Calendarul zilei – 29 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 29 iulie 2023, 05:00 / actualizat: 31 iulie 2023, 14:56

S-a întâmplat într-o zi de 29 iulie

* Acum 189 de ani (1834) era înregistrat primul accident rutier cu un vehicul autopropulsat. O diligență cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în mod intenționat în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane

* Cu 166 de ani în urmă (1857) era înfiinţată, din iniţiativa şi sub conducerea medicului Carol Davila, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, actuala Universitate de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (29.VII/10.VIII)

* Acum 128 de ani (1895) a avut loc, la Budapesta, Congresul Reprezentanţilor Naţionalităţilor din Austro-Ungaria şi Transilvania, prilej cu care s-a încheiat o alianţă politică între români, sârbi şi slovaci în scopul de a-şi coordona lupta împotriva politicii de maghiarizare forţată a naţionalităţilor din Austro-Ungaria (29.VII/10.VIII)

* Cu 77 de ani în urmă (1946) începea Conferinţa de Pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România şi Ungaria, care s-a încheiat la 15 octombrie, în acelaşi an. Delegaţia română la Conferinţă a fost condusă de Gheorghe Tătărescu, ministru al afacerilor străine. Conferința de Pace a fost urmată de Tratatele de Pace de la Paris semnat pe 10 februarie, 1947 dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-Al Doilea Război Mondial

* Sunt marcați 76 de ani (1947) de la dizolvarea, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri – Document nr. 1.027 din 29 iulie 1947 (publicat în Monitorul Oficial nr. 172 a doua zi, pe 30 iulie), a Partidului Naţional Ţărănesc de sub preşedinţia lui Iuliu Maniu. La data de 19.VII.1947, sub acuzaţia că erau „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul a hotărât ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care au fost arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, a fost interzisă

* Acum 71 de ani (1952) sportivul român Iosif Sârbu (tir) obţinea prima medalie de aur cucerită de România la Jocurile Olimpice (ediţia a XV-a a J. O. de vară, de la Helsinki)

* În urmă cu 66 de ani (1957) şi-a început activitatea Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, ce are ca principală sarcină să contribuie la dezvoltarea și folosirea practică a energiei atomice în scopuri pașnice și la dezvoltarea cercetărilor științifice în acest domeniu. Statutul AIEA a fost adoptat la Conferinţa internaţională sub egida ONU desfăşurată în perioada 23-26.X.1956. La data de 14.XI.1957 Adunarea Generală a ONU a aprobat acordul privind relaţiile dintre Organizaţie şi AIEA. România este membru fondator al acestei organizaţii specializate a ONU, cu sediul la Viena

* Se împlinesc 65 de ani (1958) de când preşedintele Dwight D. Eisenhower a semnat actul prin care s-a înfiinţat Agenţia Spaţială Americană – NASA (National Aeronautics and Space Administration), care şi-a început activitatea la 1 octombrie 1958. Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei dintre SUA şi URSS (pe 4 octombrie 1957 sovieticii au lansat primul satelit artificial, Sputnik 1). Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu. Odată ce Mercury a dovedit că zborul în spaţiu cu echipaj uman este posibil, a fost lansat proiectul Gemini pentru pregătirea misiunilor lunare. Urmând succesul programelor Mercury şi Gemini, programul Apollo a fost lansat pentru a încerca munca în spaţiu şi zborul omului în jurul Lunii, dar nu şi pe satelitul Pământului. Obiectivele programului Apollo au fost radical modificate ca urmare a anunţului preşedintelui John F. Kennedy din 25 martie 1961, conform căruia Statele Unite ar trebui să trimită oameni pe Lună şi înapoi pe Pământ în siguranţă până în 1970. Astfel, Apollo a devenit un program de aselenizare. În 1995 a început din nou colaborarea dintre Rusia şi SUA, astfel încât au început misiunile navete-Mir şi din nou un vehicul rus (de această dată o întreagă staţie spaţială) a fost plasat pe orbită cu ajutorul unei nave americane. Această colaborare continuă şi în prezent, Rusia şi SUA construind cea mai mare staţie spaţială, Staţia Spaţială Internaţională (International Space Station – ISS)

* Cu 54 de ani în urmă (1969) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a adoptat Decretul nr. 547/1969 pentru ratificarea Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii (adoptată de Adunarea Generală a ONU la 26.XI.1968)

* În urmă cu 42 de ani (1981), la Catedrala Saint Paul din Londra, a avut loc căsătoria Prințului Charles al Marii Britanii (n. 1948) cu Diana Spencer (Lady Di – n. 1961 – m. 1997). Ceremonia a fost televizată, având o audiență de 700 milioane de telespectatori în întreaga lume

Aniversări – Comemorări

– Sf. Marta, Maria și Lazăr, frați (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită, anual, începând din 1998 (- 25 ani), ca urmare a unei hotărâri a Senatului României; la 29.VII.1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste, „Deşteaptă-te române” (- 175 de ani), devenit după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 imnul naţional al României

– 1806: S-a născut Dionisie (Dimitrie) Romano, episcop, cărturar, traducător, profesor şi revoluţionar paşoptist; a iniţiat şi condus primele reviste bisericeşti în limba română: „Vestitorul bisericesc” (1839-1849), tipărit la Buzău în colaborare cu Gavriil Munteanu, şi „Echo eclesiastic”, editat la Bucureşti (1850-1852), cu suplimentul „Biblioteca religioasă-morală”; a înfiinţat prima editură religioasă din ţară, intitulată „Biblioteca religioasă-morală”; în 1867 a donat Societăţii Academice Române biblioteca logofătului Constantin Cornescu Oltelniceanu (peste 7.000 de volume), care a constituit piatra de temelie a viitoarei biblioteci a instituţiei academice; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1868 (m. 1873)

– 1851: A murit Ion Catina, poet romantic şi jurnalist; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1827)

– 1857: S-a născut Heinrich Schuster, scriitor de naţionalitate germană din România (opera principală, romanul ţărănesc „Martin Alzner”) (m. 1931)

– 1887, 29.VII/10.VIII: A murit (la Mainz, Germania) lingvistul Alexandru Cihac; de numele său se leagă punerea bazelor etimologiei româneşti, fiind autorul primului dicţionar etimologic ştiinţific al limbii române (1870-1879); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1825)

– 1893: S-a născut Demostene Botez, scriitor şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1973) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 2.VII.1893

– 1893: S-a născut Bartalis János, poet de naţionalitate maghiară (m. 1976) – 130 de ani

– 1895: S-a născut Victor Ion Popa, prozator, dramaturg şi regizor; a fost unul dintre primii colaboratori permanenţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune; răspunzând invitaţiei conducerii Radiodifuziunii de a prelua „grijile” teatrului radiofonic, el este cel care va deschide drumul „teatrului de auzit” (18.II.1929), angajându-se deplin atât în configurarea repertoriului, cât şi în personalizarea noii formule sonore (m. 1946)

– 1897: A murit Ştefan G. Vârgolici, poet, critic literar, publicist, profesor şi traducător (un interes deosebit a arătat tălmăcirilor din limba spaniolă, varianta celebrului roman „Don Quijote de la Mancha” de Cervantes fiind a doua încercare de transpunere în limba română, după cea a lui Ion Heliade-Rădulescu); membru corespondent al Academiei Române din 1887 (n. 1843)

– 1912: S-a născut Nicolae Steinhardt (numele la naştere: Nicu-Aureliu Steinhardt), eseist, prozator, autor de eseuri şi predici de religie creştină ortodoxă; arestat în ianuarie 1960, alături de grupul de intelectuali „Noica-Pilatt”, pentru infracţiunea „de uneltire contra ordinii sociale”, va fi eliberat în 1964 (anul eliberării deţinuţilor politici din România), după peregrinări prin închisorile Jilava şi Gherla; de origine evreu, s-a creştinat în închisoare, la 15 martie 1960 fiind botezat ortodox, în celula de la Jilava, de către ieromonahul basarabean Mina Dobzeu; după două decenii s-a călugărit, ultimii nouă ani din viaţă petrecându-i la Mănăstirea Rohia din Maramureş; membru post-mortem al Academiei Române (din 2017) (m. 1989)

– 1925: S-a născut actriţa de teatru, film și televiziune Carmen Stănescu (m. 2018)

– 1927: S-a născut actorul Dan Damian (m. 2012)

– 1939: S-a născut Zoltán Boros, pianist şi compozitor de muzică uşoară, dirijor şi critic muzical

– 1945: S-a născut Mircea Lucescu, fost fotbalist și antrenor; unul dintre cei mai mai titrați antrenori din istoria fotbalului

– 1950: S-a născut atleta Maricica Puică, campioană olimpică (1984, Los Angeles), mondială şi europeană; fostă antrenoare

– 1950: S-a născut Radu Voina, fost handbalist și antrenor

– 1966: S-a născut Marius Tucă, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti şi moderatori de televiziune din România; director editorial al cotidianului „Jurnalul Naţional” (1993-2015)

– 1970: A murit Ionel Perlea, dirijor şi compozitor; stabilit în SUA din 1949 (n. 1900)

– 1970: A murit chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 1976: A murit romancierul Octav Dessila (n. 1895)

– 1992: A murit Lucia Demetrius, prozatoare, poetă, traducătoare şi autoare dramatică (n. 1910)

– 2010: A murit matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră şi teoria numerelor; contribuţii în topologie algebrică, teoria categoriilor, cu aplicaţii la inele şi module, teoria inelelor, corp şi polinoame, teoria valuării, teoria algebrică a numerelor; membru corespondent al Academiei Române (din 1997) (n. 1937)

– 2014: A murit compozitorul şi dirijorul Vasile Timiş (n. 1922)

– 2015: A murit Florin Mitu, jurnalist (cunoscut prezentator de ştiri al Televiziunii Române înainte de 1989 şi unul dintre realizatorii emisiunilor de politică externă „Cadran Mondial” şi „Mapamond”) şi profesor pentru multe generaţii de jurnalişti de televiziune (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berna, Elveția: Marșul Mândriei LGBTQ

– Tokyo: Fotbal – Meci amical, Bayern Munchen – Kawasaki Frontale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională Tigrului”, stabilită în 2010, în cadrul summit-ului dedicat tigrului, care a avut loc la Sankt Petersburg, este menită să atragă atenţia asupra populaţiei de tigri aflată în scădere

– „Ziua Constituţiei Republicii Moldova”; Legea Supremă a fost adoptată pe 29 iulie 1994, fiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data de 27 august 1994

– 1793: S-a născut Ján Kollár, scriitor, arheolog, om politic și om de știință slovac; unul dintre ideologii principali ai mișcării panslaviste (m. 1852) – 230 de ani

– 1805: S-a născut Alexis de Tocqueville, gânditor politic, istoric și scriitor francez (m. 1859)

– 1844: A murit Franz Xaver Wolfgang Mozart, compozitor şi pianist austriac, al şaselea fiu al lui Wolfgang Amadeus Mozart (n. 1791)

– 1856: A murit Robert Schumann, compozitor, critic muzical şi pianist german (n. 1810)

– 1883: S-a născut Benito (Amilcare Andrea) Mussolini, dictator și jurnalist italian care a fondat și a condus Partidul Național Fascist (PNF); a fost prim-ministru din 1922 până în 1943; ca dictator al Italiei și principal fondator al fascismului, Mussolini a inspirat și susținut răspândirea internațională a mișcărilor fasciste în perioada interbelică (m. 1945, prin împușcare) – 140 de ani

– 1884: S-a născut compozitorul rus Boris Asafiev (m. 1949)

– 1885: S-a născut actrița americană Theda Bara, vedetă a filmului mut (m. 1955)

– 1890: A murit Vincent Van Gogh, pictor, desenator şi gravor olandez post-impresionist (n. 1853)

– 1895, 29.VII/10.VIII: S-a născut Mihail Zoscenko, scriitor satiric rus (m. 1958)

– 1898: S-a născut Isidor Isaac Rabi, fizician evreu-american, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1944 pentru cercetările sale privind natura forțelor care leagă protonii de nucleu, cercetări care au condus la dezvoltarea metodei de detecție bazată pe rezonanța magnetică nucleară (m. 1988) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Eyvind Olof Verner Johnson, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1974, împreună cu Harry Martinson (m. 1976)

– 1904: S-a născut fizicianul rus Dmitri Ivanenko (m. 1994)

– 1905: S-a născut Dag (Hjalmar Agne Carl) Hammarskjöld, diplomat şi economist suedez; între aprilie 1953 şi, până la moartea sa într-un misterios accident de avion, în septembrie 1961, a fost al doilea Secretar General al Organizației Națiunilor Unite; laureat post-mortem al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1961 (m. 1961)

– 1905: S-a născut Clara Bow, actriță americană (m. 1965)

– 1918: S-a născut Mary Lee Settle, scriitoare și profesoară americană; fondatoare a premiului PEN / Faulkner anual pentru ficțiune (în 1980) (m. 2005) – 105 ani

– 1921: S-a născut cineastul francez Chris Marker (numele real: Christian François Bouche-Villeneuve) (m. 2012)

– 1925: S-a născut Mikis (Mihalis) Theodorakis, unul dintre cei mai renumiţi compozitori greci; autorul coloanei sonore a filmului „Zorba Grecul” (m. 2021)

– 1927: S-a născut scriitorul olandez Harry Mulisch, autorul bestseller-urilor „The Assault” (ecranizat) şi „The Discovery of Heaven”; Mulish, împreună cu Willem Frederik Hermans şi Gerard Reve, reuniţi sub genericul cei „trei mari scriitori”, au dominat literatura olandeză postbelică (m. 2010)

– 1929: S-a născut Jean Baudrillard, autor, critic literar eseist, sociolog și scriitor francez, teoretician al postmodernismului (m. 2007)

– 1930: S-a născut balerinul şi coregraful american Paul Taylor; a fost, alături de Merce Cunningham, una dintre personalităţile dominante şi strălucitoare ale dansului modern american şi a reuşit să construiască veritabile punţi de legătură între dansul clasic şi dansul contemporan (m. 2018)

– 1935: S-a născut tenorul şi dirijorul german Peter Schreier (m. 2019)

– 1942: S-a născut actorul american Tony Sirico (m. 2022)

– 1970: A murit Sir John Barbirolli (născut Giovanni Battista Barbirolli), dirijor şi violoncelist englez (n. 1899)

– 1979: A murit Herbert Marcuse, filosof şi sociolog german; stabilit din 1934 în SUA (n. 1898)

– 1981: S-a născut Fernando Alonso (Díaz), pilot de Formula 1 de origine spaniolă, campion mondial la acest sport în 2005 și 2006; în 2003 a devenit cel mai tânăr pilot de Formula 1 care a plecat din pole position și a câștigat o cursă, iar în 2005 cel mai tânăr pilot care a câștigat titlul mondial

– 1983: A murit regizorul spaniol de film Luis Buñuel, considerat de mulţi exegeţi „un Goya al celei de-a şaptea arte” (n. 1900) – 40 de ani

– 1983: A murit actorul britanic de film David Niven (nume complet: James David Graham Niven) (n. 1910) – 40 de ani

– 1990: A murit Bruno Kreisky, om politic austriac, fost cancelar federal; membru al Partidului Socialist, a condus, fără întrerupere, guvernul austriac între anii 1970 şi 1983; a avut un rol important în cadrul Internaţionalei Socialiste, al cărei vicepreşedinte a fost din 1970 până în 1989 (n. 1911)

– 2007: A murit actorul francez de film Michel Serrault (n. 1928)

– 2012: A murit cineastul, scriitorul şi fotograful francez Chris Marker (numele real: Christian François Bouche-Villeneuve) (n. 1921)

– 2018: A murit Oliver Dragojevic, cântăreţ croat de muzică pop (n. 1947) – 5 ani

– 2019: A murit Tuvya Ruebner poet israelian de limbă ebraică și germană, redactor, traducător, profesor și fotograf (n. 1924, în Cehoslovacia)

– 2019: A murit scriitorul şi jurnalistul chilian Enrique Lafourcade; autor de romane, nuvele, fabule, eseuri, articole şi cronici (n. 1927)

– 2022: A murit Juris Varlejs Hartmanis, informatician american de origine letonă, cunoscut ca autor, împreună cu Richard Stearns, al cărții de referință intitulate „Despre complexitatea computațională a algoritmilor”, carte ce a pus bazele teoriei complexității algoritmilor (n. 1928) – 1 an