Calendarul zilei – 16 martie

Publicat de Codrin RAITA, 16 martie 2023, 05:00 / actualizat: 21 martie 2023, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 16 martie

* Acum 318 ani (1705) Antim Ivireanul a fost ales episcop de Râmnic, hirotonisirea având loc în ziua următoare. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat în această calitate a fost instalarea unei tipografii la Râmnic. La data de 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei (Ţara Românească), fiind instalat în scaunul mitropolitan de la București pe 22 februarie al aceluiași an

* În urmă cu 202 ani (1821) Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, lansa „Proclamaţia către bucureşteni”, prin care îi chema la lupta antiotomană. Această dată a fost înscrisă şi pe documentul programatic al Revoluţiei de la 1821, intitulat „Cererile norodului românesc”. La 21 martie a intrat în Bucureşti, iar în următoarele zile şi-a aşezat tabăra militară pe platoul de lângă Mănăstirea Cotroceni, lăsând garnizoane de panduri şi la mănăstirile Mihai Vodă, Antim şi la Mitropolie

* Cu 126 de ani în urmă (1897) apărea Legea pentru înfiinţarea Societăţii naţionale de agricultură din România şi a comisiilor agricole (16/28)

* Acum 97 de ani (1926) avea loc lansarea cu succes a primei rachete cu combustibil lichid. Creată de fizicianul şi inventatorul american Robert Goddard Hutchings (n. 1882 – m. 1945), aceasta s-a ridicat la o înălţime de 12 metri şi a zburat pe o distanţă de 56 de metri

* Cu 58 de ani în urmă (1965) a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Pădurea spânzuraţilor”, ecranizare după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu. Scenariul este semnat de Titus Popovici, iar regia de Liviu Ciulei, în distribuţie regăsindu-se actorii Victor Rebengiuc, Ana Szeles, Liviu Ciulei şi György Kovacs. Filmul a fost distins cu Premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes

* Acum 57 de ani (1966) astronauţii americani Neil Armstrong (1930 – 2012) şi David Scott (n. 1932), aflaţi la bordul navetei Gemini 8, au reuşit prima conectare a unei navete spaţiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă Agena

* Sunt marcați 35 de ani (1988) de la masacrul de la Halabja, cunoscut și sub denumirea de atacul chimic Halabja, masacru al poporului kurd care a avut loc la 16 martie 1988, în timpul zilelor de închidere a războiului Irak-Iran Halab în Irak. Atacul a făcut parte din campania Al-Anfal din Kurdistan, precum și din încercarea armatei irakice de a respinge operațiunea iraniană Zafar 7 și a avut loc la 48 de ore după capturarea orașului de către armata iraniană. Atacul de cinci ore a început în seara zilei de 16 martie 1988, în urma unei serii de atacuri convenționale nediscriminate (rachete și napalm). Avioanele irakiene Mig și Mirage au început să arunce bombe chimice asupra zonelor rezidențiale din Halabja, departe de baza asediată a armatei irakiene de la periferia orașului. Potrivit comandanților rebeli kurzi regionali, avioanele irakiene, coordonate de elicoptere, au efectuat până la 14 bombardamente în curse de șapte până la opt avioane fiecare. O investigație medicală (a ONU) a concluzionat că în atac a fost folosit gaz muștar (iperită), împreună cu alți agenți neidentificați. Incidentul a fost cel mai mare atac cu arme chimice îndreptat împotriva unei zone populate de civili din istorie, ucigând între 3.200 și 5.000 de oameni și rănind încă 7.000 până la 10.000, majoritatea civili. Rezultatele preliminare ale anchetelor din regiunea afectată au arătat o rată crescută a cancerului și a malformațiilor congenitale în anii următori. Atacul de la Halabja a fost definit oficial de Tribunalul Penal Suprem al Irakului drept un masacru genocid împotriva poporului kurd din Irak sub Saddam Hussein. Atacul a fost, de asemenea, condamnat ca o crimă împotriva umanității de către Parlamentul Canadei. Ali Hassan al-Majid, un oficial de rang înalt irakian care a condus campania Anfal, a fost găsit vinovat de ordonarea atacului și ulterior executat în 2010

* Cu 33 de ani în urmă (1990) a luat fiinţă Uniunea Polonezilor din România, cu denumirea actuală de Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski”, din iniţiativa unui grup de polonezi din Bucureşti

* Tot acum 33 de ani, la data de 16 martie 1990, Ministerul Afacerilor Externe a adresat o scrisoare Secretariatului General al Consiliului Europei, prin care se aducea la cunoştinţă intenţia României de a adera la acest for. În următoarele luni, în cadrul activităţilor Consiliului Europei, au participat, cu statut de invitaţi speciali, reprezentanţi ai României. Cererea oficială de aderare a României la Consiliul Europei a fost depusă, la Strasbourg, la 19 decembrie 1991. În februarie 1992, Consiliul Europei a desemnat cei trei raportori, care au efectuat prima vizită în România în noiembrie 1992. La 1 iulie 1993, Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea României la forul continental, iar la 2 septembrie, un aviz similar l-a emis şi Comisia juridică a Drepturilor Omului. Pentru aderarea României la organizaţie, la 28 septembrie 1993, a avut loc votul în acest sens al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în cadrul sesiunii desfăşurate la Strasbourg. La 4 octombrie 1993, Comitetul de Miniştri al Consiliul Europei a formulat rezoluţia nr. 37/1993 prin care era adresată invitaţia ţării noastre de a deveni membru al Consiliului Europei. Ministrul român de externe de la acea dată, Teodor Meleşcanu, a semnat, la 7 octombrie 1993, la Viena, Statutul Consiliului Europei şi Convenţia europeană a drepturilor omului, drapelul tricolor fiind înălţat cu acelaşi prilej la sediul din Viena. Acest moment a constituit aderarea propriu-zisă a României la organizaţie

* Acum 29 de ani (1994) era creată Comunitatea Economică și Monetară a Africii Centrale (Communauté Économique et Monétaire des États de l’Afrique Centrale – CEMAC), ce include șase țări: Camerun, Congo, Gabon, Guineea Ecuatorială, Republica Centrafricană și Ciad. CEMAC își are originea în fosta Uniune Vamală și Economică a Africii Centrale (instituită la 8 decembrie 1964), precedată, la rândul său, de Uniunea Vamală Ecuatorială (creată în iunie 1959)

* Cu 24 de ani în urmă (1999) Comisia Europeană, prezidată de Jacques Santer, şi-a anunţat demisia, fapt fără precedent în istoria instituţiei europene. Decizia a intervenit ca urmare a unui raport foarte critic, care stabileşte „marea responsabilitate colectivă” a Comisiei în cazurile de fraudă semnalate la sfârşitul anului 1998. În data de 24 martie, fostul premier italian Romano Prodi, este desemnat pentru succesiunea lui Santer

* Cu doar 3 ani în urmă (2020) avea loc decretarea de către președintele Klaus Iohannis a stării de urgență pe teritoriul României, pe fondul pandemiei de coronavirus. Aceasta a fost instituită pentru o perioadă de 30 de zile. Pe 14 aprilie, starea de urgenţă a fost prelungită pentru încă 30 de zile. Ulterior, din 14 mai, a fost instituită starea de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri, cu restricţii impuse de autorităţi şi localităţi carantinate. Este pentru a doua oară în istoria României când o astfel de măsură este aplicată. Starea de urgență, bazată pe ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 „privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă”, a mai fost decretată în România, în noaptea de 21-22 ianuarie 1999, de președintele de atunci, Emil Constantinescu, în timpul celei de-a cincea Mineriade. Din data de 8 martie 2022, starea de alertă pe teritoriul României nu a mai fost prelungită, fiind eliminate și o serie de măsuri care au fost în vigoare până la acea dată

Aniversări – Comemorări

– 1815: A murit Ioan Piuariu-Molnar, primul medic titrat român (a iniţiat prima publicaţie ştiinţifică medicală românească, „Sfătuire către studenţii în chirurgie”, în 1793), filolog (autorul primei gramatici româno-germane) şi traducător (a tradus lucrări de medicină, de istorie, de apicultură); s-a numărat printre cei care au redactat „Supplex Libellus Valachorum” (1791); a fost un excelent precursor în toate domeniile pe care le-a abordat (n. 1749)

– 1883: S-a născut scriitorul Carol Ardeleanu (m. 1949) – 140 de ani

– 1883: S-a născut actorul Gheorghe Storin (m. 1968) – 140 de ani

– 1888, 16/28: S-a născut poetul basarabean Alexie Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (m. 1917, pe front, ca preot militar) – 135 de ani

– 1897: S-a născut Margareta Sterian, pictoriţă, poetă şi traducătoare (din literaturile americană, engleză, irlandeză, poloneză, japoneză) (m. 1992)

– 1903, 16/29: S-a născut actorul Jules Cazaban (m. 1963) – 120 de ani

– 1913: S-a născut Radu Brateş (pseudonimul literar al lui Gheorghe I. Biriş), poet, istoric literar, publicist şi preot (m. 1973) – 110 ani

– 1921: S-a născut (la Cepeleuţi, judeţul Hotin, Regatul României) Nicolae Lupan, scriitor, realizator emisiuni radio, jurnalist, luptător anti-comunist şi anti-sovietic; fondator şi animator al Asociaţiei Mondiale „Pro Basarabia şi Bucovina”, cu sediul la Bruxelles şi Paris (1975-2008), primul preşedinte al acestei asociaţii înfiinţată la Bucureşti în ianuarie 1990 (m. 2017)

– 1923: S-a născut Sergiu Cunescu, om politic social-democrat; a reînfiinţat, imediat după decembrie 1989, Partidul Social Democrat Român, unul dintre cele trei partide istorice, alături de PNŢ şi PNL; preşedinte al PSDR în perioada 1990-1999; s-a retras din viaţa politică odată cu fuziunea PSDR cu PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România), în 2001 (m. 2005) – 100 de ani

– 1924: S-a născut actorul Horia Şerbănescu (m. 2010)

– 1935: S-a născut actorul Gheorghe Şimonca (m. 2005)

– 1936: S-a născut Bujor Nedelcovici, romancier, eseist, scenarist, dramaturg și publicist; stabilit în Franţa din anul 1987

– 1947: S-a născut compozitorul, muzicologul, scriitorul şi profesorul Valentin Petculescu

– 1948: S-a născut Bogdan C. Simionescu, chimist şi profesor; membru al Academiei Române (2009), vicepreşedinte al acestui for (2014-2022) – 75 de ani

– 1954: S-a născut graficianul și arhitectul Adrian Aramă, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România

– 1957: A murit (la Paris, unde se stabilise din anul 1904) sculptorul Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă a artei secolului al XX-lea; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1876)

– 1967: S-a născut compozitorul şi profesorul universitar doctor Dan Dediu; între 2008-2016 a ocupat funcția de Rector al Universității Naționale de Muzică București

– 1977: A murit tenorul şi pedagogul Constantin Stroescu (n. 1886)

– 1986: A murit Alexandru Rally, poet, traducător şi bibliograf (a realizat numeroase traduceri din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (n. 1897)

– 1999: A murit inginerul Nicolae Tipei; specialist în electromecanică şi aeronautică; în 1971 s-a stabilit în SUA; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1913)

– 2003: A murit actriţa Elena Albu (n. 1949) – 20 de ani

– 2005: A murit Sergiu Cunescu, om politic social-democrat; a reînfiinţat, imediat după decembrie 1989, Partidul Social Democrat Român, unul dintre cele trei partide istorice, alături de PNŢ şi PNL; preşedinte al PSDR în perioada 1990-1999; s-a retras din viaţa politică odată cu fuziunea PSDR cu PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România), în 2001 (n. 1923)

– 2018: A murit juristul şi profesorul Ion Dogaru; studii privind dreptul civil, dreptul comerţului internaţional, dreptul familiei, teoria generală a dreptului şi filosofia dreptului; fondatorul Facultății de Drept din Craiova; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (n. 1935) – 5 ani

– 2020: A murit pictorul Pompiliu Dobrin, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (n. 1961)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: UE organizează o conferință cu donatorii pentru Turcia și Siria, în urma cutremurelor devastatoare

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor europeni ai mediului

– Varșovia: Vizita noului președinte ceh Petr Pavel (16 – 17 mar.)

– Moscova: Întâlnire între președintele Vladimir Putin și angajatorii ruși

– Frankfurt: Conferința de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Kingston, Jamaica: Reuniunea Consiliului Autorității Internaționale pentru Fundul Mării (16 – 31 mar.)

– Halabja, Irak: Sunt marcați 35 de ani de la moartea a 5.000 de civili kurzi în atacul cu arme chimice din Irak

– Harare, Zimbabwe: Verdict împotriva deputatului de opoziție Job Sikhala acuzat de incitare la violență

– Dublin, Irlanda: Festivalul Sf. Patrick (16 – 19 mar.)

– Kigali, Rwanda: Fotbal – Al 73-lea Congres FIFA, în cadrul căruia președintele Gianni Infantino va candida pentru al treilea mandat

– New Delhi: Golf – Turneul asiatic DGC Open (16 – 19 mar.)

– Paris: Golf – Turneul european, campionatul SDC (16 – 19 mar.)

– Palm Harbor, SUA: Golf – PGA, Valspar Championship (16 – 19 mar.)

– Guanajuato, Mexic: Campionatul Mondial de raliuri (WRC) – Raliul Mexic (16 – 19 mar.)

Aniversări – Comemorări

– 1585: S-a născut Gerbrand Adriaensz Bredero, poet și dramaturg olandez (m. 1618)

– 1680, 16/17: A murit François de la Rochefoucauld, filosof şi moralist francez (n. 1613)

– 1736: A murit Giovanni Battista Pergolesi, compozitor italian (n. 1710)

– 1750: S-a născut Caroline Lucretia Herschel, astronom britanic de origine germană; este descoperitoarea mai multor comete, îndeosebi cometa periodică 35P/Herschel-Rigollet, care îi poartă numele (m. 1848)

– 1789: S-a născut fizicianul şi profesorul german Georg Simon Ohm; cercetări în domeniile electricităţii, opticii şi acusticii (m. 1854)

– 1794: S-a născut Ami Boué, geolog austriac de origine franceză (m. 1881)

– 1834: S-a născut geologul, naturalistul şi chirurgul scoţian James Hector (m. 1907)

– 1839: S-a născut poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, la 10 decembrie 1901 (m. 1907)

– 1868, 16/28: S-a născut prozatorul şi dramaturgul rus Maxim Gorki (m. 1936) – 155 de ani

– 1892: S-a născut César Vallejo (nume complet: César Abraham Vallejo Mendoza), poet, prozator, dramaturg şi jurnalist peruan; considerat un novator al poeziei secolului XX (m. 1938)

– 1898: A murit Aubrey Beardsley, desenator, ilustrator şi grafician englez (n. 1872) – 125 de ani

– 1906: S-a născut Francisco Ayala (numele complet: Francisco de Paula Ayala García-Duarte), unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi eseişti ai Spaniei (m. 2009)

– 1914: A murit Charles Albert Gobat, avocat şi om politic elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1902, împreună cu Élie Ducommun (n. 1843)

– 1920: S-a născut Tonino Guerra, scriitor, pictor, sculptor şi scenarist italian; a colaborat cu unii dintre cei mai importanţi regizori de film din lume, Michelangelo Antonioni, Federico Fellini sau Andrei Tarkovski (m. 2012)

– 1925: A murit medicul şi bacteriologul german August von Wassermann; cunoscut pentru descoperirea, în 1906, a reacţiei ce-i poartă numele (n. 1866)

– 1926: S-a născut Jerry Lewis (nume la naștere: Joseph Levitch), comic, actor, cântăreț, regizor de film, producător și scenarist american (m. 2017)

– 1928: S-a născut Christa Ludwig, mezzosoprană germană, considerată una dintre cele mai mari voci din a doua jumătate a secolului XX (m. 2021) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Celina González, cântăreaţă şi compozitoare cubaneză (m. 2015). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1928

– 1930: S-a născut pianistul şi compozitorul american de jazz Tommy Flanagan; a cântat în compania unor personalităţi ale genului, precum John Coltrane, Miles Davis, Ella Fitzgerald (m. 2001)

– 1933: S-a născut mezzosoprana spaniolă Teresa Berganza; a fost prima femeie primită în Academia Regală de Arte din Spania (m. 2022) – 90 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1935

– 1934: S-a născut Sir Roger Norrington, dirijor englez

– 1940: A murit scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf; prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1909 (n. 1858)

– 1941: S-a născut Bernardo Bertolucci, regizor de film, scenarist, producător și poet italian; personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (m. 2018)

– 1952: S-a născut actorul american Irwin Keyes (m. 2015)

– 1953: S-a născut Isabelle Anne Madeleine Huppert, actriță franceză, de film, scenă, televiziune și voce; cunoscută pentru portretele sale de personaje reci și disprețuitoare, lipsite de moralitate, în peste 120 de filme, dintre care: „Dantelăreasa”, „Pianista”, „Povestea femeilor”, „Ceremonia”, „Despărțirea”, „Iubire”, „Ce va aduce viitorul”, „Tărâmul făgăduinței”, „Înapoi acasă” și „Elle”; în 2020, The New York Times a clasat-o pe locul al doilea pe lista sa cu cei mai mari actori ai secolului XXI – 70 de ani

– 1953: S-a născut programatorul american Richard Matthew Stallman; mare susţinător al „software-ului liber”, a fondat Free Software Foundation şi a dezvoltat colecţia de compilatoare GNU – 70 de ani

– 1959: S-a născut politicianul norvegian Jens Stoltenberg, secretar general al NATO (din 1.X.2014); fost premier al Norvegiei timp de trei mandate (2000 – 2001, 2005 – 2009 şi 2009 – 2013); Stoltenberg i-a succedat la conducerea NATO danezului Anders Fogh Rasmussen

– 1968: S-a născut David William Cross MacMillan, chimist american de origine scoțiană, profesor la Universitatea Princeton; Premiul Nobel pentru chimie în 2021, împreună cu Benjamin List, chimst german, „pentru dezvoltarea organo-catalizei asimetrice”, un instrument ingenios pentru a construi molecule – 55 de ani

– 1968: A murit compozitorul italian Mario Castelnuovo-Tedesco (n. 1895) – 55 de ani

– 1977: S-a născut Monica Cruz Sanchez, actriţă, dansatoare şi model de origine spaniolă

– 1979: A murit Jean Monnet (numele întreg: Jean Omer Marie Gabriel Monnet), om de afaceri, bancher, diplomat şi om politic francez, considerat arhitectul unităţii europene; după terminarea primului război mondial a fost secretar general adjunct al Ligii Naţiunilor, înfiinţate în 1919; în anii ce au urmat, datorită experienţei acumulate în domeniul finanţelor internaţionale, s-a implicat şi în reorganizarea finanţelor din mai multe ţări est-europene, precum România şi Polonia; în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 5 august 1943, Jean Monnet afirma că, pentru a fi prevenite pe viitor războaiele pe continent, „statele europene trebuie să se constituie într-o federaţie…”; în acest sens, echipa sa a început să lucreze, după război, la conceptul de „Comunitate Europeană”; la 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a rostit aşa-numita „Declaraţie Schuman” în numele guvernului francez; declaraţia, iniţiată şi pregătită de către Monnet, propunea plasarea întregii producţii germano-franceze de cărbune şi oţel sub o înaltă autoritate; acesta va fi Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, predecesoarea Comunităţii Economice Europene şi, ulterior, a Uniunii Europene (n. 1888)

– 1985: S-a născut Colin O’Brady, sportiv profesionist de anduranță și aventurier american; primul om din lume care a traversat Antarctica singur şi fără asistenţă (2018); în 2016 el a escaladat cei mai înalţi munţi de pe cele şapte continente, inclusiv Everestul, în 132 de zile, fapt care l-a făcut să devină cel mai rapid „alpinist care a cucerit cele şapte piscuri”

– 1998: A murit Sir Derek H.R. Barton, chimist englez; a contribuit la dezvoltarea unui nou domeniu de studiu în chimia organică, analiza conformaţională; Premiul Nobel pentru Chimie în 1969, împreună cu norvegianul Odd Hassel (n. 1918) – 25 de ani

– 2002: A murit Monseniorul Isaías Duarte Cancino, preot catolic columbian, care din 1995 până în ziua morții sale a fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei Cali (n. 1939)

– 2008: A murit Mihai Dolgan, compozitor şi interpret de muzică uşoară din R. Moldova (n. 1942) – 15 ani

– 2013: A murit actorul britanic de film Frank Thornton (n. 1921) – 10 ani

– 2015: A murit compozitorul şi pianistul american Don Robertson (n. 1922)

– 2016: A murit Alexander Esenin-Volpin poet, filosof şi matematician rus; disident, unul dintre liderii mişcării pentru drepturile omului în URSS; fiul poetului Serghei Esenin (n. 1924)

– 2020: A murit actorul american de film și televiziune Stuart Maxwell Whitman (n. 1928)