislop Clarke, romancier și poet australian de origine britanică (n. 1846)

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975)

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993)

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997)

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873)

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2020)

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872)

– 1937: S-a născut soprana austriacă Gundula Janowitz

– 1939: S-a născut Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (m. 2015)

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină în 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)

– 1958: S-a născut Mehran Tavakoli Keshe, inginer iranian în fizica nucleară; cercetări în domeniul obținerii energiei din vidul cosmic („free energy”) și din plasmă; a realizat tehnologia „Magrav”; a realizat tehnologia „Magrav”; a realizat o serie de dispozitive care ar revoluționa obținerea energiei de orice fel pentru oamenii de pe întreaga planetă cât și transporturile de orice fel, de la cele locale până la cele galactice, care ar „încheia” era combustibililor fosili – 65 de ani

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n. 1917) – 50 de ani

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890)

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899) – 45 de ani

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938) – 35 de ani

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914)

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938)

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru chimie pe 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946)

– 2017: A murit Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (n. 1924)