Calendarul zilei – 2 aprilie
Publicat de Codrin RAITA, 2 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 3 aprilie 2023, 14:10
S-a întâmplat într-o zi de 2 aprilie
* Acum 312 ani (1711) era încheiat, la Luțk, Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului). Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei (2/13)
* Cu 231 de ani în urmă (1792) era adoptată de Congres prima lege monetară din SUA (The Coinage Act sau The Mint Act), când s-a stabilit ca monedă unică dolarul
* În urmă cu 223 de ani (1800), la Burgtheater din Viena, a avut loc premiera Simfoniei Nr. 1 în Do major a lui Ludwig van Beethoven. Lucrarea, op. 21, a fost dedicată Baronului Gottfried van Swieten, un protector al compozitorului şi publicată la Leipzig în 1801. Nu se ştie cu exactitate când a finalizat Beethoven această simfonie, dar schiţele ultimei părţi datează din 1795
* Se împlinesc 220 ani (1803), de când, la Teatrul Naţional din Weimar, a avut loc premiera piesei de teatru, tragedia „Die natürliche Tochter” („Fiica naturală”) scrisă între anii 1801 – 1803, de Johann Wolfgang von Goethe
* Acum 184 de ani (1839) apărea, la Iaşi, până la 24.VI/6.VII.1851, sub conducerea lui Gheorghe Asachi, periodicul „Foaia sătească a Prinţipatului Moldovii”, cu suplimente consacrate agriculturii, industriei şi negoţului (2/14)
* Acum 159 de ani (1864) era adoptată Legea privind înfiinţarea consiliilor judeţene, prima care organiza sistematic şi metodic administraţia judeţelor ţării noastre. În fiecare judeţ se alegea un consiliu care se întrunea periodic şi reprezenta interesele locale colective şi economice ale judeţului (2/14)
* În urmă cu 157 de ani (1866), în perioada 2/14 – 8/20 aprilie, s-a desfăşurat plebiscitul prin care populaţia României a fost consultată asupra aducerii ca domn al ţării a unui prinţ străin, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (proclamat domnitor al României la 10.V.1866; după declararea Independenţei, în 1877, la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României). Alegerea unui prinţ străin pe tronul ţării îşi găseşte explicaţia în dorinţa românilor de a se pune capăt disensiunilor şi luptelor politice interne, pe de o parte, iar pe de alta, de creare, pe plan extern, a condiţiilor pentru un sprijin diplomatic eficient în vederea obţinerii independenţei
* Poetul naţional Mihai Eminescu publica, în urmă cu 156 de ani (1867), în revista „Familia”, poemul „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” (2/14)
* Acum 139 de ani (1884) Academia Română l-a însărcinat pe Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) cu realizarea vastului dicţionar al limbii române „Etymologicum Magnum Romaniae”. Elaborat până la cuvântul „bărbat”, acest dicţionar era conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare
* În urmă cu 79 de ani (1944) Guvernul sovietic, prin vocea ministrului de externe, Viaceslav Molotov, declara că „intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României este dictată exclusiv de necesităţi de război”, „fără scopul de a dobândi vreo parte din teritoriul României sau de a schimba orânduirea socială din România”. Declaraţia era o manevră tactică, menită să satisfacă guvernele de la Londra şi Washington şi cercurile politice din România. În realitate, imediat după 23 august 1944 autorităţile militare sovietice au sprijinit activ şi continuu Partidul Comunist din România pentru preluarea puterii şi efectuarea tranziţiei spre regimul comunist
* Acum 74 de ani (1949), prin Decretul nr. 134, au fost naţionalizate farmaciile urbane, depozitele de medicamente, laboratoarele chimico-farmaceutice şi de analiză medicală precum şi depozitele de medicamente. Unităţile sanitare naţionalizate au trecut în proprietatea Statului ca bunuri comune ale întregului popor, libere de orice sarcini, fiind administrate de Ministerul Sănătăţii
* Se împlinesc 60 de ani (1963) de la constituirea Asociaţiei Cineaştilor din Republica Populară Română, preşedinte fiind regizorul Victor Iliu (în prezent, UCIN – Uniunea Cineaștilor din România). La sfârşitul lunii ianuarie 1964 are loc „prima adunare generală de lucru” în care „Consiliul provizoriu de conducere a Asociaţiei, format din Victor Iliu, preşedinte, Ion Popescu Gopo şi Liviu Ciulei, vicepreşedinţi, Mircea Drăgan, prim-secretar, Virgil Calotescu şi Gheorghe Vitanidis, secretari, şi un număr de 15 membri, a prezentat darea de seamă privind activitatea Asociaţiei de la înfiinţarea ei. Planul de măsuri adoptat şi proiectele expuse de artistul emerit Liviu Ciulei prevedeau înfiinţarea, în cadrul Asociaţiei, a 8 secţii: regie, dramaturgie, imagine, critică, scenografie, film de animaţie, tehnică şi economie” (citat din revista „Cinema”)
* Acum 58 de ani (1965) România stabilea relaţii diplomatice la rang de ambasadă cu Regatul Haşemit al Iordaniei. Începând din anul 1974, în capitalele celor două ţări funcţionează misiuni diplomatice, la nivel de ambasadă, cu ambasadori rezidenţi
* Acum 48 de ani (1975), prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la această dată, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate. La 25 şi 28 iulie 1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) a ratificat Rezoluţia prin care se acorda României clauza. Printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26 februarie 1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei. La 3 noiembrie 1993 preşedintele SUA, Bill Clinton, semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României. Permanentizarea clauzei a fost decisă pe data de 17.VII.1996
* Cu 44 de ani în urmă (1979) au fost retrase ultimele trupe marine britanice din Malta, punându-se, astfel, capăt unei prezenţe militare străine în insulă de 164 de ani (în urma Congresului de la Viena din 1814-1815, Malta a devenit colonie engleză, proclamându-și independenţa la 21.IX.1964)
* Trupele argentiniene debarcau acum 41 de ani (1982) în Insulele Falkland (Malvine), declanşând „Războiul Malvinelor”, ceea ce a dus la ruperea relaţiilor diplomatice dintre Marea Britanie şi Argentina. La 21.V.1982 a fost lansată acţiunea de recucerire a arhipelagului de către Marea Britanie (războiul s-a încheiat la 15.VI.1982 cu victoria Marii Britanii)
* Acum 19 ani (2004) a avut loc (în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu şi a premierului Adrian Năstase) ceremonia solemnă a arborării drapelului naţional şi a drapelului NATO în faţa sediului Palatului Parlamentului din Bucureşti, ceremonie ce s-a desfăşurat simultan cu înălţarea drapelului României la sediul NATO de la Bruxelles (ora 10:45, ora locală – ora 9:45, la Bruxelles). La 29.III.2004 România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice (alături de alte şase state foste comuniste – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia), în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc la Washington, în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state. Acest lucru s-a petrecut după ce decizia summit-ului de la Praga (din 21-22.XI.2002, de invitare oficială de a adera la NATO a celor şapte state) a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Astfel, numărul ţărilor membre ale Alianţei (fondate în 1949) se ridica la 26. În prezent, numărul ţărilor membre ale Alianţei se ridică la 30 de state, după aderarea Macedoniei de Nord, în anul 2020. NOTĂ: „Ziua NATO în România”; se marchează, anual, începând din 2005, în prima duminică a lunii aprilie
* Se împlinesc 15 ani (2008), de când, în perioada 2 – 4 aprilie, a avut loc, la București, Summit-ul NATO, reprezentând cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La eveniment au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim-ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda). Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consiliul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia), s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, fiind marcată totodată şi revenirea Maltei în cadrul Parteneriatului pentru Pace. Un alt summit important al Alianței care a avut la București, s-a desfășurat în perioada 29 – 30 noiembrie 2022, fiind primul eveniment major al NATO dintr-un stat de pe flancul estic, după invazia Rusiei din Ucraina (24 feb. 2022)
Aniversări – Comemorări
– Duminica Floriilor (Calendarul Romano-Catolic 2023)
– „Ziua NATO în România”; se marchează, anual, începând din 2005, în prima duminică a lunii aprilie, pe baza unei legi adoptate în Parlamentul de la Bucureşti; la alegerea datei s-a ţinut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi de data arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004); „Ziua NATO” este o sărbătoare publică dedicată democraţiei şi spiritului european şi euro-atlantic
– „Ziua Instituţiei Prefectului” este marcată din 2019; oficial, funcţia de „prefect” a fost instituită prin Legea comunală din 1 aprilie 1864 şi Legea pentru înfiinţarea consiliilor judeţene, din 2 aprilie 1864, care prevedea că „prefectul, cap al administraţiei judeţene, dirige toate lucrările acestei administraţiuni, îi execută hotărârile consiliului judeţean”
– 1877: S-a născut Tiberiu Brediceanu, compozitor, muzicolog şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1968)
– 1903: S-a născut istoricul literar şi publicistul Olimpiu Boitoş (m. 1954) – 120 de ani
– 1909: A murit Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza; după Unirea din 1859, devenind prima doamnă a României, a contribuit la opera reformatoare a domnitorului, ea inspirând Legea instrucţiunii publice; a fost şi o energică susţinătoare a reformei agrare; şi-a dedicat întreaga viaţă şi avere acţiunilor caritabile: a patronat azilul de fete orfane de la Cotroceni (care i-a purtat numele, „Azilul Elena Doamna”), şi a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iaşi (n. 1825)
– 1912: S-a născut medicul Ion Emil Bruckner; în cercetările sale s-a ocupat de fenomenele de imunitate, de identificarea şi clasificarea formelor anatomo-clinice ale hepatitei cronice, de bolile reumatismale, ca şi de colagen; a introdus metode noi de cercetare de laborator în domeniul nefrologiei; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1980)
– 1915: S-a născut cântăreţul şi compozitorul Gică Petrescu, unul dintre cei mai mari artişti ai muzicii uşoare şi de petrecere pe care i-a avut România (m. 2006)
– 1922: S-a născut (în Basarabia) arhimandritul Roman Braga, unul din marii duhovnici ai neamului românesc; a stat 11 ani în temniţele comuniste, fiind supravieţuitor al experimentului Piteşti; misionar al Ortodoxiei în America în ultimii 40 de ani (m. 2015)
– 1923: S-a născut cântăreaţa de operă Iolanda Mărculescu, stabilită în SUA din 1969 (m. 1992) – 100 de ani
– 1923: S-a născut Lucian Dumitrescu, poet şi prozator (m. 1992) – 100 de ani
– 1925: A murit Petru Poni, chimist, fizician şi mineralog; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie anorganică; autor al primelor manuale de fizică şi chimie în limba română; membru titular al Academiei Române din 1879, preşedinte al acestui for (1898-1901, 1916-1920) (n. 1841)
– 1929: S-a născut Gheorghe Dolgu, economist, diplomat și profesor; preocupările sale au vizat îndeosebi economia înarmării/dezarmării, economia serviciilor financiare, ciclul economic, tranziția la economia de piață, integrarea României în structurile europene; rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1971-1980); membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2017)
– 1931: S-a născut Alexandru T. Balaban, inginer chimist, profesor; cercetări în domeniul chimiei organice şi radiochimiei; contribuţii deosebite privind grafurile chimice şi marcarea izotopică; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1995-1998); începând cu anul 2000 a predat la diverse universităţi din Statele Unite şi din alte ţări
– 1934: S-a născut baritonul Vasile Martinoiu
– 1937: S-a născut graficianul şi gravorul Ştefan Iacobescu (m. 2001)
– 1939: S-a născut Adrian Dohotaru, poet, dramaturg şi ziarist; fost secretar de stat în MAE (m. 1995, la München)
– 1942: S-a născut Gabriela Adameşteanu, scriitoare, jurnalistă şi traducătoare; fost redactor-şef al revistei „22” şi al suplimentului „Bucureştiul cultural”
– 1954: S-a născut Radu Săplăcan, critic, eseist, filosof şi poet; a lucrat la Radio Cluj din anul 1975 (m. 2002)
– 1954: A murit poetul şi gazetarul Ioan-Alexandru Bran-Lemeny (n. 1886)
– 1954: A murit istoricul literar şi publicistul Olimpiu Boitoş (n. 1903)
– 1957: A murit Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1903)
– 1968: S-a născut actriţa Manuela Hărăbor – 55 de ani
– 1969: S-a născut sculptorul Răzvan-Caius Rotaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Sculptură București (m. 2021)
– 1969: A murit compozitorul şi dirijorul Ion Hartulary-Darclée, fiul sopranei Hariclea Darclée (n. 1886, la Paris)
– 1973: S-a născut atleta Monica Iagăr, campioană europeană și mondială la săritura în înălțime – 50 de ani
– 1973: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Achim Stoia (n. 1910) – 50 de ani
– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903) – 40 de ani
– 1989: A murit Tudor Vornicu, cunoscut ziarist şi om de televiziune (n. 1926)
– 2001: A murit compozitorul de muzică uşoară, pianistul şi dirijorul Aurel Giroveanu (n. 1916)
– 2009: A murit matematicianul Lazăr Dragoş; lucrări în domeniile mecanicii fluidelor, magnetoelasticităţii, aerodinamicii; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1930)
– 2012: A murit Sziklavári Szilárd, solist al Operei Maghiare din Cluj (n. 1980)
– 2015: A murit dirijorul şi profesorul George Vintilă (n. 1924)
– 2021: A murit profesorul universitar doctor Alexandru Popescu – Mihăeşti, filolog, lingvist, psihopedagog, scriitor şi publicist; unul dintre corifeii culturii vâlcene; autorul unor cărţi de referinţă în domeniile lingvisticii şi pedagogiei, formatorul multor generații de tineri pedagogi și cercetători în domeniul științelor educației (n. 1933)
– 2021: A murit Gabi Luncă (Elena-Gabriela), cântăreaţă de muzică lăutărească, populară și religioasă (n. 1938)
– 2021: A murit Nelu Ploieşteanu (nume adevărat: Ion Dumitrache), unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi de muzică lăutărească (n. 1950)
– 2022: A murit Grigore Brâncuș, lingvist și profesor universitar; contribuţii ştiinţifice deosebite în istoria limbii române, lingvistică balcanică şi filologie, dezvoltând o serie de cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române; a scris lucrări de referinţă în diverse domenii: istoria limbii, gramatică, dialectologie, lexicologie, filologie, toponimie, antroponimie, stilistică; director onorific al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române; membru al Academiei Române (n. 1929) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
-Muntenegru: Alegeri prezidențiale
– Bulgaria: Alegeri legislative
– Finlada: Alegerea Parlamentului finlandez
– Andorra: Alegeri legislative
– Cracovia, Polonia: Marș în apărarea memoriei regretatului Papă Ioan Paul al II-lea, împotriva acuzațiilor că ar fi ascuns cazuri de pedofilie
– Paris: Votul cetățenilor pentru scuterele electrice cu autoservire
– Spania: Sărbători de Săptămâna Mare (2 – 8 apr.)
– Rio Hondo Thermes: Cursele Moto2, Moto3 și MotoGP din cadrul Marelui Premiu al Argentinei la Formula 1
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială de Sensibilizare faţă de Autism” (World Autism Awareness Day – WAAD); propusă de reprezentanţii statului Qatar şi declarată din data de 18 decembrie 2007 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 62/139, care încurajează toate statele membre ale Naţiunilor Unite să ia măsuri pentru creşterea conştientizării autismului în rândul societăţii şi pentru diagnosticarea precoce a acestei afecţiuni, în scopul intervenţiei terapeutice timpurii
– „Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii”; este aniversată, din 1967, pentru a marca ziua de naştere a lui Hans Christian Andersen (1805 -1875), scriitor danez celebru pentru basmele sale dedicate copiilor
– 742: S-a născut Carol cel Mare, rege al francilor (768-814); în timpul domniei sale a reformat administraţia, justiţia, armata, a sprijinit cultura şi biserica; la 25.XII.800 a fost încoronat, la Roma, ca împărat de către Papa Leon al III-lea, într-o încercare de refacere a Imperiului Roman (m. 814)
– 1565: S-a născut Cornelis de Houtman, explorator olandez (m. 1599)
– 1618: S-a născut Francesco Maria Grimaldi, matematician, fizician şi astronom italian (m. 1663) – 405 ani
– 1647: S-a născut Maria Sibylla Merian, naturalist, entomolog şi ilustrator ştiintific german, care a intrat în istorie pentru desenele sale foarte detalitate despre plante şi insecte (m. 1717)
– 1725: S-a născut Giovanni Giacomo Casanova, aventurier italian, celebru prin peripeţiile sale galante evocate în memoriile intitulate „Povestea vieţii mele” (m. 1798)
– 1742: A murit James Douglas, medic şi anatomist scoţian (n. 1675)
– 1747: A murit Johann Jacob Dillenius, botanist german (n. 1684)
– 1754: A murit istoricul englez Thomas Carte (n. 1686)
– 1791: A murit Honoré Gabriel de Riquetti, conte de mirabeau, publicist şi politician francez; orator de mare talent; participant la Revoluţia franceză (1789-1794) (n. 1749)
– 1805: S-a născut scriitorul danez Hans Christian Andersen; poveştile sale sunt adevărate capodopere ale literaturii pentru copii (m. 1875)
– 1840: S-a născut romancierul francez Émile Zola; teoreticianul şi principalul exponent al naturalismului francez şi european (m. 1902)
– 1872: A murit pictorul şi inventatorul american Samuel Morse; a realizat un aparat electromagnetic pentru telegrafie (brevetat în 1840) şi alfabetul ce-i poartă numele, folosit şi în prezent (n. 1791)
– 1875: S-a născut industriaşul american Walter Chrysler; în 1925 a fondat compania de automobile care-i poartă numele (m. 1940)
– 1891: S-a născut Max Ernst, pictor şi sculptor modernist francez de origine germană (m. 1976)
– 1891: A murit pictorița germană Adelheid Dietrich (n. 1827)
– 1905: S-a născut Kurt Herbert Adler, dirijor american de origine austriacă (m. 1988)
– 1914: S-a născut Sir Alec Guinness, actor britanic de film; unul dintre cei mai mari artişti ai secolului al XX-lea (m. 2000)
– 1914: A murit scriitorul german Paul Heyse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1910 (n. 1830)
– 1926: S-a născut Edgar Hilsenrath, scriitor german; unul dintre supraviețuitorii Holocaustului evreiesc din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 2018)
– 1927: S-a născut fotbalistul maghiar de renume mondial Ferenc Puskás (m. 2006)
– 1928: S-a născut Serge Gainsbourg, poet, cantautor, actor şi regizor de film francez (m. 1991) – 95 de ani
– 1928: A murit chimistul american Theodore William Richards; lucrări în domeniul metodelor de determinare precisă a greutăţii atomice a elementelor chimice; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1914 (n. 1868) – 95 de ani
– 1931: S-a născut istoricul şi profesorul american Keith Hitchins; specialist în istoria modernă a României şi a Europei de Sud-Est; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2020)
– 1933: S-a născut Konstanin Pavlov, poet şi dramaturg bulgar, nume important al literaturii bulgare a secolului XX (m. 2008) – 90 de ani
– 1934: S-a născut inginerul de sunet american Richard Portman, care a obţinut 11 nominalizări la Premiile Oscar şi a câştigat o statuetă pentru sunetul peliculei „The Deer Hunter”, regizată de Michael Cimino; a realizat sunetul a peste 200 de filme şi a mixat sunetul seriei „Star Wars”, a lui George Lucas (m. 2017)
– 1934: S-a născut Shirley Douglas, actriţă şi activistă canadiană (m. 2020)
– 1937: S-a născut dirijorul și compozitorul spaniol Antoni Ros-Marbà
– 1939: S-a născut Marvin Gaye (Marvin Pentz Gay, Jr.), interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (m. 1984)
– 1942: S-a născut Roshan Seth, actor, scriitor, regizor și jurnalist indo-britanic; a lucrat în Regatul Unit, Statele Unite și India
– 1942: S-a născut muzicianul şi compozitorul american Leon Russell (m. 2016)
– 1943: S-a născut chitaristul american Larry Coryell, care a cântat alături de artişti legendari precum Miles Davis şi Chet Baker; reprezentant de seamă al jazz-rock-ului (m. 2017) – 80 de ani
– 1945: S-a născut actriţa americană de film şi teatru Linda Hunt (pe numele său real Lydia Susanna Hunter), prima actriţă căreia i s-a acordat un Oscar la categoria „Cea mai bună actriţă”, pentru interpretarea unui rol de sex opus, Billy Kwan, în filmul „The Year of Living Dangerously” (1983)
– 1947: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea americană de muzică country Emmylou Harris; a câștigat 14 premii Grammy
– 1953: A murit Jean Epstein, regizor francez de film (reprezentant principal al avangardei franceze a anilor ’20 ai secolului XX), eseist şi filosof (n. 1897, la Varşovia/Polonia) – 70 de ani
– 1973: A murit Jascha Horenstein, dirijor american de origine rusă (n. 1898) – 50 de ani
– 1974: A murit Georges Pompidou, om politic francez gaullist; prim-ministru în perioada 1962-1968 şi preşedinte al Franţei între anii 1969 şi 1974 (n. 1911)
– 1995: A murit fizicianul suedez Hannes Alfvén (numele său complet Hannes Olof Gösta Alfvén); a primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1970 pentru dezvoltarea teoriei magnetohidrodinamicii (n. 1908)
– 1997: A murit producătorul japonez de film Tomoyuki Tanaka, creatorul serialului „Godzilla” (n. 1910)
– 2003: A murit cântăreţul american de muzică soul Edwin Starr, autor al hit-ului anilor ’70 „War” (Război) (n. 1942) – 20 de ani
– 2004: A murit inginerul german de origine greacă John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1916, în insula Volos/Grecia). NOTĂ: Alte surse menționează ca an al naşterii 1913
– 2005: A murit Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła); beatificat la 1 mai 2011(când a primit titlul de „Fericit”) şi sanctificat pe 27 aprilie 2014, celebrarea lui făcându-se în fiecare an pe 22 octombrie, data când a urcat în Scaunul Pontifical (22 octombrie 1978); cardinalul Karol Józef Wojtyła, arhiepiscop de Cracovia, a fost ales papă la 16.X.1978; alegerea sa a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522, când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea. A fost papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei şi suveran al Vaticanului timp de 26 de ani şi 168 de zile, pontificatul său fiind considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani); membru de onoare străin al Academiei Române (2001) (n. 1920)
– 2013: A murit Jesús Franco (născut Jesús Franco Manera), prolific regizor de film, scenarist şi actor spaniol (n. 1930) – 10 ani
– 2015: A murit cineastul portughez Manoel de Oliveira (nume real: Manoel Candido Pinto de Oliveira); regizor, scenarist, producător, director de imagine şi actor (n. 1908)
– 2016: A murit saxofonistul de jazz şi compozitorul argentinian Leandro „Gato” Barbieri (n. 1932)
– 2020: A murit cercetătorul britanic William Frankland, pionier în alergologie şi imunologie (supranumit „bunicul alergologiei”); printre realizările sale se află cercetările din domeniul desensibilizării la alergeni şi veninuri prin administrări repetate ale unor doze mici de alergeni (n. 1912)
– 2020, 2/3: A murit designerul italian Sergio Rossi, creator al mărcii de încălţăminte de lux care îi poartă numele (n. 1935)