Calendarul zilei – 23 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 23 iulie 2023, 05:00 / actualizat: 24 iulie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 23 iulie

* Acum 422 de ani (1601) Mihai Viteazul dicta memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere italiană, considerat prima autobiografie din literatura română

* Cu 194 de ani în urmă (1829) inventatorul american, William Austin Burt (1792 – 1858) din Mount Vernon, Michigan, primea patentul pentru invenţia sa – maşina de scris. Cu toate acestea, nu există doar o persoană căreia să-i fie atribuită inventarea maşinii de scris în forma sa standard, fiind numeroşi inventatorii care au pus bazele apariţiei acestui aparat. Printre cei care au realizat dispozitivul se numără Henry Mill, Pellegrino Turri şi William Austin Burt. Chiar dacă perioada sa de glorie a apus deja, maşina de scris se numără printre cele mai importante invenţii ale lumii moderne, mai ales pentru că stă la baza procesului de comunicare, iar acest lucru se întâmpla încă din secolul al XVIII-lea. Maşina de scris, dispozitiv mecanic care este folosit pentru dactilografierea textelor, a fost reinventată în toate formele şi mărimile de aproape 52 de ori. Momentul de vârf al maşinii de scris a fost în anii ′50 ai secolului al XX-lea, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unităţi. În aprilie 2011, Godrej and Boyce, ultima companie care mai producea maşini de scris, şi-a închis fabrica din Mumbai, India, reprofilându-se

* Sunt marcați 175 de ani (1848) de când peste 40.000 de oameni, întruniţi pe Câmpia Libertăţii (Filaret) din Bucureşti, proclamau „Locotenenţa domnească a Ţării Româneşti” (formată din şase membri ai Guvernului provizoriu); formula este, însă, respinsă de comisarul Porţii Otomane (23.VII/4.VIII)

* În urmă cu 161 de ani serviciul de poştă intra în administraţia statului, înfiinţându-se, la Bucureşti, Direcţia Centrală a Poştelor. La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administraţiilor poştale din Moldova şi Muntenia, măsură realizată începând cu 1 august 1862. În urma unificării, conducerea direcţiei generale a fost încredinţată lui Panait Sevescu, care din decembrie 1860 ocupa aceeaşi funcţie şi în Muntenia. Prima lege de organizare a ramurii de comunicaţii purtând denumirea de „Lege telegrafo-poştală” a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865, dată de la care a fost reglementată şi situaţia personalului, prin statut propriu (23.VII/4.VIII)

* Acum 142 de ani (1881), la Liège, în Belgia, s-a înființat Federația Internațională de Gimnastică, cea mai veche federație sportivă internațională. Numele original al organizației era Federația Europeană de Gimnastică, având doar trei membri, Belgia, Franța și Țările de Jos. Numele a fost menținut până în 1921, când primele țări non-europene au fost admise în organizație, după care numele i-a fost schimbat în cel actual

* Cu 102 ani în urmă (1921) Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931), medic şi profesor Facultatea de Medicină din București, a descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, pe care l-a numit „pancreină”. În august 1921 a publicat rezultatele cercetărilor sale, iar în 1922 a obținut de la Ministerul Industriei și Comerțului din România brevetul de invenție nr. 6255, intitulat „Pancreina și procedeul său de fabricare”. Abia peste 50 de ani a fost recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923). Marele eveniment a avut loc pe 23 iulie 1921, când în cadrul sesiunii Societăţii de Biologie, Nicolae Paulescu a expus în patru comunicări rezultatele muncii sale de cercetare. El a găsit în interiorul pancreasului un produs activ antidiabetic, pe care el l-a numit pancreină, substanţă ce este este cunoscută ca fiind insulina. Descoperirea ce ar fi trebuit să aducă faimă cercetătorului român a fost publicată în august 1921 în publicaţia de specialitate „Archives Internationales de Physiologie”, revistă care apărea simultan în Franţă şi Belgia. Un an mai târziu, Paulescu primea de la Ministerul Industriilor şi Comerţului din România brevetul de invenţie Pancreina și procedura fabricației sale. În acest act oficial se preciza: „Dau acest nume substanţei active descoperite de mine în extractul de pancreas. Această substanţă are proprietatea remarcabilă ca, atunci când este injectată unui animal diabetic, să producă o diminuare sau chiar o suprimare trecătoare a hiperglicemiei…” şi „Pentru ca pancreina să fie întrebuințată cu folos în tratamentul diabetului la om, ea trebuie să fie preparată în mari cantităti, ceea ce necesitează un mare capital. Revendic invențiunea produsului organic pancreanina, care, injectată în sânge, produce o diminuare sau chiar o suprimare trecătoare a simptomelor diabetului”

* În urmă cu 102 ani (1921) avea loc semnarea Convenţiei de la Paris (de către Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, România), ulterior aderând Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia, care stabilea statutul definitiv al Dunării

* Acum 32 de ani (1991) era semnat, la Bucureşti, Tratatul de prietenie şi colaborare între guvernele României şi Italiei, acesta reprezentând primul Tratat încheiat de România cu un stat occidental după decembrie 1989

* Acum 23 de ani (2000) şefii de stat și de guvern ai statelor membre ale G8, reuniți la Nago, în Japonia, au adoptat Declarația finală a summitului din Okinawa, care își propunea „să atace în profunzime cauzele conflictelor și sărăciei” din lume

* Cu 14 ani în urmă (2009) a început să emită televiziunea cu profil sportiv Digi Sport, lansată de compania de cablu RCS&RDS

Aniversări – Comemorări

– Sf. Brigitta, călugăriţă, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Presei Militare Române”; la 23.VII.1859 a apărut (până la 3.XII.1859), la Bucureşti, prima publicaţie a Armatei române, „Observatorul militar, diariu politicu şi scientificu” („Observatorul militar” de azi). NOTĂ: Din 22.VII.1994 apare seria nouă

– 1851: A murit pictorul Constantin Daniel Rosenthal; a participat la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1820, la Budapesta)

– 1869: S-a născut Gheorghe Adamescu, istoric literar, bibliograf şi publicist; autor al unei lucrări unice în felul ei, de pionierat, „Contribuţiune la bibliografia românească” (volumele I-III, 1921-1928); membru corespondent al Academiei Române din 1921 (m. 1942)

– 1912: S-a născut Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în perioada iunie 1948 – mai 1994; fondator (1956) al „Revistei cultului mozaic din România”; a desfăşurat o bogată activitate publicistică şi eseistică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1994)

– 1913: S-a născut Gherasim Luca (pseudonimul lui Salman Locker), poet, prozator, eseist şi teoretician literar; fondator, împreună cu Gellu Naum, al „Grupului suprarealist român” (1940); în 1951 a plecat din România în Israel, iar din 1952 a trăit la Paris (m. 1994, s-a sinucis) – 110 ani

– 1918: S-a născut pictoriţa Lidia Nancuischi (m. 2003) – 105 ani

– 1920: A murit Teodor Ştefanelli (numele la naştere: Teodor Ştefaniuc), scriitor şi istoric (preocupat de o cât mai bună cunoaştere a istoriei Bucovinei); deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918; membru titular al Academiei Române din 1910 (n. 1849)

– 1925: S-a născut Nicolae Boşcaiu, biolog şi botanist; cercetări de botanică sistematică, fitogeografie, istoria florei şi vegetaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2008)

– 1929: S-a născut compozitorul Matei (Mátyás) Kozma (m. 2000)

– 1933: S-a născut istoricul Radu Popa, arheolog medievalist, muzeograf şi profesor; cercetări complexe asupra epocii de formare a statelor feudale româneşti (m. 1993) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (m. 2018)

– 1941: S-a născut jurnalistul, poetul şi romancierul Eugen Hruşcă; corespondent special al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres (1998-2005) (m. 2020)

– 1943: S-a născut sculptoriţa Liana (Cornelia) Axinte; stabilită (din 1982) în Germania – 80 de ani

– 1949: S-a născut inginerul electronist Petre Stoica, creator al şcolii româneşti de identificare a sistemelor, specialist în prelucrarea numerică a semnalelor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1999; profesor la universitatea din Uppsala, Suedia, membru al Academiei Europene de Științe și membru al Academiei Regale Suedeze

– 1955: A murit chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1883)

– 1971: A murit Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (n. 1920)

– 1990: A murit Ada Orleanu, prozatoare, publicistă şi traducătoare (n. 1916)

– 1998: A murit Constantin Bugeanu, dirijor, compozitor, muzicolog şi profesor (n. 1916) – 25 de ani

– 2003: A murit chimistul și profesorul Lascăr Buruiană; cercetări în domeniul biochimiei medicale veterinare (n. 1904) – 20 de ani

– 2006: A murit Titus Mesaroş, regizor, scenarist şi autor a peste 100 de filme documentare (n. 1925)

– 2014: A murit prozatoarea Oana Orlea (pseudonimul Mariei-Ioana Cantacuzino); la numai 16 ani, în 1952, este arestată, sub acuzaţia de complot şi acţiune subversivă împotriva statului, şi face închisoare până în 1954; în 1980 s-a stabilit în Franţa, unde a publicat cărţi care dezvăluie tratamentul aplicat deţinuţilor politici în lagărul comunist (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Madrid: Alegeri legislative anticipate

– Cambodgia: Alegeri legislative

– Tokyo: Fotbal – meci amical Manchester City – Yokohama F Marinos

– Budapesta: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Ungariei, cursa finală

– Londra: Atletism – Liga de Diamant, reununea de la Londra

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bunicilor și a Persoanelor în Vârstă” este celebrată, din 2021, la inițiativa papei Francisc, în cea de-a patra duminică a lunii iulie, în preajma comemorării liturgice a Sfinților Ioachim și Ana, bunicii după trup ai lui Iisus (pe 26 iulie). Această zi mondială reprezintă unul din roadele Anului Familia „Amoris Laetitia”. De atât de multe ori bunicii sunt uitați, uitând astfel bogăția de a păstra rădăcinile. Bătrânețea este un dar și bunicii sunt inelul de legătură dintre diversele generații pentru a transmite tinerilor experiența de viață și de credință. NOTĂ: La 1 octombrie este marcată „Ziua internaţională a persoanelor vârstnice”, hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunării Generale a ONU din 1990

– Ziua naţională a Republicii Arabe Egipt; aniversarea revoluţiei din 1952 (la 23 iulie a fost declanşată lovitura de stat antimonarhică a „ofiţerilor liberi”, conduşi de Gamal Abdel Nasser, care a determinat abdicarea, la 26 iulie, a regelui Faruk; monarhia va fi abolită şi Egiptul se va proclama republică la 18 iunie 1953)

– 1692: A murit poetul francez Gilles Ménage (n. 1613)

– 1757: A murit Giuseppe Domenico Scarlatti, clavecinist şi compozitor italian (n. 1685)

– 1829: A murit Wojciech Bogusławski, actor polonez, regizor de teatru, dramaturg, pedagog, traducător și cântăreț de operă; considerat fondatorul teatrului polonez (n. 1757)

– 1838: S-a născut Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (m. 1910) – 185 de ani

– 1866: S-a născut compozitorul italian Francesco Cilea (m. 1950)

– 1885: A murit Ulysses S.(impson) Grant, general american, erou național în timpul Războiului Civil American, și cel de-al 18-lea președinte al Statelor Unite între anii 1869 – 1877 (n. 1822)

– 1888: S-a născut scriitorul american Raymond Chandler, cunoscut autor de romane poliţiste (m. 1959) – 135 de ani

– 1906: S-a născut (la Sarajevo, Bosnia-Herţegovina) chimistul elveţian Vladimir Prelog; cercetări în domeniul asimetriei moleculare, cu consecinţe practice importante în sinteza unor hormoni, antibiotice etc.; Premiul Nobel pentru chimie în 1975, împreună cu britanicul John Warcup-Cornforth (m. 1998)

– 1908: S-a născut scriitorul italian Elio Vittorini (m. 1966) – 115 ani

– 1916: A murit Sir William Ramsay, chimist englez; a descoperit gazele nobile; Premiul Nobel pentru chimie în 1904; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1913) (n. 1852)

– 1920: S-a născut cântăreaţa portugheză Amalia Rodrigues (nume complet: Amália da Piedade Rebordão Rodrigues), considerată „regina fado-ului” (m. 1999)

– 1922: S-a născut Damiano Damiani, filmolog, regizor, scenarist, actor şi scriitor italian (m. 2013)

– 1923: S-a născut Mahmut Ahmetovici Gareev, general de armată rus, istoric, om de științe militare, scriitor și profesor; considerat unul dintre cei mai buni teoreticieni militari ai Rusiei; participant la șase războaie și conflicte armate (m. 2019) – 100 de ani

– 1925: S-a născut istoricul, scriitorul, jurnalistul, scenaristul şi omul politic francez Alain Decaux; a întruchipat, începând din anii ’50 ai secolului XX, istoria radioului şi a televiziunii franceze, unde a creat numeroase emisiuni celebre; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (m. 2016)

– 1926: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi disidentul ceh Ludvik Vaculik, autorul manifestului celor „Două mii de cuvinte” din timpul Primăverii de la Praga din 1968 (m. 2015)

– 1930: A murit Glenn Curtiss, pilot şi constructor american de avioane, pionier al aviaţiei mondiale; a realizat primul hidroavion (încercat în zbor în 1911) (n. 1878)

– 1933: S-a născut (în Italia) arhitectul britanic Richard Rogers; unul dintre pionierii mişcării „high-tech”, care se remarcă prin structurile din sticlă, oţel şi ţevi vizibile; dintre creațiile sale se numără: Centrul Georges Pompidou din Paris (realizat împreună cu arhitectul italian Renzo Piano), Lloyd’s Building din Londra, clădirea Curţii Europene a Drepturilor Omului din Strasbourg, birourile din Potsdamer Platz – Berlin, un terminal al Aeroportului Internaţional Barajas din Madrid, Three World Trade Center din New York, precum şi Millennium Dome (m. 2021) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Sergio Mattarella, politician și jurist italian, preşedinte al Italiei (din 31 ianuarie 2015, reales în 2022)

– 1943: S-a născut Tony Joe White, compozitor, cântăreţ, chitarist şi acordeonist american; personalitate a curentului muzical swamp rock, ce conţine influenţe din blues, country, boogie, rock şi R&B (m. 2018) – 80 de ani

– 1944: S-a născut pianista portugheză Maria Joáo Pires

– 1946: S-a născut Aleksandr Kaidanovski, actor şi regizor rus de film (m. 1995)

– 1948: A murit regizorul american David Wark Griffith, pionier al cinematografiei; creatorul unui limbaj modern, al montajului în film (considerat de exegeţi un „cineast unic prin anvergura şi consecinţele descoperirilor sale”) (n. 1875) – 75 de ani

– 1951: A murit regizorul american de film Robert Flaherty; pionier al filmului documentar (n. 1884)

– 1955: A murit Cordell Hull, om politic republican american (secretar de stat între anii 1933 şi 1944), colaborator apropiat al preşedintelui F. D. Roosevelt; Premiul Nobel pentru Pace în 1945 (ca o recunoaştere a eforturilor sale pentru pace şi înţelegere în emisfera vestică) (n. 1871)

– 1957: A murit scriitorul italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa; faima sa postumă s-a datorat publicării de către Giorgio Bassani, în 1958, a romanului său „Ghepardul” (n. 1896)

– 1961: S-a născut Martin Lee Gore, chitarist, clăpar şi compozitor britanic; membru fondator al trupei Depeche Mode

– 1961: S-a născut actorul american Woody Harrelson

– 1967: S-a născut actorul american Philip Seymour Hoffman (m. 2014)

– 1976: S-a născut şahista maghiară Polgár Judit; în 1989, când avea doar 12 ani, a devenit cea mai bună jucătoare feminină de şah din lume, menținându-se așa până în 2014, când s-a retras din competiții. În 1991, la vârsta de 15 ani şi 4 luni, a ajuns mare maestru al şahului, la acel moment fiind cea mai tânără persoană care reuşea acest lucru, depăşind recordul anterior al lui Bobby Fischer. Este singura femeie care a depăşit pragul de 2700 de puncte pe scara Elo (sistemul internaţional folosit pentru măsurarea nivelului de joc al şahiştilor), ajungând, în 2003, pe locul 8 în topul mondial al jucătorilor

– 1983: A murit compozitorul francez Georges Auric (n. 1899) – 40 de ani

– 1989: S-a născut actorul britanic Daniel Jacob Radcliffe, cunoscut publicului pentru interpretarea personajului Harry Potter

– 2004: A murit cântăreţul şi actorul francez de origine italiană Serge Reggiani (n. 1922)

– 2004: A murit chitaristul portughez Carlos Paredes (n. 1925)

– 2011: A murit profesorul de fizică american Robert Ettinger, supranumit „părintele criogeniei”; între anii 1960 şi 1970 Ettinger a făcut cunoscut acest concept prin intermediul unor renumite emisiuni tv. americane; în 1962 a publicat volumul „Prospect of Immortality”, editat în lumea întreagă, iar în 1976 a fondat Institutul de Criogenie din Clintown Township (statul Michigan) (n. 1918)

– 2011: A murit cântăreaţa şi compozitoarea britanică Amy Winehouse (n. 1983)

– 2012: A murit astronauta şi fiziciana americană Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spaţiu (în 1983) (n. 1951)

– 2016: A murit scriitorul francez Jean Ricardou, teoretician al „Noului Roman” (n. 1932)

– 2022: A murit cineastul american Bob Rafelson, regizorul unor filme precum „Five Easy Pieces” (1970), „The Postman Always Rings Twice” (1981) şi „Mountains of the Moon” (1990); co-creator al grupului pop The Monkees şi al serialului TV omonim, care i-a adus un premiu Emmy la categoria „cel mai bun serial de comedie” în 1967, partajat cu Bert Schneider; considerat unul dintre fondatorii mișcării New Hollywood din anii 1970 (n. 1933) – 1 an