Calendarul zilei – 15 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 15 iulie 2023, 05:00 / actualizat: 19 iulie 2023, 16:45

S-a întâmplat într-o zi de 15 iulie

* Cu 924 de ani în urmă (1099) se încheia prima Cruciadă (1096-1099), prin asedierea şi cucerirea Ierusalimului de către cruciaţii conduşi de Godefroy de Bouillon. Încheierii Cruciadei, declanşate la apelul Papei Urban al II-lea, i-a urmat formarea diferitelor state creştine din Orient

* Acum 783 de ani (1240) a avut loc Bătălia de pe Neva, care s-a dat între Republica Novgorodului şi armatele suedeze pe râul Neva, lângă aşezarea Ust-Ijora. Scopul invaziei suedeze era, probabil, acela de a cuceri gurile Nevei şi oraşul Ladoga şi s-a încheiat cu înfrângerea suedezilor, punându-se astfel capăt expansiunii acestora în nordul Rusiei

* În urmă cu 613 ani (1410) a avut loc Bătălia de la Grunwald sau Bătălia de la Tannenberg, între Regatul Poloniei, Marele Ducat al Lituaniei și aliații lor, pe de-o parte, și Cavalerii teutoni, pe de altă parte. A fost bătălia decisivă a războiului polono-lituaniano-teutonic și una dintre cele mai mari bătălii ale Evului Mediu european. Cavalerii teutoni au fost învinși în mod decisiv în această bătălie și nu și-au mai revenit niciodată. Puținele mărturii care s-au păstrat sunt contradictorii. Bătălia a avut loc în zona unor sate mici, numele bătăliei variind în diferite limbi

* Acum 526 de ani (1497) începea construcţia bisericii Sf. Ioan din Piatra Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Lucrările au fost finalizate la 11.XI.1498, când a avut loc ceremonia de sfinţire a bisericii. Aceasta şi Turnul Clopotniţei sunt tot ce a rămas din complexul Curţii Domneşti de la Piatra Neamţ. Data construirii Bisericii rezultă și din pisanie: „Binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan voievod, a început şi a zidit şi a săvârşit acest hram în numele Naşterii cinstitului şi slăvitului prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul, întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi prea iubitului lor fiu Bogdan voievod, care a început a se zidi în anul 7005 (1497) iulie 15 şi s-a săvârşit în anul 7006 (1498) iar al domniei sale al 40 şi doilea curgător, luna noiembrie, 11 zile”

* Austro-Ungaria declara război Serbiei, acum 109 ani (1914), ceea ce a dus la declanşarea Primului Război Mondial (15/28.VII.1914 – 11.XI.1918). La 28.VI.1914 au fost asasinaţi, la Sarajevo (Bosnia), arhiducele Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi soţia sa de către un naţionalist sârb. „Atentatul de la Sarajevo” (cum a rămas în istorie) a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918) (15/28). NOTĂ: Enciclopedia de istorie universală (2003) menţionează ca dată a declanşării războiului 28.VII.1914

* Acum 83 de ani (1940) Adolf Hitler îi adresa regelui Carol al II-lea o scrisoare prin care îi cerea, pe un ton ultimativ, să facă unele concesii Ungariei horthyste, ameninţând că, în caz contrar, „sfârşitul va fi, mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României”

* Se împlinesc 65 de ani (1958) de când apărea, la Bucureşti, bilunar, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista „Luceafărul”, editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România, promovând în special creaţia scriitorilor tineri; în perioada octombrie 1965 – decembrie 1989, a apărut săptămânal. „Luceafărul” este o revistă bilunară a Uniunii Scriitorilor din România, care a apărut în 15 iulie 1958, la București, ca o continuatoare a publicației „Tânărul scriitor”. În etapa de concept, acesteia i s-a spus „Miorița“, mai apoi fiind definitiv botezată „Luceafărul“. Revista „Tânărul scriitor” fusese înființată în 1948 cu scopul declarat de formare instituționalizată a unei generații de tineri scriitori, necontaminați de ideologia burgheză, prin Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. De la început, revista Luceafărul, care avea 12 pagini, și-a declarat scopul de a promova tinerii scriitori

* Cu 61 de ani în urmă (1962) reprezentativa feminină de handbal a României a cucerit titlul suprem la cea de-a II-a ediţie a Campionatului Mondial, desfăşurat între 8 şi 15 iulie, în ţara noastră

* Acum 53 de ani (1970) era înfiinţat Institutul Central de Informatică – astăzi numit Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) – instituţia care a făcut primii paşi în domeniul reţelelor de calculatoare şi prima entitate din România conectată la internet; primul director a fost prof. Marius Guran

* În urmă cu 48 de ani (1975) au fost lansate pe orbită nava americană „Apollo 18″ şi cea rusească „Soyuz 19″. Acestea s-au întâlnit în spaţiu la 17 iulie, începând primul zbor comun din istoria astronauticii a celor două tipuri de nave. „Soyuz” a revenit pe Pământ la 21 iulie, iar „Apollo”, la 24 iulie

* Cu 31 de ani în urmă (1992) avea loc prima întâlnire a Consiliului Naţional al Audiovizualului – CNA. La data de 16.VII.1992, CNA şi-a desemnat prin vot secret preşedintele, în cadrul şedinţei de constituire, Titus Raveica fiind ales președinte. În acest sens se emitea Decizia nr.1/04.081992 privind alegerea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. La 27.VII.1992, CNA a emis primul său comunicat, referitor la stabilirea orarului de repartizare a timpilor de antenă în campania electorală din toamna anului 1992

* Tot acum 31 de ani erau stabilite relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Kazahstan. România a recunoscut independenţa de stat a Republicii Kazahstan la 17 decembrie 1991, la o zi după proclamarea acesteia. În august 2009, Ambasada României în Kazahstan a fost relocată la Astana – noua capitală a ţării, de la Alma Ata (sau Almatî, fosta capitală). La 14 septembrie 2016, a fost semnat Planul Comun de Acţiuni la nivel de miniştri de externe, pentru perioada 2017-2018

* În noaptea de 15 spre 16 iulie, acum 7 ani (2016), a avut loc tentativa (eșuată) de lovitură de stat în Turcia organizată de Consiliul Păcii, un grup de militari din cadrul Forțelor armate ale Turciei. Lovitura de stat a fost confirmată atât de prim-ministrul Binali Yıldırım, cât și de președintele Recep Tayyip Erdoğan, care a chemat populația în stradă. Peste 290 de persoane au fost ucise la Ankara și Istanbul în timpul confruntărilor. Un elicopter a lansat o bombă deasupra Parlamentului de la Ankara. De asemenea, Palatul Prezidențial a fost atacat cu bombe. A fost declarată legea marțială pe întreg teritoriul turc. Televiziunea națională TRT 1 a fost ocupată de militari turci care au anunțat că Turcia este „condusă în prezent de Consiliul Păcii, care va asigura siguranța populației”. Președintele Erdoğan l-a acuzat pe Fethullah Gulen (care este auto-exilat în Pennsylvania, SUA) pentru organizarea acestei lovituri de stat, deși gruparea acestuia a condamnat lovitura

Aniversări – Comemorări

– Sf. Bonaventura, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Mărcii Poştale Româneşti”; în anul 1858 (- 165 de ani) apărea, la această dată, prima marcă poştală emisă în sud-estul Europei, de către Principatul Moldovei; vestitul şi preţiosul „Cap de bour” (a cărei primă emisiune cuprindea patru timbre) a apărut cu cinci ani înaintea primului timbru emis de Imperiul Otoman; ziua se celebrează din 1958, când Poşta Română a aniversat un secol de când au fost emise renumitele mărci, şi este marcată anual prin lansarea unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filatelişti

– „Ziua Submarinistului Militar”; în această zi sunt sărbătoriți toţi acei militari care și-au desfășurat sau își desfășoară activitatea la bordul submarinelor

– 1818, 15/27: S-a născut Iosif (Ioan) Naniescu, mitropolit al Moldovei şi Sucevei din 1875; lui i se datorează terminarea ridicării catedralei mitropolitane din Iaşi (1880-1887), a cărei pictură a încredinţat-o lui Gheorghe Tattarescu; din iniţiativa sa s-au restaurat bisericile „Trei Ierarhi” şi „Sf. Nicolae Domnesc”, tot din Iaşi; pe cheltuiala sa a apărut „Revista teologică”, sub redacţia lui Constantin Erbiceanu şi Dragomir Demetrescu (1883-1887); a donat Academiei Române, în 1901, peste 10.000 de volume, cărţi, manuscrise şi documente; membru de onoare al Academiei Române din 1888 (m. 1902) – 205 ani. NOTA 1: În şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5.X.2017, a fost luată Hotărârea de canonizare a lui, cu numele de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei, cu dată de prăznuire la 26 ianuarie. NOTA 2: Unele surse menționează ca an al nașterii 1820

– 1835: S-a născut medicul Alexandru Simion Marcovici, întemeietorul învăţământului de clinică medicală în România (m. 1886)

– 1882: S-a născut medicul Iuliu Moldovan; unul dintre întemeietorii şcolii de igienă şi sănătate publică din Cluj; membru corespondent al Academiei Române din 1920 (m. 1966)

– 1902: S-a născut chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniile chimiei organice şi a celei industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1970)

– 1930: S-a născut Florica Ioniţă, prima femeie care și-a luat brevetul de paraşutist în România după cel de-al Doilea Război Mondial

– 1938: S-a născut soprana şi profesoara Sanda Şandru – 85 de ani

– 1943: S-a născut Florin Mihăilescu, operator de film, director de imagine și profesor universitar; rector al Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, în perioada 1996 – 2000 – 80 de ani

– 1943: S-a născut tenorul și profesorul Dorin Teodorescu (m. 1999) – 80 de ani. NOTĂ: În lucrarea „Dorin Teodorescu – Imaginea unui destin” de Grigore Constantinescu este menționată 16 iulie ca zi de naștere

– 1944: S-a născut Iancu Dumitrescu, compozitor, dirijor şi muzicolog; unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului spectral în muzică; fondator, director şi dirijor al „Ansamblului Hyperion”, mai recent „Hyperion International“

– 1946: A murit Dumitru I. Bagdasar, medic neurochirurg; a pus bazele practicii neurochirurgicale în România; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1893)

– 1954: S-a născut Irina Hasnaş, compozitoare, muzicolog și profesoară; realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române (1987-2014)

– 1954: S-a născut chimistul și profesorul Marius Andruh; cercetări în domeniile spectroscopiei electronice, combinaţiilor complexe polinucleare, reacţiilor în fază solidă a compuşilor coordinativi, chimiei metalelor supramoleculare, ingineriei cristaline și magnetismului molecular; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1959: S-a născut actriţa și profesoara Ana Ciontea

– 1967: A murit pictorul Vladimir Frimu (n. 1900)

– 1969: A murit Gheorghe Demetrescu, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1993: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Ovidiu Varga; director al Direcţiei muzicale a Radiodifuziunii Române (1951-1968) (n. 1913) – 30 de ani

– 2001: A murit (în Franța) aviatoarea Marina Știrbei, supranumită „Prințesa aviației românești”; numele ei este legat de înființarea Escadrilei Albe (n. 1912)

– 2018: A murit Dumitru Drăgan, actor de teatru și film (n. 1939) – 5 ani

– 2020: A murit pictorul, graficianul și profesorul Nicolae Rădvan (n. 1928)

– 2022: A murit sculptorul, plasticianul și fotograful Doru Covrig; stabilit în Franţa, din 1982 (n. 1942) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Budapesta, Ungaria: Marșul mândriei

– Vancouver, Canada: Începutul turneului mondial al Madonnei – Madonna: The Celebration Tour -, al doisprezecelea turneu de concerte al cântăreței americane, care va cuprinde orașe din America de Nord și Europa și un total de 84 de spectacole (15 iul. 2023 – 30 ian. 2024)

– Sydney, Australia: Campionatul de Rugby 2023 – Australia – Argentina

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Competențelor Tinerilor” a fost declarată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în decembrie 2014, la propunerea statului Sri Lanka. Obiectivele acestui demers au avut în vedere realizarea unor condiţii socio-economice mai bune pentru tinerii de astăzi, ca mijloc de a aborda provocările legate de şomaj şi pentru ocuparea forţei de muncă

– 1573: S-a născut Ingo Jones, arhitect şi scenograf englez; iniţiatorul arhitecturii clasice în Anglia; a restaurat catedrala Saint Paul din Londra; considerat primul mare scenograf englez (a introdus conceptul italian de perspectivă pe scenele britanice) (m. 1652) – 450 de ani

– 1606: S-a născut pictorul olandez Rembrandt (Harmenszoon Van Rijn) (m. 1669)

– 1779: S-a născut Clement Clarke Moore, poet, pastor și profesor american (m. 1863)

– 1782: A murit cântăreţul italian de operă (sopranist) Farinelli (Carlo Broschi) (n. 1705)

– 1789: A murit Jacques Duphly (sau du Phly), compozitor francez, interpret la clavecin şi orgă (n. 1715)

– 1798: A murit Gaetano Pugnani, violonist, compozitor şi profesor italian (n. 1731) – 225 de ani

– 1841, 15/27: A murit poetul rus Mihail Lermontov (n. 1814)

– 1853, 15/27: S-a născut Vladimir Korolenko, scriitor, jurnalist și activist rus pentru drepturile omului; maestru al prozei scurte (m. 1921) – 170 de ani

– 1857: A murit Karl Czerny, compozitor, pedagog şi pianist austriac; considerat primul profesor de pian (n. 1791)

– 1892: S-a născut Walter Benjamin, scriitor, filosof, critic literar şi traducător german (m. 1940)

– 1904, 15/28: S-a născut fizicianul rus Pavel Cerenkov; Premiul Nobel pentru fizică în 1958, împreună cu conaţionalii săi Igor Tamm şi Ilia Frank, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (m. 1990)

– 1915: A murit scriitorul italian Raffaello Giovagnoli (n. 1838)

– 1916: A murit microbiologul rus Ilia I. Mecinikov; stabilit în Franţa (1882), unde a colaborat cu Louis Pasteur; unul dintre fondatorii patologiei comparate, ai microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; a descoperit (1882) fenomenul fagocitozei şi a emis teoria fagocitară a imunităţii; Premiul Nobel pentru medicină în 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (n. 1845)

– 1918: S-a născut Bertram Neville Brockhouse, fizician canadian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1994, împreună cu Clifford Glenwood Shull, pentru dezvoltarea spectroscopiei cu neutroni (m. 2003) – 105 ani

– 1919: S-a născut (la Dublin, Irlanda) scriitoarea britanică Iris Murdoch (m. 1999)

– 1919: A murit chimistul şi profesorul german Emil Fischer; cercetări în domeniile chimiei organice şi biologice; a cunoscut realizările româneşti din domeniul chimiei, în urma colaborărilor sale cu Constantin I. Istrati şi Gheorghe Longinescu; Premiul Nobel pentru Chimie în 1902; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1852)

– 1922: S-a născut Leon Max Lederman, fizician american; Premiul Nobel pentru Fizică în 1988, împreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger, „pentru metoda fasciculului de neutrini și demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinului miuonic” (m. 2018)

– 1925: S-a născut regizorul american Donn Alan Pennebaker; realizator de documentare, pionier al generaţiei de cineaşti din anii 1960, care au profitat de inovaţii precum camere video de mână şi care au adoptat un stil spontan şi intim cunoscut ca cinéma vérité; a contribuit la inventarea documentarului politic modern; printre contribuţiile sale la cultura şi politica americană se numără documentarele „Don’t Look Back”, despre Bob Dylan, şi „The War Room”, despre campania prezidenţială din 1992 a lui Bill Clinton (m. 2019)

– 1929: A murit Hugo von Hofmannsthal, dramaturg, libretist, poet, narator și eseist austriac; reprezentant de marcă al modernității vieneze, alături de Arthur Schnitzler, Karl Kraus sau Robert Musil (n. 1874)

– 1930: S-a născut filosoful francez Jacques Derrida, autorul conceptului de deconstructivism (m. 2004)

– 1930: A murit violonistul, dirijorul, compozitorul şi profesorul maghiar Leopold (von) Auer (n. 1845)

– 1934: S-a născut Sir Harrison (Paul) Birtwistle, compozitor englez (m. 2022)

– 1935: S-a născut Ken Kercheval (nume întreg: Kenneth Marine Kercheval), actor și regizor american; cunoscut pentru rolul lui Cliff Barnes din serialul „Dallas” (m. 2019)

– 1941: S-a născut Attila Ágh, scriitor, politolog și filosof maghiar, unul din cei mai cunoscuți ideologi comuniști din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1941: S-a născut cântăreţul venezuelean Henry Stephen, renumit prin hitul său „Limon, Limonero”, din anii ’60-’70 (m. 2021)

– 1947: S-a născut muzicianul și compozitorul american Roky Erickson, solistul trupei „13th Floor Elevators”; unul dintre pionierii rockului psihedelic (m. 2019)

– 1948: S-a născut Nicolae Dabija, poet, prozator, istoric literar, publicist, scenarist, traducător şi om politic din Republica Moldova; membru de onoare al Academiei Române (din 2003) și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei din Republica Moldova (m. 2021) – 75 de ani

– 1959: A murit Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (n. 1880)

– 1977: A murit scriitorul rus Konstantin Fedin (n. 1892)

– 1990: A murit violonistul rus Oleg Kagan (n. 1946)

– 1997: A murit (asasinat la Miami, SUA) creatorul italian de modă Gianni Versace (n. 1946)

– 2002: A murit György Fehér, regizor și scenarist maghiar (n. 1939)

– 2011: A murit actriţa britanică Googie Withers (n. 1917)

– 2012: A murit actriţa americană de teatru şi film Celeste Holm (n. 1917)

– 2017: A murit Martin Landau, actor american de film şi televiziune (n. 1928)

– 2021: A murit muzicianul, poetul şi actorul rus Piotr Mamonov; cunoscut pentru rolurile din filmele „Taxi Blues”, „Ostrov”, „Țarul” și altele (n. 1951)