Calendarul zilei – 25 martie

Publicat de Codrin RAITA, 25 martie 2023, 05:20 / actualizat: 27 martie 2023, 14:11

 S-a întâmplat într-o zi de 25 martie

* Cu 778 de ani în urmă (1245), într-o scrisoare a Papei Inocențiu al IV-lea (n. cca 1195 – m. 1254), era menționată pentru prima dată existența românilor în spațiul danubiano-pontic

* Acum 368 de ani (1655) astronomul olandez Christiaan Huygens (n. 1629 – m. 1695) descoperea cel mai mare satelit al planetei Saturn, Titan. Huygens a fost inspirat de descoperirea lui Galileo Galilei a patru sateliți ai planetei Jupiter în 1610 și a îmbunătățit tehnologia acestuia de construcție a unui telescop. Christiaan Huygens a descoperit acest satelit, ce se rotește în jurul lui Saturn, cu primul telescop pe care l-a construit, împreună cu fratele său Constantijn Huygens, Jr., în jurul anului 1650. El l-a numit simplu Saturni Luna (sau Luna Saturni, în latină cu sensul de „Luna lui Saturn”), în lucrarea sa publicată în 1655 „De Saturni Luna Observatio Nova”

* Acum 141 de ani (1882) Mitropolitul primat al Ungro-Vlahiei, Calinic Miclescu, săvârşea pentru prima dată, la Bucureşti, sfinţirea marelui mir, pas care a însemnat autocefalia (independenţa) Bisericii Ortodoxe Române faţă de Patriarhia de Constantinopol. Patriarhia de Constantinopol a recunoscut explicit autocefalia Bisericii Ortodoxe Române la data de 25 aprilie 1885, când patriarhul ecumenic Ioachim IV a dat obişnuitul „tomos”

* În urmă cu 116 ani (1907) apărea Decretul privind obligativitatea ortografiei fonetice stabilite de Academia Română (25.III/7.IV)

* Se împlinesc 115 ani (1908) de când apărea Legea pentru organizarea Corpului Jandarmeriei (care modifica unele articole din vechea Lege a Jandarmeriei din 1893), pentru înfiinţarea Direcţiei Poliţiei şi Siguranţei Statului şi a Direcţiei Administraţiei Generale a Personalului

* Cu 74 de ani în urmă (1949), între 25 şi 27 martie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, prima Conferinţă pe ţară a scriitorilor. Prin fuziunea Societăţii Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici s-a constituit Uniunea Scriitorilor din România (preşedinte de onoare – Mihail Sadoveanu; preşedinte activ – Zaharia Stancu)

* Acum 66 de ani (1957), la Roma, avea loc semnarea Tratatului privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună) (a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958), prin care s-au pus bazele Comunităţii Economice Europene, CEE, devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht. La 25 martie 1957, au fost semnate două tratate – Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (CEE) şi Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom). Pentru ambele Comunități, deciziile erau luate de Consiliu, la propunerea Comisiei. Adunarea Parlamentară Europeană şi-a ținut prima şedință în anul următor, la 19 martie 1958. Odată cu Tratatele de la Roma, o dispoziție specială prevede alegerea directă a membrilor (aceasta a fost pusă în aplicare în 1979)

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de când România a aderat la Convenţia europeană privind adopţia copiilor (încheiată la 27.IV.1967, la Strasbourg), prin Legea nr. 15, publicată în Monitorul Oficial nr. 67

* Acum 19 ani (2004) România, ca stat-parte al „Convenţiei privind interzicerea utilizării, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora” (Oslo, 15 noiembrie 1997), a distrus ultimul lot de mine de acest gen. România a semnat această convenţie, printre primele state ale lumii, la 3 decembrie 1997 şi a ratificat-o la 15 noiembrie 2000, devenind stat-parte la 1 mai 2001. În Poligonul Cislău (jud. Buzău), pe 25 martie 2004, în prezenţa şefului Statului Major General, generalul dr. Mihail Popescu, a reprezentanţilor categoriilor de forţe, ministrul apărării naţionale, Ioan Mircea Paşcu, a apăsat butonul de declanşare a exploziei ultimului lot de mine antipersonal. În depozitele Ministerului Apărării Naţionale s-au mai reţinut 2.500 de bucăţi în scop de instrucţie. De la intrarea în vigoare a Convenţiei de la Oslo la 1 martie 1999 (cunoscută şi sub numele de „Convenţia de la Ottawa”) şi până la data de 23 ianuarie 2004, 141 de state au devenit părţi la Convenţie, ceea ce confirmă hotărârea acestora „de a pune capăt suferinţelor şi victimelor provocate de minele antipersonal”

* Se împlinesc 5 ani (2018) de când a avut loc, la Iași, proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei (zi de pomenire la 26 ianuarie), şi a Sfântului Gheorghe Pelerinul (zi de pomenire la 17 august); canonizarea a avut loc în cadrul şedinţei Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de la Bucureşti din 5 octombrie 2017

Aniversări – Comemorări

– Buna Vestire (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023; Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Marșului pentru Viață” se desfășoară, în fiecare an, în sâmbăta cea mai apropiată de 25 martie – Buna Vestire și este un eveniment ce urmărește conștientizarea deplinei umanități a copiilor nenăscuți, a vulnerabilității lor, a demnității sfinte a ființei umane și a nevoii de a sprijini femeile în criză de sarcină, pentru ca acestea să-și poată naște și crește copiii. În România, „Marșul pentru viață” a fost organizat prima dată în 2008 ( – 15 ani), la Timișoara, iar în 2011 a avut loc prima ediție națională. Din 2015, evenimentul se desfășoară cu temă și dată comună atât în România cât și în Republica Moldova. NOTĂ: Prima lună a primăverii, luna martie, în care se află și sărbătoarea Bunei Vestiri, este „Luna pentru viață”, în care sunt organizate numeroase evenimente pentru susținerea vieții, atât la nivel național cât și internațional

– „Ziua Naţională a Pădurilor”, instituită din 2017, are ca scop creşterea gradului de responsabilizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare; ziua se află în intervalul „Lunii plantării arborilor” (15 martie – 15 aprilie), lună stabilită prin articolul 81 din Legea 46/2008 – Codul silvic, în care este subliniată importanţa pădurilor, rolul esenţial pe care îl au în menţinerea echilibrului ecologic. NOTĂ: La 21 martie este „Ziua internaţională a pădurilor”, stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia A/RES/67/200 din 21 decembrie 2012

– „Ziua Poliţiei Române”; la 25.III.1822 domnitorul muntean Grigorie Dimitrie Ghica a înmânat Agiei – poliţia vremii – un steag galben, având pe o parte icoana Bunei Vestiri a Maicii Domnului şi pe alta însemnele poliţiei; în acelaşi an se stabilea, printr-un proiect de lege, şi o organizare a poliţiei în Muntenia; vechiul drapel, uitat timp de 60 de ani, a fost redescoperit în 1938 şi readus în actualitate de generalul de jandarmi pensionar Ioan P. Suciu, care a găsit în arhive un document ce atestă evenimentul din 1822; „Ziua Poliţiei” se marchează la această dată din anul 2002, odată cu sărbătoarea creştină Buna Vestire, pe baza unui ordin al ministrului de interne. NOTĂ: Până în 2001 „Ziua Poliţiei” se marca la 8 iulie, dată la care, în 1929, a fost votată în Parlament prima lege modernă de organizare a Poliţiei române

– 1819: S-a născut Ludovic Wiest, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog român de origine austriacă (m. 1889)

– 1854: S-a născut colecţionarul de artă Anastase Simu; a adunat opere de o inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români sau străini; în 1927 a dăruit casa şi întreaga colecţie statului, Muzeul „Simu” fiind unul dintre cele mai de seamă din Bucureşti şi din ţară; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1935)

– 1857: S-a născut mezzosoprana şi soprana Elena Teodorini; prima cântăreaţă din România care avea să păşească pe scena prestigiosului Teatro alla Scala di Milano, în 1880 (m. 1926)

– 1878, 25.III/.6.IV: A murit I.[oan] A.[lexandru] Lapedatu, poet, prozator şi publicist; reputat profesor de limbi clasice, este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean (n. 1844) – 145 de ani

– 1879: S-a născut slavistul Stoica Ştefan Nicolaescu, bun cunoscător al vechilor noastre texte slave şi slavo-române (m. 1941)

– 1885: S-a născut Mateiu I.[on] Caragiale, poet, prozator, istoric al heraldicii; fiul lui I. L. Caragiale (m. 1936)

– 1887: S-a născut compozitorul, dirijorul, regizorul de operă și baritonul Nicolae Bretan (m. 1968)

– 1892: S-a născut actriţa Sonia Cluceru (m. 1955)

– 1902: S-a născut George Lesnea, poet şi traducător (m. 1979)

– 1913: S-a născut arheologul italian de origine română Dinu Adameşteanu; studii privind colonizarea greacă din sudul Italiei şi Sicilia; studii privind utilizarea aerofotoarheologiei; fondator şi director, între 1958-1964, al Aerofototecii Arheologice Naţionale din Roma; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004) – 110 ani

– 1919: S-a născut prinţul Şerban (Bani) Ghica, om politic ţărănist, unul dintre puţinii oameni din anturajul lui Iuliu Maniu care a supravieţuit temniţelor comuniste; alături de Corneliu Coposu, a fost unul dintre membrii-fondatori ai PNŢCD; vicepreşedinte al partidului şi preşedinte al organizaţiei Capitalei imediat după 1990; în tinereţe a fost membru al echipei naţionale de rugby şi preşedinte al Federaţiei de specialitate (m. 2006)

– 1920: S-a născut Henry Mălineanu, compozitor (de muzică ușoară, romanțe, operetă, muzică de film și de teatru), dirijor, textier și om de teatru (m. 2000)

– 1922: S-a născut, în Whitman, West Virginia, prozatorul român Ion Cârja (m. 1977, la New York, unde se stabilise din 1967)

– 1923: S-a născut pictoriţa iconară Maria Deac Poenariu, inclusă, în 2011, de Ministerul Culturii în programul „Tezaure umane vii – păstrători şi transmiţători ai culturii” iniţiat de UNESCO; a fost ultima reprezentantă a neamului pictorilor Poenaru din satul Laz, iconari care au dezvoltat un stil estetic aparte şi o adevărată şcoală de pictură pe Valea Sebeşului, începând cu anul 1770 (m. 2015) – 100 de ani

– 1926: S-a născut pictorul Mihai Horea (m. 2014)

– 1929: S-a născut actorul Ion Pavlescu (m. 2006)

– 1935: S-a născut Niculae Stoian, poet şi publicist (m. 1990)

– 1940: S-a născut artistul plastic și profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (m. 2016)

– 1940: A murit compozitorul şi dirijorul Ion Nonna Otescu (n. 1888)

– 1942: S-a născut poeta, eseista şi publicista Ana Blandiana (numele real Otilia-Valeria Coman, căsătorită Rusan); disidentă anticomunistă şi apărătoare a drepturilor omului; preşedinte al Pen Clubului Român (1990-2004); preşedinte al Alianţei Civice (1991-2001); preşedinte al Fundaţiei Academia Civică (din 1994); unul dintre iniţiatorii „Memorialului Sighet” (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei); membru corespondent al Academiei Române (din 2016)

– 1942: S-a născut Basarab (Eftimie) Nicolescu, fizician şi filosof, stabilit în Franţa în 1968; reprezentant de seamă al transdisciplinarităţii, a înfiinţat, la Paris, Centrul Internaţional de Cercetări şi Studii Transdisciplinare; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2001)

– 1947: A murit Emil Sigerus, etnograf, muzeograf şi publicist sas din Transilvania (n. 1854)

– 1954: A murit Emil Isac, poet simbolist (deschizător de drum în lirica transilvăneană a începutului de secol XX), prozator şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1886)

– 1958: A murit filologul Ştefan Bezdechi; bogată activitate didactică la Universitatea din Cluj (1919-1951); asiduu traducător din autori greci şi latini; autor al unor studii despre cultura antică; membru corespondent al Academiei Române din 1945, dar exclus în 1948 (n. 1888) – 65 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1886

– 1958: A murit actorul Constantin Ramadan, artist al poporului, laureat al Premiului de Stat, profesor, director de scenă şi veteran de război (1916-1918) (n. 1896) – 65 de ani

– 1964: A murit Marin Simionescu-Râmniceanu, filosof, istoric de artă, critic literar; s-a ocupat de istoria artei, de arhitectura bizantină şi de urbanism; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1883)

– 1965: S-a născut generalul de brigadă Adrian Soci, locţiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, remarcat atât în misiunile executate în ţară, cât şi în misiunile internaţionale din Afganistan, în 2005 şi în 2008 (m. 2017)

– 1968: A murit Maria Cernovodeanu, pianistă şi profesoară (n. 1900) – 55 de ani

– 1980: A murit Ioan D. Chirescu, dirijor de cor, compozitor şi profesor (n. 1889)

– 1999: A murit Valentin Lipatti, eseist, istoric literar şi diplomat (a fost delegat permanent al României la UNESCO; a făcut parte din delegaţia română la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki); frate cu pianistul Dinu Lipatti (n. 1923)

– 2016: A murit Daniel Drăgan, poet, dramaturg, memorialist, nuvelist şi publicist (n. 1935)

– 2016: A murit Mihail Coculescu medic, clinician şi profesor; personalitate marcantă a şcolii româneşti de endocrinologie; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (n. 1943)

– 2020: A murit Paul Goma, prozator, memorialist şi militant anticomunist; s-a stabilit în Franța, din 1977, unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc (n. 1935, la Mana/judeţul Orhei, azi în R. Moldova)

– 2020: A murit Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, redactor, publicist şi profesor; considerat de părintele Dumitru Stăniloaie „cel mai important scriitor al spiritualităţii româneşti, începător al scrisului nostru viitor”; supranumit „magul de la Vultureşti” (prof. dr. Nicolae Georgescu, eminescolog) (n. 1937)

– 2020: A murit Horia Stoicanu, compozitor, textier, solist vocal, instrumentist, traducător, publicist și critic muzical; reprezentant al generației care a pus bazele mișcării folk din România (alături de artiști precum: Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Dorin Liviu Zaharia, Vali Sterian și Mircea Florian) (n. 1949)

– 2021: A murit Aurel Gheorghe Ardeleanu, dramaturg, prozator, sculptor, publicist și profesor; una dintre cele mai importante personalități din domeniul cultural al Timișoarei (n. 1936)

– 2021: A murit muzicologul Ruxandra Arzoiu, realizatoare de emisiuni la Radio România Muzical; a manifestat un interes special pentru muzica contemporană (n. 1961)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ora Pământului este organizată la nivel mondial de World Wide Fund

– Paris: Rugby – Turneul feminin al celor Șase Națiuni 2023 (25 mar. – 29 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor sclaviei şi Comerţului Transatlantic cu Sclavi”, a fost proclamată de ONU prin Rezoluţia A/RES/62/122, adoptată de Adunarea Generală, la 17 decembrie 2007; ziua oferă oportunitatea de a onora şi comemora victimele care au suferit şi au murit în sistemul brutal al sclaviei; această zi are şi scopul de a atrage atenţia asupra pericolelor rasismului şi a prejudecăţilor din prezent. NOTĂ: La 23 august este marcată „Ziua internaţională de comemorare a comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia”, instituită de UNESCO, în noiembrie 1997, în amintirea insurecției din noaptea de 22 spre 23 august 1791, în Santo Domingo, care, la vremea aceea cuprindea Haiti şi Republica Dominicană, care a condus la eliminarea comerţului transatlantic cu sclavi; în plus, această dată aduce un omagiu rezistenţei istorice care a condus la crearea primului stat independent al negrilor, Republica Haiti

– „Ziua Internaţională a Solidarităţii cu Angajaţii Reţinuţi şi cu cei Dispăruţi”, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la riscul la care este supus personalul implicat în misiuni desfăşurate în zone de conflict, dominate de violenţe şi instabilitate. Soarta jurnalistului britanic Alec Collett, răpit, la 25 martie 1985, de persoane înarmate, în timpul unei misiuni în Liban desfăşurate de Agenţia ONU de Ajutorare a Palestinienilor Refugiaţi din Orientul Apropiat (UNRWA), este considerată un simbol pentru destinul unui număr mare de angajaţi dispăruţi sau reţinuţi, în timp ce desfăşurau activităţi în slujba Naţiunilor Unite. Uniunea Angajaţilor ONU şi Comitetul de securitate şi independenţă al Serviciului Civil Internaţional aduc, prin marcarea acestei zile, un omagiu celor care au avut un destin similar

– Ziua naţională a Republicii Elene; aniversarea Revoluţiei pentru independenţa naţională – 1821. NOTĂ: La 25.III.1924 Adunarea Constituantă proclamă Grecia republică, sub denumirea de Republica Elenă

– Italia: Ziua naţională dedicată poetului Dante Alighieri – „Dantedi”, iniţiată în 2020 de Consiliul de Miniştri al Republicii Italiene, la propunerea ministrului Culturii, Dario Franceschini, care a apreciat că în figura lui Dante este „simbolul unităţii lingvistice italiene şi a ideii însăşi de Italia”. Data aleasă corespunde aceleiaşi zile din anul 1300 în care, potrivit tradiţiei, Dante s-a pierdut în „pădurea întunecată” a Cântului I din Infern în a sa „Divina Commedia”

– „Ora Pământului” („Earth Hour”); eveniment internaţional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie, în scopul sensibilizării utilizatorilor de energie electrică faţă de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice. Atât consumatorii individuali cât şi instituţiile şi unităţile economice sting lumina şi opresc aparatele electrocasnice neesenţiale timp de o oră, în mod voluntar. Evenimentul este promovat de „World Wide Fund for Nature Australia”, un grup internaţional de lobby pentru mediu şi cotidianul australian „Sydney Morning Herald”. Prima „Oră a Pământului” a avut loc la Sydney, cel mai mare oraş din Australia, între orele 19:30 şi 20:30, la 31 martie 2007, iar în România în 2009

– 1538: S-a născut Christopher Clavius, matematician şi astronom german; unul dintre principalii realizatori ai calendarului gregorian (m. 1612) – 485 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1537 sau 1539

– 1625: A murit poetul italian Giambattista Marini; creator al mișcării artistice cunoscută inițial ca Marinism și ulterior, ca Secentismo (n. 1569)

– 1699: La această dată a fost botezat compozitorul german Johann Adolph Hasse (m. 1783)

– 1749: S-a născut Pierre Simon Laplace, matematician şi astronom francez (autorul unei cunoscute teorii cosmogonice, Kant-Laplace/1796, şi al unui „Tratat de mecanică cerească”) (m. 1827)

– 1801: A murit poetul romantic german Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg) (n. 1772)

– 1812, 25.III/6.IV: S-a născut Alexandr Herzen, scriitor şi filosof rus; considerat părintele socialismului rus (m. 1870)

– 1842: S-a născut scriitorul italian Antonio Fogazzaro (m. 1911)

– 1845: S-a născut sculptorul italian Ettore Ferrari (m. 1929)

– 1867: S-a născut Arturo Toscanini, dirijor italian; considerat unul dintre cei mai aclamaţi muzicieni din prima jumătate a secolului al XX-lea (m. 1957)

– 1881: S-a născut (la Sânnicolaul Mare, Timiş) Béla Bartók, compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist ungar; membru post-mortem din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1945, la New York)

– 1897: S-a născut (la Varşovia, Polonia) Jean Epstein, regizor francez de film (reprezentant principal al avangardei franceze a anilor ’20 ai secolului XX), eseist şi filosof (m. 1953)

– 1910: S-a născut soprana italiană Magda Olivero (m. 2014)

– 1912: S-a născut Jean Vilar, actor şi regizor de teatru francez, organizatorul Festivalului de teatru de la Avignon, începând cu 1947 (m. 1971)

– 1914: S-a născut Norman Ernest Borlaug, agronom american, specializat în patologie vegetală şi genetică; părintele „Revoluţiei Verzi” (un ansamblu de practici agricole moderne care a dus la o sporire spectaculoasă a producţiilor); Premiul Nobel pentru Pace în 1970, pentru efortul său de a rezolva problema foamei în lume; a fost criticat de unii pentru a fi promovat agricultura intensivă, cu cortegiul ei de efecte nocive, de asemenea, pentru faptul că utiliza încrucişările genetice și soiurile de plante modificate genetic; membru de onoare al Academiei Române în 2009 (m. 2009)

– 1914: A murit Frédéric Mistral, poet, romancier, dramaturg şi memorialist francez; şef al mişcării „Le Felibrige” (1854) de restaurare a limbii şi tradiţiilor provensale; Premiul Nobel pentru literatură pe 1904, împreună cu spaniolul José Echegaray (n. 1830)

– 1918: A murit compozitorul francez Claude Debussy; primul impresionist şi primul creator modern din istoria muzicii (n. 1862) – 105 ani

– 1920: S-a născut (în Algeria) medicul oncolog şi fizicianul francez Maurice Tubiana, promotor al radioterapiei, specialist în radiologie şi radiobiologie de talie mondială (m. 2013)

– 1921: S-a născut Simone Signoret (numele de scenă al Simonei Kaminker), actriţa franceză de film, de origine germană (m. 1985)

– 1926: S-a născut compozitorul italian de muzică de film Riz Ortolani (m. 2014)

– 1935: S-a născut muzicianul, compozitorul şi producătorul american de origine dominicană, Johnny Pacheco, considerat unul dintre părinţii muzicii salsa (m. 2021)

– 1942: S-a născut Aretha Louise Franklin, cântăreață (una dintre cele mai de succes), compozitoare și activistă pentru drepturile civile, de origine afro-americană; considerată „Regina muzicii soul”, a abordat cu mare succes și muzica gospel, jazz, blues, R&B și rock; a câștigat 18 premii Grammy; revista „Rolling Stone” a clasat-o (în 2008) pe primul loc în topul „Cei mai mari cântăreți ai tuturor timpurilor”; a fost prima femeie inclusă în „Rock and Roll Hall of Fame and Museum” (în 1987), a doua femeie inclusă în „UK Music Hall of Fame” (în 2005), inclusă în „Gospel Music Hall of Fame” (în 2012) iar în 2019 devine prima femeie care primește Premiul Special Pulitzer (post mortem) (m. 2018)

– 1947: S-a născut Sir Elton John (nume real: Reginald Kenneth Dwight), solist şi compozitor englez de muzică pop, unul dintre cei mai apreciați artiști ai tuturor timpurilor; a înființat fundații în SUA și Marea Britanie pentru bolnavii de SIDA

– 1947: S-a născut soprana slovacă Gabriela Beňačkovấ

– 1974: A murit poetul bulgar Asen Kaloianov (n. 1900)

– 1976: A murit Josef Albers, pictor, poet şi pedagog american (n. 1888)

– 1980: A murit Milton Hyland Erickson, psihiatru american specializat în hipnoza medicală și terapia de familie; a ieșit în evidență prin demonstrarea influențelor minții inconștiente, ca factor creativ și generator de soluții; de o deosebită importanță sunt și influențele lui în domeniul terapiei directe, terapiei strategice a familiei, terapiei orientate spre scop și a programării neurolingvistice (n. 1901)

– 2006: A murit Buck Owens, cântăreţ şi chitarist american (n. 1929)

– 2012: A murit scriitorul şi traducătorul italian Antonio Tabucchi (n. 1943)

– 2020: A murit Mark Blum, actor american teatru, film și televiziune (n. 1950)

– 2021: A murit regizorul francez Bertrand Tavernier, figură proeminentă a cinematografiei franceze (n. 1941)

– 2022: A murit (în Canada, unde trăia în exil) scriitorul, poetul și profesorul universitar iranian Réza Baraheni, nume important în literatura persană, victimă a cenzurii în ţara sa; a lăsat în urmă o operă prolifică, ce cuprinde romane, poezii, precum şi critică literară şi eseuri de teorie literară (n. 1935) – 1 an