Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei | Climatologul Roxana Bojariu: ”Trebuie să trecem la măsuri proactive, să încetinim această cursă infernală a schimbării climei!”
Publicat de Adina Sîrbu, 17 iunie 2023, 09:47
Fenomenele meteorologice extreme provoacă pierderi economice importante, în fiecare an, pe întreg Globul. În 2021, inundaţiile produse în Germania şi în Belgia au făcut pagube cuantificate la 50 de miliarde de euro, iar valurile de caniculă de vara trecută au dus la un număr record de decese. Specialiștii spun că, pentru a evita pierderi suplimentare, trebuie să trecem de la “a reacţiona” în faţa fenomenelor meteorologice extreme la pregătire proactivă. Ce înseamnă acest lucru, cât de afectată de secetă este Dobrogea și cum va fi vremea la malul mării în această vară a aflat Larisa Calistru de la climatologul Roxana Bojariu, astăzi, când marcăm „Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei”.
Vă invit să vorbim despre condițiile din Dobrogea, dar și despre clima în continuă schimbare. Cum arată regiunea de sud-est a țării, la capitolul secetă pedologică, sunt probleme cu apa din sol?
Roxana Bojariu:
Da, din păcate, încă sunt probleme cu apa din sol, mai ales pe orizontul de adâncime între 0 și 100 de centimetri, unde avem secetă pedologică moderată și puternică în mare parte din Dobrogea. De altfel și în alte regiuni din estul țării mai ales, și din Moldova, și din Bărăgan, și din zone din Muntenia. Dar problema este că avem de-a face, chiar când plouă, cu ploi dintre acestea foarte abundente, și vorbim aici iarăși de efectul schimbării climei. Și aceste ploi foarte abundente de multe ori nu au timp să se infiltreze în așa fel să încât să reîncarce rezerva de apă din sol. Și lucrurile acestea au impact și pe termen mai lung. Ce înseamnă abordare proactivă? Înseamnă să fim conștienți. Clima s-a modificat deja și va trebui, pe de o parte, să încetinim această cursă infernală a schimbării climei prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dioxid metan, oxid de azot, iar pe de altă parte, la fel de important e că trebuie să ne adaptăm la schimbările pe care deja le-am produs. Iar dacă vorbim de secetă, de Dobrogea, trebuie să ne reamintim că, inclusiv aici, existau acele păduri, perdele de arbori, care local reușeau să recicleze mai bine apa și îndulceau un pic extremele și tăiau un pic din severitatea secetelor. Ori ele, odată distruse, din păcate, lucrurile au mers din rău în mai rău. Și Dobrogea este o zonă vulnerabilă la ariditate și, evident, mai departe, dacă ariditatea se accentuează, inclusiv în condițiile schimbării climei, și dacă la nivel local nu acționăm, se pot produce și fenomene de deșertificare.
Ar fi bine oare ca agricultorii să se orienteze către culturi rezistente la temperaturi ridicate, dacă nu cumva au și făcut acest lucru?
Roxana Bojariu:
Sigur că da, și din câte înțeleg, au și făcut pași spre adoptarea unor măsuri, printre care și culturi care să reziste mai bine la secetă. Pe de altă parte, și aici vorbim de o înțelepciune a gestionării resurselor locale, pentru că noi am avut soiuri locale rezistente la secetă, pentru că zone precum Dobrogea au avut această vulnerabilitate chiar dacă nu accentuată și înainte să se accentueze mult fenomenul încălzirii globale. Am avut aceste soiuri, a existat apoi o perioadă când poate că lumea, în goana după un câștig imediat, s-a gândit să vină cu alte soiuri care păreau că dau productivitate mai mare și au importat semințe din altă parte. Și aici a fost o problemă, pentru că acele soiuri nu erau adaptate foarte bine zonei climatice și locului și, evident, atunci când condițiile au adus seceta, producțiile lăudate nu s-au produs, dimpotrivă, s-au produs pierderi. E și această o lecție, că e bine să mergem în sensul naturii și natura ne-a oferit o biodiversitate extraordinară. Dobrogea e un paradis al biodiversității încă și dacă învățăm de la natură care sunt acele soiuri care se potrivesc mai bine locului și cum am putea face să le adaptăm pentru o cultură agricolă care să ne aducă beneficii pe termen lung, atunci am putea spune că acționăm proactiv.
La ce temperaturi trebuie să ne așteptăm în această vară? Putem practic vorbi despre o prognoză realistă la acest moment? Va fi o vară cu temperaturi caniculare și fenomene meteo extreme, așa cum ne-am cam obișnuit?
Roxana Bojariu:
Asta e clar! Din punctul de vedere al climatologului, nu al prognozistului, vă pot spune că nici în această vară nu vor lipsi fenomenele extreme. Se vede deja acum – țara e împărțită în două. Avem pe de o parte vestul țării cu probleme mari legate de precipitații foarte abundente, acele coduri roșii, dar pe de altă parte, jumătatea estică a fost mai ferită, însă are nevoie de ploaie. Va ploua și în jumătatea estică, inclusiv în Dobrogea, dar vor fi, evident, și perioade cu temperaturi mai ridicate. E greu de precizat acum, pe termen mai lung, când vor fi aceste perioade, dar climatic vorbind, pe măsură ce ne îndreptăm spre iulie și mai ales luna august este o lună foarte favorizantă pentru valurile de căldură în zona țării noastre, cu temperaturi mai mari de 35°C, maximele, multe zile consecutive, cu tot ce ne aduce o astfel de perioadă caldă.
Vin lunile iulie și august, luni de concedii, când multă lume vine pe litoral. Ce ne așteaptă aici, la malul mării?
Roxana Bojariu:
Marea mai taie din extreme și evident că temperaturile nu vor fi chiar atât de ridicate ca în zona din afara influenței marine. Pe de altă parte, o umiditate crescută, datorită prezenței Mării Negre, ne atrage atenția asupra faptului că, chiar la temperaturi nu atât de mari, dar cu umiditate mare, disconfortul termic ar putea să își facă simțită prezența, însă iarăși vine în ajutor marea și brizele marine sunt cele care ne ajută să trecem mai ușor peste astfel de episoade. Astfel că aș zice marea până la urmă ne oferă servicii inclusiv în timpul vacanțelor. Așa că să sperăm că toți vom avea vacanțele noastre frumoase de la mare.
Interviul integral îl puteți asculta aici:
Interviu realizat de Larisa Calistru/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: unsplash.com
