Calendarul zilei – 5 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 5 iunie 2023, 05:09 / actualizat: 6 iunie 2023, 15:24

S-a întâmplat într-o zi de 5 iunie

* Acum 567 de ani (1456) a avut loc „Închinarea de la Vaslui”. Marea Adunare a Moldovei, cu participarea domnului Petru Aron, a mitropolitului Teoctist şi a boierimii, decidea (din cauza lipsei totale a unui ajutor extern) plata unui tribut anual către Poartă. Este considerat primul tratat moldo-turc, în care erau stipulate şi privilegii pentru negustorii din întreaga Moldovă

* În urmă cu 158 de ani (1865) apărea, la Budapesta, revista „Familia” (din 27.IV.1880, până în 1906, la Oradea), fondată şi condusă de Iosif Vulcan. În această revistă a debutat Mihai Eminescu, la 25.II.1866, cu poezia „De-aş avea…” (5/17)

* Cu 158 de ani în urmă, România a aderat la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris (din 17.V.1865) împotriva voinţei Porţii Otomane (care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent cu a sa, considerând România parte integrantă a Imperiului). Prin acest act, statul român s-a afirmat ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane (5/17)

* Se împlinesc 140 de ani (1883) de când sosit la Iaşi pentru a participa la dezvelirea statuii lui Ştefan cel Mare, Mihai Eminescu a citit, la „Junimea”, poemul „Doina”

* Cu 139 de ani în urmă (1884) Facultatea de Medicină din Paris acorda titlul de doctor în medicină Mariei Cuţarida-Crătunescu (1857 – 1919), prima femeie medic din România

* Acum 86 de ani (1937) avea loc inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Academiei Române, proiectul fiind întocmit de arhitectul Duiliu Marcu și aprobat de Academie în 1931. Construcția noului local, încredințată antreprizei Inginer A. Ioanovici, a început în anul 1935 și a fost finalizată în 1937. În ziua de 5 iunie 1937 Biblioteca Academiei a fost inaugurată în prezența Regelui Carol I, după ce acesta a participat, în Aulă, la primirea în Academia Română a lui Lucian Blaga. Lucian Blaga a rostit discursul de recepție la Academia Română intitulat „Elogiul Satului Românesc”

* Cu 81 de ani în urmă (1942) Statele Unite ale Americii declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Pe 2 iunie 1942 președintele Franklin D. Roosevelt înainta Congresului declarația de război a SUA contra României. Pe 3 iunie ea a fost adoptată de Camera Reprezentanților cu un scor de 361 la zero, iar pe 4 iunie Senatul aproba și el documentul cu un scor de 73 la zero. Pe 5 iunie 1942 Roosevelt semna documentul final iar starea de război între România și SUA a intrat în vigoare

* În urmă cu 76 de ani (1947), într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, a fost făcută publică propunerea guvernului SUA de a ajuta ţările din Europa Occidentală, prezentată de George Marshall, secretar de stat. Propunerea, cunoscută sub denumirea de „Planul Marshall”, a fost acceptată de statele vest-europene la Conferinţa economică de la Paris din septembrie 1947. La data de 3.IV.1948 începea aplicarea „Planului Marshall”, în vigoare până în iulie 1951

* Se împlinesc 65 de ani (1958) de când România şi Republica Islamică Afganistan au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie. La 28 ianuarie 1969, relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă nerezidentă. Începând cu 1 august 2011, România a deschis o misiune diplomatică în Afganistan. În iunie 2012 Ministerul Aafacerilor Externe a înfiinţat poziţia de reprezentant special pentru Afganistan, care are drept mandat coordonarea instituţiilor din România care desfăşoară activităţi legate de Afganistan. În prezent, din cauza situației de securitate de pe plan local, activitatea misiunii a fost suspendată. Reprezentarea diplomatică a R. I. Afganistan la Bucureşti este realizată prin Ambasada de la Varşovia (Polonia)

* Cu 56 de ani în urmă (1967), între 5 şi 10 iunie, a avut loc al treilea conflict armat israeliano-arab, cunoscut sub numele de „Războiul de şase zile”. Forţele aeriene israeliene au lansat atacuri simultane asupra Egiptului, Iordaniei şi Siriei. Israelul a ocupat malul vestic al Iordanului (Cisiordania), Fâşia Gaza, Peninsula Sinai, Platoul Golan şi Ierusalimul de Est

* Acum 53 de ani (1970) avea loc prima expoziție retrospectivă a lui Constantin Brâncuși, în Europa, la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. Retrospectiva prezenta aproximativ 50 de opere ale sculptorului, atât din patrimoniul românesc, cât și împrumutate de la muzee din Statele Unite ale Americii și Franța, prezente anterior în cadrul unor expoziții mai ample la Muzeul Guggenheim New York, în 1969, la Philadelphia Museum of Art, în 1969, sau la Art Institute of Chicago, în 1970

* Se împlinesc 50 de ani (1973) de când Ilie Năstase câştiga turneul internaţional de tenis de la Roland Garros (Franţa), la întrecerea de simplu neratând niciun set, performanţă egalată doar de Bjorn Borg şi Rafael Nadal. În ultimul act, Năstase l-a zdrobit practic pe Nikola Pilici, câştigând disputa cu scorul de 6-3, 6-3, 6-0. De asemenea, tenismenul român a jucat şi finala de la dublu a întrecerii franceze, el şi Jimmy Connors fiind însă învinşi în 5 seturi de cuplul John Newcombe – Tom Okker

* Acum 48 de ani (1975), după închiderea sa în anul 1967, Canalul Suez (construit între anii 1859 şi 1869) se redeschidea traficului internaţional, iar Egiptul prelua controlul asupra celor două maluri

* În urmă cu 42 de ani (1981), la această dată, o boală epidemică, numită ulterior SIDA („sindromul imunodeficienţei umane dobândite”), a fost descrisă pentru prima oară de medicul Michael Gottlieb de la UCLA Medical Center (SUA), specializat în imunologie. Doctorul american a descris în „Morbidity and Mortality Weekly Report”, jurnalul săptămânal al CDC („Centers for Disease Control and Prevention”), o înmulţire de cazuri rare de pneumonie produsă de ciuperca Pneumocystis carinii. Această infecţie micotică a fost depistată anterior exclusiv la pacienţii cu sistem imun alterat din motive diferite, însă Gottlieb le-a depistat la cinci bărbaţi homosexuali anterior sănătoşi. Acest raport medical este considerat începutul raportărilor SIDA. SIDA a fost declarată ca boală de sine stătătoare cu aspect de pandemie la 1 decembrie 1981. La 20 mai 1983, dr. Luc Montagnier de la Institutul Pasteur din Franţa a raportat izolarea unui virus care determină SIDA. Denumirea propusă de acesta a fost LAV („Lymphadenopathy-Associated Virus”). Această descoperire nu a fost luată foarte mult în seamă de către publicul larg sau specialişti, la acea vreme. Între anii 1986 şi 1990 este stabilită denumirea virusului: HIV („Human Immunodeficiency Virus”). În 1987 intră în uz AZT-ul (primul medicament pentru HIV). În 1988 se stabileşte Ziua Mondială de Luptă anti SIDA, la 1 Decembrie, iar în iulie 1989 „Centers for Disease Control” din SUA face public un raport în care se sugerează posibilitatea ca HIV să se transmită şi prin proceduri stomatologice. Sub egida ONU, în 1996 se înfiinţează o nouă organizaţie UNAIDS, având ca scop coordonarea în plan internaţional a luptei împotriva SIDA

* Se împlinesc 40 de ani (1983) de când atleta Anişoara Cuşmir realiza un nou record mondial la săritura în lungime, cu 7,43 m, la internaţionalele României, care s-au desfăşurat pe fostul stadion „23 August”

* În urmă cu 21 de ani (2002), la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu” din Bucureşti, s-a realizat primul autotransplant cardiac. Procedeul consta în explantarea cordului pacientului, repararea şi redimensionarea în afara corpului pacientului şi reimplantarea sa

* Acum 17 ani (2006) Serbia şi-a declarat independenţa de Uniunea Statală Serbia şi Muntenegru, luând fiinţă actualul stat, denumit Republica Serbia

* Cu 12 ani în urmă (2011) Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu Pop (n. 2.VII.1953) a fost întronizat ca Arhiepiscop de Alba Iulia. Ca urmare a vacantării scaunului chiriarhal de la Alba Iulia, membrii Sfântului Sinod, în ședința de lucru din 19 mai 2011, l-au ales pe Preasfințitul Părinte Irineu Bistrițeanul în demnitatea de Arhiepiscop al Alba Iuliei. Astfel, în Duminica a VII-a după Paști (5 iunie 2011), un sobor de ierarhi, condus de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Reîntregirii, după care a urmat ceremonia de întronizare a noului Chiriarh al Eparhiei Alba Iuliei

* Sunt marcați 10 ani (2013) de la dezvăluirile lui Edward Snowden despre existența programelor americane de supraveghere a comunicațiilor (NSA) publicate în cotidianul britanic The Guardian. Dezvăluirile lui Edward Snowden, avertizor de integritate american, reprezintă niște documente clasificate pe care acesta le-a sustras de la NSA (Agenția Națională americană pentru Securitate), în perioada în care a fost angajat ca tehnician al instituției, documente pe care le-a publicat în unele din cele mai titrate ziare din lume. La data de 5 iunie 2013, în primul reportaj bazat pe documentele sustrase, The Guardian a dezvăluit o hotărâre judecătorească clasificată (de categorie „top secret”) care demonstra cum NSA a stocat înregistrări de convorbiri telefonice de la 120 milioane de abonați Verizon. La 21 iunie 2013, Departamentul de Justiție al Statelor Unite a deschis acuzațiile împotriva lui Snowden, de încălcare a Legii privind spionajul din 1917 și furtul proprietății guvernamentale, în urma cărora Departamentul de Stat i-a revocat pașaportul. Ulterior, Snowden s-a refugiat la Moscova, unde autoritățile ruse i-au acordat dreptul de azil cu o viză inițială de ședere pentru un an, care a fost prelungită în mod repetat. În octombrie 2020, i s-a acordat rezidența permanentă în Rusia, iar în septembrie 2022, Snowden a primit cetățenia rusă

* Acum 7 ani (2016) aveau loc alegerile locale, în urma cărora Partidul Social Democrat a ieşit câştigător la nivel naţional. În favoarea PSD au votat 34,83% din alegătorii care s-au prezentat la vot. Următorul partid clasat, Partidul Naţional Liberal a obţinut 31,49%. Prezenţa la vot a fost de 48,17%. Surpriza acestor rezultate o reprezintă procentul înregistrat de candidații independenți la nivel național, aceștia reușind să treacă pe cel de-al patrulea loc, deasupra UDMR

* Cu 6 ani în urmă (2017) Muntenegru a devenit oficial cel de-al 29-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice (NATO). În prezent, NATO numără 31 de membri după ce, la data de 4 aprilie 2023, Finlanda a aderat la Alianță

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Treime (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Preasfânta Treime (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Bonifaciu, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Învăţătorului”; sărbătorită la această dată din anul 2008 (- 15 ani), în toate unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale din România, pe baza Legii nr. 289/2007; a fost aleasă această dată pentru că este ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc (n.5.VI.1779 – m.17.IX.1823); ziua era marcată anterior la 30 iunie. NOTĂ: La 5 octombrie este marcată și „Ziua mondială a profesorilor” sau „Ziua mondială a educaţiei”, proclamată de UNESCO în 1994, pentru a celebra semnarea, la 5.X.1966, a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”; în România se marchează din 1996

– „Ziua împotriva Violenţei asupra Copilului în România”, instituită prin Legea 497 din 28.XII.2006

– „Ziua Limbii Turce”; stabilită prin Legea nr. 223/17.XI.2016, la iniţiativa deputatului minorităţilor naţionale Ibram Iusein; în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii turce se vor organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători

– „Ziua Geografiei în România”

– 1779: S-a născut cărturarul iluminist Gheorghe Lazăr; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească, unde a fondat învăţământul în limba naţională; prin manualele pe care le-a întocmit, a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice româneşti (m. 1823)

– 1859: S-a născut Constantin I. Nottara, actor, director de scenă şi profesor; a participat, în 1912, la turnarea primului film artistic româneasc, „Independenţa României”, regizat de Grigore Brezeanu, unde a interpretat rolul lui Osman Paşa; una dintre personalitățile cele mai de seamă ale teatrului românesc, tatăl compozitorului Constantin C. Nottara (m. 1935)

– 1871, 5/17: S-a născut Nicolae Iorga, istoric, istoric literar și de artă, scriitor, politolog, publicist, profesor şi om politic (adversar al curentelor de extrema stângă şi extrema dreaptă); este autorul a peste 1.000 de volume, peste 12.000 de articole şi studii şi aproape 5.000 de recenzii, care acoperă aproape toate domeniile istoriei românilor şi ale istoriei universale; membru titular al Academiei Române din 1910 (m. 1940, asasinat de legionari, la marginea comunei Strejnic, lângă Ploieşti). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 17.I.1871; Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată de naştere 17.VI.1871; alte surse dau 6/18.VI.1871 ca zi a naşterii (biblio1.central.ucv.ro). În copia după certificatul de naştere, document deţinut de Arhivele Statului din Botoşani, se menţionează că primul copil al soţilor Nicu şi Zulnia Iorga din Botoşani a venit pe lume în noaptea de 5 spre 6 iunie 1871, la ora 24:00

– 1887: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); descendent pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici (m. 1926, la Paris)

– 1894, 5/18: S-a născut Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor, din 1929, de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (m. 1956, la Roma)

– 1903: S-a născut Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu), poet şi prozator, reprezentant al literaturii româneşti de avangardă (m. 1974) – 120 de ani

– 1912: S-a născut cardinalul greco-catolic Alexandru Todea; deţinut politic între anii 1951 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România); mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (1986-1992; ales clandestin, în martie 1986, de Conferinţa episcopilor, confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist în România); membru de onoare al Academiei Române (1992) (m. 2002)

– 1927: S-a născut Alexandru Mirodan (pseudonimul lui Alexandru Zissu Saltman), dramaturg, critic literar şi ziarist; în 1961 a participat, împreună cu Radu Beligan, la înfiinţarea Teatrului de Comedie din Bucureşti; în anul 1977 a emigrat în Israel (m. 2010)

– 1928: S-a născut inginerul chimist Radu Tudose; cercetări privind intensificarea procedurii de absorbţie şi performanţele unor tipuri de utilaje chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2008) – 95 de ani

– 1933: S-a născut umoristul, scenaristul şi regizorul Dan Mihăescu; realizator de emisiuni de divertisment, a lucrat aproape 30 de ani în Televiziunea Română (m. 2013) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Olimpia Berca, critic istoric, critic literar și statistician (m. 2014) – 90 de ani

– 1934: S-a născut Constantin Atanasie Bona, imunolog american de origine română (stabilit în SUA în 1977); a adus însemnate contribuţii în imunologie, în abordările şi soluţionările la nivel celular şi molecular, soldate cu descoperiri valoroase: vaccinurile sintetice, răspunsul imun, complexele mecanisme imunochimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992)

– 1935: A murit Eugen Goga (fratele poetului Octavian Goga), prozator şi ziarist (n. 1888)

– 1938: S-a născut artistul Albin Stănescu, pictor și grafician, cu o activitate de peste șase decenii (1960-2023) (m. 2023) – 85 de ani

– 1941: S-a născut jurnalista arădeancă Balázs Katalin (m. 2015)

– 1945: A murit filologul Ilie Bărbulescu, specialist în slavistică; studii referitoare la slava veche, istoria literaturii bulgare vechi, istoria literaturii medio-bulgare şi istoria literaturii ruse; membru corespondent al Academiei Române din 1908 (n. 1873)

– 1945: A murit criticul literar Dumitru Tomescu; redactor întemeietor, împreună cu Constantin Şaban-Făgeţel, al revistei „Ramuri” (1905); activitate didactică şi publicistică (n. 1886)

– 1946: S-a născut interpreta de muzică ușoară Luminița Dobrescu (n. Luminița Hortenzia Dobrescu); prima câștigătoare română a Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, în 1969

– 1948: S-a născut Aureliu Goci, profesor, editor, eseist, critic şi istoric literar – 75 de ani

– 1953: S-a născut Gheorghe Mocuţa, poet, critic literar, traducător, redactor la revista de cultură ARCA și profesor (m. 2017) – 70 de ani

– 1963: S-a născut jurnalistul Liviu Mihaiu, membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”, realizator la Radio Guerrilla – 60 de ani

– 1971: A murit (la Lisabona, unde se stabilise) Victor Buescu, filolog clasicist, poet şi traducător; în martie 1943 este numit lector de limbă şi literatură română la Facultatea de Litere din Lisabona, inaugurând, de fapt, acest lectorat şi, odată cu el, studiile de românistică din Portugalia; predă în continuare după desfiinţarea postului, în 1946; la sfârşitul anului 1961 va fi numit asistent şi apoi profesor auxiliar de limbă şi literatură română la aceeaşi facultate (n. 1911)

– 1975: S-a născut scriitorul, regizorul și actorul Jean-Lorin Sterian

– 2012: A murit (în urma unei boli necruţătoare) Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică teoretică (a revoluţionat domeniul de structuri de date); considerat unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai şcolii de informatică româneşti; a fost concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică şi printre primii 20 de pe glob (n. 1982)

– 2013: A murit medicul stomatolog Valerian C. Popescu, renumit specialist în chirurgia buco-maxilo-facială; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1912) – 10 ani

– 2017: A murit cântăreţul şi compozitorul de muzică folk Octavian Bud (n. 1958)

– 2020: A murit Viorel Comănici, actor al Teatrului Nottara (din 1974) (n. 1941)

– 2020: A murit Marieta Pamfil, artist plastic şi bijutier; colaborator al Muzeului Național al Banatului și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Timișoara (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Audierea președintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în fața Parlamentului European

– Washington: Preşedintele SUA, Joe Biden, se va întâlni luni, 5 iunie, cu premierul danez Mette Frederiksen. Cei doi lideri vor discuta despre cooperarea bilaterală ‘pentru a consolida securitatea transatlantică şi prosperitatea economică’, întrevederea concentrându-se, pe ‘sprijinul lor neclintit’ acordat Ucrainei

– Cape Town: Vizita preşedintelui portughez Marcelo Rebelo de Sousa (5 – 8 iun.)

– Brasilia: Vizita ministrului german de externe Annalena Baerbock (5 – 6 iun.)

– Luxemburg: Curtea de Justiție a UE se pronunță cu privire la o reformă judiciară poloneză acuzată de Bruxelles că subminează independența judecătorilor

– Lisabona: Vizita Primei Doamne a SUA, Jill Biden

– Oslo: Conferința internațională privind protecția copiilor în conflictele armate (5 – 6 iun.)

– Geneva: A 111-a sesiune a Conferinţei internaţionale a muncii (5 – 16 iun.)

– Nairobi: Adunarea Naţiunilor Unite pentru Habitat (5 – 9 iun.)

– Cupertino, SUA: Conferința dezvoltatorilor Apple

– New York: Începutul unui proces colectiv împotriva băncii Goldman Sachs, acuzată de peste 1.400 de angajați și foști angajați de discriminare și hărțuire de gen

– Makassar, Indonezia: Forțe navale din zeci de țări participă la exercițiile militare Komodo (5 – 10 iun.)

– Londra: Sunt marcați 10 ani de la dezvăluirile lui Edward Snowden despre existența programelor americane de supraveghere a comunicațiilor (NSA) publicate în cotidianul britanic The Guardian

– Rabat: A 22-a ediţie a Trofeului Hassan II de Tbourida al campionatului tradiţional al artelor ecvestre (5 – 11 iun.)

– Denver, SUA: Baschet – Campionatul NBA, Meciul final 2: Denver – Miami

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Mediului Înconjurător”; instituită printr-o Rezoluţie a Adunării Generale a ONU din 15.XII.1972, pentru a spori gradul de conştientizare a nevoii de păstrare şi ameliorare a mediului; marchează aniversarea zilei de deschidere a Conferinţei ONU pentru mediul înconjurător de la Stockholm (în 1972), care a condus la înfiinţarea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUE/UNEP)

– „Ziua Internațională pentru Lupta împotriva Pescuitului Ilegal, nedeclarat și nereglementat”, marcată, din 2018 (- 5 ani), la data la care a intrat oficial în vigoare, în anul 2016, ca tratat internaţional, Acordul privind măsurile de competenţa statului portului pentru prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, adoptat în 2009 de Conferinţa FAO; acest acord este primul instrument internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic consacrat în mod special luptei împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat. Ziua a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2017, în rezoluţia sa anuală privind pescuitul durabil; în aceeaşi rezoluţie, ONU a mai declarat anul 2022 ca fiind Anul internaţional al pescuitului artizanal şi al acvaculturii, ceea ce a determinat îndreptarea atenţiei asupra pescuitului la scară mică (în care este cuprinsă 90% din forţa de muncă în domeniul pescuitului din întreaga lume)

– „Ziua Constituţiei” în Danemarca (adoptată în 1849). Sărbătoare naţională

– 1625: A murit compozitorul și organistul englez Orlando Gibbons (n. 1583)

– 1722: A murit Johann Kuhnau, compozitor şi organist german (n. 1660)

– 1816: A murit compozitorul italian Giovanni Paisiello (n. 1740)

– 1819: S-a născut John Conch Adams, matematician şi astronom englez; a descoperit, prin calcul, independent de francezul Le Verrier, planeta Neptun (1845) (m. 1892)

– 1826: A murit compozitorul german Carl Maria von Weber (n. 1786)

– 1883: S-a născut economistul britanic John Maynard Keynes; adept al rolului statului în asigurarea folosirii depline a forţei de muncă; fondator al unei doctrine economice ce-i poartă numele, „keynesismul” (m. 1946) – 140 de ani

– 1898: S-a născut Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol; omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă (m. 1936) – 125 de ani

– 1898: S-a născut Salvatore Ferragamo, designer italian de încălțăminte; a lucrat cu multe staruri de la Hollywood în anii 1920, înainte de a reveni în Italia pentru a fonda compania omonimă de încălțăminte handmade; abordarea sa științifică și de creație a dat naștere multor inovații (20.000 de modele desenate și 350 de patente de invenție); compania sa a evoluat într-un imperiu de bunuri de lux în întreaga lume (m. 1960) – 125 de ani

– 1900: S-a născut fizicianul britanic de origine maghiară Dennis Gabor (în maghiară Gábor Dénes); a inventat, în 1947, holografia (fotografia tridimensională); Premiul Nobel pentru fizică în 1971 (m. 1979)

– 1900: A murit Stephen Crane, prozator, poet şi ziarist american (n. 1871)

– 1920: S-a născut (la Dublin, Irlanda) Cornelius Ryan, ziarist (corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale) şi scriitor american de origine irlandeză (autor a numeroase cărţi despre război – „Ziua cea mai lungă”, „Un pod prea îndepărtat” ş.a.) (m. 1974)

– 1921: A murit dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (n. 1862)

– 1923: S-a născut (la Budapesta) arhitectul, urbanistul, teoreticianul, scriitorul și artistul francez Yona Friedman; una dintre personalitățile cu o contribuție esențială la istoria arhitecturii contemporane; a inventat concepte precum „arhitectura mobilă”, „orașele spațiale” sau „orașele continent”, „utopiile fezabile” și „auto-planificarea” (m. 2020) – 100 de ani

– 1928: S-a născut actorul american de teatru, film și televiziune Robert Lansing (m. 1994) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Jacques Demy, regizor şi scenarist francez; reprezentant al „Noului val francez” de la începutul anilor ’60 ai secolului XX (m. 1990)

– 1935: S-a născut actorul georgian Kakhi Kavsadze (m. 2021)

– 1941: S-a născut pianista argentiniană Martha Argerich

– 1944: A murit Riccardo Zandonai, compozitor şi dirijor italian (n. 1883)

– 1946: S-a născut actriţa italiană de film Stefania Sandrelli

– 1949: S-a născut Jerry Gonzalez, trompetist și percuționist american, unul dintre cei mai buni muzicieni din curentul latin jazz (m. 2018)

– 1956: S-a născut saxofonistul şi compozitorul american Kenneth Bruce Gorelick, mai cunoscut sub numele de scenă Kenny G

– 1969: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Brian McKnight

– 1979: S-a născut cântăreţul argentinian David Bisbal

– 2004: A murit Ronald Reagan, om politic american republican, al 40-lea preşedinte al SUA (1981-1989); în tinereţe a fost actor de film (1937-1964); ca preşedinte, a propus, în anul 1983, un program de apărare strategică, însoţit de o politică tenace faţă de ţările Tratatului de la Varşovia, determinând, în final, destrămarea URSS şi prăbuşirea comunismului în Europa (n. 1911)

– 2008: A murit Eugenio Montejo, unul dintre cei mai semnificativi poeți venezueleni (n. 1938)

– 2012: A murit Ray Douglas Bradbury, scriitor american de romane SF, fantasy, horror şi mister; a publicat de-a lungul carierei sale peste 500 de titluri, cele mai cunoscute fiind romanul „Fahrenheit 451” şi „Cronicile marţiene” (n. 1920)