Calendarul zilei – 11 martie

Publicat de Codrin RAITA, 11 martie 2023, 05:09 / actualizat: 14 martie 2023, 13:52

S-a întâmplat într-o zi de 11 martie

* Se împlinesc 1180 de ani (843) de la instituirea Duminicii Ortodoxiei, ca sărbătoare ce subliniază biruinţa dreptei credinţe asupra iconoclasmului şi, în general, asupra tuturor ereziilor. La Sinodul convocat de patriarhul Metodie la 4 martie 843, la Constantinopol, în timpul împărătesei Teodora, la care au luat parte toţi episcopii, egumenii şi monahii care au suferit de-a lungul persecuţiilor iconoclaste, participanţii au declarat valabile toate hotărârile celor şapte Sinoade Ecumenice care avuseseră loc de-a lungul timpului, au restabilit cultul icoanelor şi au rostit anatema asupra tuturor iconoclaştilor (un text special de anatematizare a tuturor ereticilor în decursul istoriei, începând cu Simon Magul). Acest text, precum şi toate dogmele Bisericii au fost citite în toate lăcaşele de cult în prima duminică din postul Sfintelor Paşti, pe 11 martie 843, zi care se numeşte de atunci „Duminica Ortodoxiei”, ca amintire a biruinţei asupra tuturor ereziilor. Această Duminică este de atunci celebrată de Biserica Ortodoxă în fiecare an, în prima duminică din Postul Paştilor (anul acesta este pe 13 martie)

* În urmă cu 732 de ani (1291) românii (olachi) din Transilvania au fost menţionaţi ca participanţi alături de nobili (nobiles), de saşi (Saxones) şi de secui (Syculi) la congregaţia de la Alba Iulia, ale cărei lucrări s-au desfăşurat în prezenţa regelui Andrei al III-lea al Ungariei (1290-1301). Adunarea a consacrat restaurarea nobilului ungur Ugrinus în stăpânirea domeniilor de la Făgăraş şi Sâmbăta, eliminând astfel ultima autonomie românească din Transilvania

* Acum 381 de ani (1642) Sinodul de la Iaşi adopta „Mărturisirea ortodoxă” a lui Petru Movilă, mitropolit al Kievului. Hotărârea Sinodului, publicată la Iaşi, este prima tipăritură din Moldova (11/21.III. – 9/19.XII)

* Cu 321 de ani în urmă (1702) apărea, la Londra, până în 1735 – când a devenit „Daily Gazetteer”, primul cotidian englez, „Daily Courant”, care consta într-o singură pagină, cu reclame pe verso

* Acum 172 de ani (1851) avea loc premiera operei în trei acte „Rigoletto”, de Giuseppe Verdi, la „Teatro la Fenice” din Veneţia. Libretul este semnat de Francesco Maria Piave după „Regele petrece” („Le roi s’amuse”), de Victor Hugo

* În urmă cu 156 de ani (1867) avea loc premiera operei „Don Carlos” de Giuseppe Verdi, la Opera din Paris, după un libret de Josephe Méry şi Camille du Locle, bazat pe piesa omonimă de Friedrich von Schiller. Versiunea originală (în limba franceză) a avut 5 acte, spre deosebire de versiunea ulterioară, în limba italiană, restrânsă la 4 acte. Actualmente se prezintă predominant o altă versiune, tot în italiană, dar în 5 acte

* Cu 152 de ani în urmă (1871) începea guvernarea Cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu („marea guvernare conservatoare”, până la 4.IV.1876), care a pus bazele constituirii Partidului Conservator

* Acum 88 de ani (1935), la iniţiativa a 26 de oameni de ştiinţă, s-a constituit, „de facto”, asociaţia ştiinţifică Academia de Ştiinţe din România, predecesoarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Secţia I a Tribunalului Ilfov i-a acordat personalitate juridică, prin sentinţa nr. 44/29 martie 1935 şi i-a acordat la 29 martie 1935 personalitate juridică. Academia Oamenilor de Știință din România este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Știinte din România (1935 – 1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România înființată prin HCM nr. 1012/30 mai 1956, care în 1996 și-a schimbat titulatura în Academia Oamenilor de Știință din România. În anul 2007 a fost adoptată Legea nr. 31-15 ianuarie 2007 privind reorganizarea și funcţionarea AOSR

* Se împlinesc 85 de ani (1938) de când Austria a fost ocupată şi transformată în provincie a Germaniei naziste (Anschluss-ul)

* În urmă cu 33 de ani (1990), în cadrul unei manifestaţii populare, în balconul Operei timişorene era citită „Proclamaţia de la Timişoara”, manifest programatic al Revoluţiei anticomuniste, prin care timişorenii transmiteau ţării ceea ce au dorit ei atunci când au ieşit, în decembrie 1989, în stradă. Punctul 8 al Proclamaţiei îşi propunea să fie embrionul legii lustraţiei în România postcomunistă (11/12)

* Acum 33 de ani (1990) Lituania devenea prima republică sovietică independentă. Rusia i-a recunoscut independența abia pe 6 septembrie 1991. Pe 17 septembrie același an, Lituania intra în ONU, iar în 2004 a devenit membru UE și NATO. La începutul anului 1990, candidații susținuți de mișcarea reformistă Sąjūdis câștigă alegerile pentru Sovietul Suprem al Lituaniei, organ care proclamă, la 11 martie 1990, independența țării. Astfel, Lituania a fost prima din țările sovietice care s-a declarat independentă. Vytautas Landsbergis a fost numit șef al statului, iar Kazimira Prunskienė premier. Pe 15 martie, Uniunea Sovietică a solicitat revocarea independenței și a adoptat sancțiuni economice și politice împotriva Lituaniei. S-a făcut apel la armată, care a preluat sub control clădirile importante ale capitalei. În Vilnius, dar și în alte orașe, au avut loc așa-numitele „evenimente din ianuarie 1991”, cu ciocniri violente între masele de protest și armată. Reacția energică a țărilor Europei occidentale îl obligă pe președintele Mihail Gorbaciov să încheie un tratat la 31 ianuarie prin care este recunoscută independența Lituaniei. La referendumul din 9 februarie 1991, peste 90% din cei care au participat la vot (și 76% din cei cu drept de vot) și-au exprimat susținerea pentru o Lituanie independentă

* Cu 12 ani în urmă (2011) Japonia a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter, cu epicentrul în regiunea Tohoku din oceanul Pacific (ora locală 14:46). Considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei, seismul a provocat moartea şi dispariţia a aproximativ 28.000 de persoane şi pagube materiale de 310 miliarde de dolari. Cutremurul şi valul tsunami ce l-a urmat au provocat mai multe explozii la centrala nucleară de la Fukushima (din cauza scurgerilor de radiaţii, zeci de mii de locuitori de pe o rază de 20 de km în jurul centralei au fost evacuaţi)

* Acum 3 ani (2020) Organizația Mondială a Sănătății declara oficial pandemia de coronavirus, în urma extinderii focarului de coronavirus (SARS-CoV-2), care a fost identificat în decembrie 2019 în centrul orașului Wuhan din China. În România, toate școlile a fost închise la această dată, iar la 16 martie s-a declarat stare de urgență (la fel ca și în SUA, Spania, Italia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Finlanda și Elveția)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Națională a Meseriilor”, marcată, din 2020, pentru promovarea învăţământului profesional şi tehnic, la inițiativa senatorului PSD Liviu Pop. „Legea asupra instrucțiunii a Principatelor Unite Române”, care statua pentru prima dată învăţământul profesional, a fost votată la 11 martie 1864 și promulgată la 25 noiembrie același an de domnitorul Alexandru Ioan Cuza

– 1871: S-a născut inginerul Emanoil Davidescu, membru fondator al „Gazetei matematice” (revistă lunară de specialitate în limba română; seria I a apărut între anii 1895 şi 1949; după acest an s-au succedat alte două serii) (m. 1905)

– 1884: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ion Croitoru (m. 1972)

– 1898: S-a născut părintele Mihail Bulacu, unul dintre cei mai de seamă cateheţi şi pedagogi din România; din anul 1929 a fost preot la Biserica „Sfântul Elefterie” din Bucureşti, ridicată cu osteneala sa, unde a slujit ca paroh din anul 1952 până la moartea sa (m. 1985) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (m. 1967)

– 1906: S-a născut Barbu Zaharescu, economist (a întocmit cel dintâi manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 2000)

– 1907: S-a născut istoricul şi publicistul George Potra, unul dintre părinţii fondatori ai istoriei Bucureştiului (m. 1990)

– 1919: S-a născut Petre Bucșa, poet, prozator, memorialist și traducător (m. 2006)

– 1920: S-a născut George Radu Bogdan, istoric şi critic de artă, scriitor şi publicist; s-a consacrat, vreme de mai bine de jumătate de secol, operei şi posterităţii pictorului Ioan Andreescu (m. 2011). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 14.III.1920

– 1928: S-a născut Petre Oprea, critic şi istoric de artă (m. 2011) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Constantin Th. Botez, istoric, eseist şi cercetător al arhivelor (m. 1992)

– 1929: S-a născut George Bălan, muzicolog, filosof, aforist și profesor; s-a autoexilat în Germania din 1977, unde a înfiinţat „Musicosophia-Schule“, şcoală pentru formarea ascultătorului de muzică, o fundaţie şi o editură cu acelaşi nume (m. 2022)

– 1931: S-a născut actorul de teatru şi film Ion Besoiu (m. 2017)

– 1932: S-a născut dramaturgul și poetul Iosif Naghiu (m. 2003)

– 1944: S-a născut poetul şi prozatorul Iustin Moraru

– 1953: S-a născut Ladislau Bölöni, antrenor şi fost fotbalist internaţional, actualmente antrenor – 70 de ani

– 1957: S-a născut Ion Bogdan Lefter, poet, critic şi istoric literar, analist cultural şi politic, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, profesor; fondator al revistelor „Contrapunct” (1990-1992), „Observator cultural” (2000-2005) şi „aLtitudini” (2006); membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (1993)

– 1965: A murit regizorul de teatru şi film de origine armeană Ion Şahighian, unul dintre pionierii cinematografului românesc (n. 1897)

– 1975: A murit fizicianul Eugen Bădărău; este fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1887)

– 1988: A murit Harry Brauner, etnomuzicolog, folclorist, compozitor şi profesor (n. 1908) – 35 de ani

– 1992: A murit Nicolae Ţic, scriitor, publicist şi scenarist (n. 1929)

– 1996: A murit Jean Rânzescu, regizor de prestigiu al teatrului românesc de operă, tenor şi profesor (n. 1909)

– 1999: A murit Vlaicu Bârna, poet şi prozator (autor de romane istorice pentru tineret) (n. 1913)

– 2000: A murit geograful Victor Tufescu; preocupări în domeniul geografiei aplicate; de numele său se leagă înfiinţarea Colectivului de cercetări geografice al Academiei Române, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1908)

– 2008: A murit compozitorul, profesorul şi pianistul Cristea Zalu (n. 1932) – 15 ani

– 2009: A murit lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru corespondent al Academiei Române din 2004 (n. 1927, la Hrupista/Grecia)

– 2014: A murit Doru Tureanu, considerat cel mai mare hocheist român al tuturor timpurilor; a jucat la Dinamo între 1969 şi 1988, ultimul an fiind antrenor atât la gruparea din Ştefan cel Mare, cât şi la echipa naţională; echipa României, cu Doru Tureanu pe gheaţă, a învins echipa SUA în 1977, cu scorul de 5-4, victorie considerată şi acum una dintre cele mai mari surprize din istoria hocheiului românesc (n. 1954)

– 2016: A murit atleta Iolanda Balaş-Söter, prima campioană olimpică a atletismului românesc; deţine 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (şi o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naţionale; prima atletă din lume care a fost desemnată pentru Hall of Fame, Muzeul gloriilor disciplinei-regină; a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; a înfiinţat, în 1993, Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre primele fundaţii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului românesc şi a echipei reprezentative a României (n. 1936)

– 2018: A murit Georgeta Caragiu Gheorghiță, sculptoriţă şi profesoară; sora cea mică a actorului Toma Caragiu şi soţia sculptorului Alexandru Gheorghiţă (n. 1929, la Sarsînlar/Bulgaria, într-o familie de aromâni) – 5 ani

– 2018: A murit inginerul Vasile Dascălu, expert în construcții şi în consolidări de monumente istorice; a coordonat lucrările de consolidare a Catedralei Mitropolitane din Iași (n. 1937) – 5 ani

– 2018: A murit istoricul şi profesorul Dumitru Ţeicu; cunoscut pentru numeroasele studii și cercetări de arheologie şi istorie medievală a Banatului; director al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa (din 1990) (n. 1954) – 5 ani

– 2019: A murit Vasile Stănescu, economist, jurist și profesor; activitatea sa ştiinţifică s-a concretizat în peste 25 de volume şi în peste 300 de studii şi articole în domenii precum managementul întreprinderilor, drept şi legislaţie economică, informatică, finanţe şi contabilitate; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1925)

– 2020: A murit Lucian Bolcaș, avocat în Baroul București și om politic; fost vicepreședinte al PRM, deputat al Parlamentului României în legislaturile 2000-2004, 2004-2008 (n. 1942)

– 2021: A murit pictorul și desenatorul Augustin Costinescu (n. 1943)

– 2021: A murit Mihai Ilie, fost director general adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune, ce a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea bazei tehnice a Radiodifuziunii; iniţiator al implementării noilor tehnologii digitale în radioul public; el a fost cel căruia i se datorează retehnologizarea Controlului General Tehnic şi aducerea la zi, din punct de vedere tehnic, a cabinelor de emisie existente în sediul central şi la studiourile teritoriale (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Japonia: Manifestări de comemorare a victimelor cutremurului, tsunami-ului și dezastrului nuclear din 2011

– Geneva: Sunt marcați 3 ani de la calificarea de către OMS drept pandemie a epidemiei de Covid-19 din cauza noului coronavirus

– Los Angeles: Anunțarea câștigătorilor celei de-a 43-a ediții a Golden Raspberry (Razzie Awards)

– Anglia: Fotbal – Premier League (11 – 12 mar.)

– Roma: Rugby – Turneul celor Șase Națiuni: Italia – Țara Galilor

– Londra: Rugby – Turneul celor Șase Națiuni: Anglia – Franța

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană a Victimelor Terorismului”, declarată de Parlamentul European; data propusă iniţial era 11 septembrie, ziua celor mai mari atentate teroriste comise în lume (SUA, 2001); cele patru atentate comise la Madrid în dimineaţa zilei de 11.III.2004, soldate cu 192 de morţi (dintre care 16 români) şi 93 de răniţi, au determinat, însă, stabilirea acestei date. NOTĂ: La 21 august este marcată „Ziua internaţională pentru comemorarea victimelor terorismului”

– 1544: S-a născut Torquato Tasso, cel mai important poet italian al Renaşterii târzii; creatorul epopeii naţionale italiene (m. 1595)

– 1722: A murit John Toland, filosof irlandez; ideile sale evoluează spre „panteism” (concepţie filosofică monistă care identifică pe Dumnezeu cu natura), termen filosofic ce-i aparţine (n. 1670)

– 1811: S-a născut Urbain Le Verrier, astronom şi matematician francez, specializat în mecanică cerească (m. 1877)

– 1818: S-a născut Marius Petipa, balerin şi coregraf francez stabilit în Rusia; unul dintre creatorii şcolii ruse de balet (m. 1910) – 205 ani

– 1843: S-a născut Harald Höffding, filosof danez, istoric al filosofiei moderne, profesor (m. 1931) – 180 de ani

– 1869: A murit Vladimir Odoevsky, filosof, scriitor, critic de muzică, filantrop şi pedagog rus; cea mai importantă operă a lui este colecţia de esee şi nuvele „Nopţi ruse” (1844) (n. 1803)

– 1887: S-a născut actorul şi regizorul american de film Raoul Walsh (m. 1980)

– 1906: S-a născut compozitorul turc Hassan Ferit Alnar (m. 1978)

– 1908: A murit scriitorul, jurnalistul şi pedagogul italian Edmondo de Amicis; cunoscut pentru romanul „Cuore – inimă de copil” (publicat la 15.X.1886) (n. 1846) – 115 ani

– 1915: S-a născut informaticianul american Joseph Carl Robnett Licklider (cunoscut, mai simplu, ca J. C. R. sau „Lick”), una dintre cele mai de seamă personalităţi din istoria IT; se numără printre cei care au contribuit la naşterea internetului; pe baza ideilor lui, la 29 octombrie 1969, a fost realizată o legătură (prin reţeaua ARPANET – Advanced Research Projects Agency Network) între un calculator de la Universitatea din Los Angeles şi unul aflat la Institutul de Cercetări din Stanford. În următoarele luni s-a definitivat prima reţea de calculatoare, prin adăugarea universităţilor din Santa Barbara şi Utah (m. 1990). NOTĂ: Începând din 1999, în amintirea acelui eveniment (trimiterea primului mesaj de pe un calculator pe altul), este celebrată anual, la 29 octombrie, „Ziua Internaţională a Internetului”

– 1920: S-a născut fizicianul și profesorul american de origine olandeză Nicolaas Bloembergen; lucrări în domeniile rezonanței nucleare și electronicii paramagnetice, electronicii cuantice, opticii neliniare și spectroscopiei laser; Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu americanul Arthur Schaalow şi suedezul Kai M. Siegbahn, pentru studiile lor spectroscopice (considerate revoluţionare) privind interacţiunea dintre radiaţia electromagnetică şi materie (m. 2017)

– 1921: S-a născut compozitorul şi interpretul argentinian Astor Piazzolla; a revoluţionat muzica de tango, creând „tango nuevo” (m. 1992)

– 1922: S-a născut actorul spaniol José López Vázquez, considerat un simbol al cinematografiei iberice (m. 2009)

– 1926: S-a născut medicul şi cercetătorul american Thomas Starzl; unul din cei mai mari chirurgi ai secolului XX, savantul cu cele mai multe citări în domeniul medicinei, numit de multe ori „părinte transplantului modern”; a efectuat primul transplant de ficat la om în 1963, primul transplant de ficat la om cu supravieţuire în 1967, a realizat progrese în transplantul de rinichi, a adus contribuţii majore în imunosupresia de transplant, a fundamentat etica şi legislaţia de transplant (m. 2017)

– 1931: S-a născut Rupert Murdoch, om de afaceri american de origine australiană; prin „News Corporation Holding”, deţine controlul asupra unui adevărat „imperiu” al informaţiei – circa o sută de cotidiane (printre care „The Times”), mari edituri („Harper Collins”), reţele de televiziune şi film („20th Century Fox” şi „Metromidia”)

– 1931: A murit Wilhelm Friedrich Murnau, regizor german de film (n. 1888)

– 1935: S-a născut geologul și profesorul francez Jean Dercourt; membru de onoare străin al Academiei Române (1992) (m. 2019)

– 1936: S-a născut omul de știință de naționalitate armeană Garabet Kumbetlian, inginer în specialitatea mașini termice, profesor universitar de mecanica și rezistența materialelor (m. 2018)

– 1940: S-a născut George Metallinos, preot, teolog, istoric, scriitor și profesor grec (m. 2019)

– 1943: S-a născut Adam Puslojić, poet şi traducător sârb (a tradus mult din poeţii români); membru de onoare străin al Academiei Române (din 1995) (m. 2022) – 80 de ani

– 1950: S-a născut Bobby McFerrin, solist vocal şi instrumentist american, cunoscut, încă din anii ’70 ai secolului XX, ca „omul orchestră”; câştigător a 10 premii „Grammy”; autorul hit-ului „Don’t Worry, be Happy”

– 1950: A murit scriitorul german Heinrich Mann (n. 1871). NOTĂ: Site-ul Enciclopediei britanice menționează ca dată a morţii 12 martie 1950

– 1952: S-a născut Douglas Adams, scriitor şi dramaturg englez; este cunoscut mai ales pentru seria sa „Ghidul autostopistului galactic” (m. 2001)

– 1955: S-a născut actorul american Joseph Siravo (m. 2021)

– 1955: A murit Sir Alexander Fleming, bacteriolog britanic, descoperitorul penicilinei (1928); Premiul Nobel pentru medicină în 1945, împreună cu conaţionalii săi Ernst B. Chain şi Sir Howard W. Florey (n. 1881)

– 1957: S-a născut Cheryl Lynn, cântăreaţă americană de muzică disco, R&B şi soul

– 1957: S-a născut Qassem Soleimani, general-maior iranian în Corpul Gărzii Revoluționare Islamice și, din 1998, comandantul forțelor Quds – o divizie responsabilă în principal de operațiunile militare și clandestine extrateritoriale; a fost considerat, de o parte din analiști, cel mai popular om din Iran și unul dintre cei mai puternici lideri din Orientul Mijlociu (m. 2020)

– 1969: A murit scriitorul britanic John Wyndham, autor de literatură science fiction (n. 1903)

– 2002: A murit inginerul german Rudolf Hell, considerat inventatorul faxului; în 1929 a conceput un dispozitiv (denumit Hellschreiberg) care transmitea textele pe cale electronică, permiţând expedieri rapide în toată lumea (n. 1901)

– 2002: A murit James Tobin, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1981 (n. 1918)

– 2006: A murit (la Haga) Slobodan Miloşevici, om politic sârb; preşedinte al Partidului Socialist din Serbia (din 1990); preşedinte al Serbiei (1989-1997, până în 1990 în cadrul fostului stat iugoslav) şi al Republicii Federale Iugoslavia, compusă din Serbia şi Muntenegru (1997-2000); în procesul de disoluţie al fostei RSFI (început în decembrie 1990), Miloşevici a fost principalul exponent al creării „Serbiei Mari”, încercare ce a dus la conflicte militare cu celelalte foste republici federale; inculpat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, cu sediul la Haga, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Kosovo în anii ’90 ai secolului XX; arestat la 1.IV.2001 (n. 1941)

– 2013: A murit scriitorul şi profesorul rus Boris Vasiliev, cunoscut pentru cartea-document „Stalin mi-a furat copilăria”, una dintre primele cărţi despre copiii românilor basarabeni deportaţi în lagărele comuniste din Siberia (n. 1932) – 10 ani

– 2018: A murit actorul de comedie și cântărețul britanic Sir Ken Dodd; în anii ’60 ai secolului XX, a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru cea mai lungă sesiune de spus glume – 1.500 de glume în trei ore şi jumătate (n. 1927) – 5 ani

– 2020: A murit compozitorul modernist american Charles Wuorinen; creatorul operei „Brokeback Mountain” şi câştigător al premiului Pulitzer pentru muzică (n. 1938)