Calendarul zilei – 27 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 27 februarie 2023, 05:00 / actualizat: 27 februarie 2023, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 27 februarie

* Cu 209 ani în urmă (1814), la Viena, avea loc prima audiţie a Simfoniei a VIII-a în Fa Major, Op. 93, de Ludwig van Beethoven

* Acum 174 de ani (1849) armata revoluţionară maghiară, condusă de generalul Iosif Bem, ocupa Sibiul. Comitetul Naţional Român s-a refugiat în Muntenia (Valahia) (27.II/11.III)

* În urmă cu 157 de ani (1866) apărea, la Bucureşti, revista „Sarsailă” (până la 18 mai 1866), condusă de N.T. Orăşanu, continuatoare a revistei satirice „Nichipercea”, suspendată de autorităţi, în repetate rânduri, din cauza atacurilor dure îndreptate împotriva instituţiilor statului

* Acum 141 de ani (1882), la Gimnaziul român din Braşov, avea loc premiera operetei „Crai Nou”, de Ciprian Porumbescu, pe un libret de Vasile Alecsandri

* Cu 123 de ani în urmă (1900), la Memorial Hall din Londra, avea loc conferinţa de fondare a Partidului Laburist din Marea Britanie, unul dintre cele trei partide importante din Regatul Unit. Partidul se autodefineşte ca partid social-democrat, dar politica sa este de multe ori considerată a fi centristă sau chiar de centru-dreapta. Este membru al Internaţionalei Socialiste. Din aprilie 2020, liderul formaţiunii este Keir Starmer

* Sunt marcați 90 de ani (1933), de când, în timpul nopţii de 27/28 februarie, clădirea Reichstag-ului (Parlamentul) din Berlin a fost cuprinsă de un incendiu care a distrus-o în totalitate. A doua zi Adolf Hitler, numit cancelar la 30 ianuarie, profitând de situaţia creată, a revocat, printr-un decret special, toate garanţiile privind libertatea indivizilor, libertatea cuvântului şi dreptul de adunare. Din aceste motive, incendierea clădirii Reichstag-ului a fost asociată cu distrugerea sistemului democratic în Germania şi a marcat începutul instaurării dictaturii lui Hitler şi a partidului său

* Se împlinesc 85 de ani, de când, prin Înaltul Decret Regal nr. 1045 din 27 februarie 1938, semnat de Regele Carol al II-lea, era promulgată Noua Constituție a României. Astfel se abroga Constituţia din 1923 prin care se încheia regimul parlamentar şi se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea. Promulgarea Constituției a avut loc în urma Plebiscitului din 24 februarie 1938, Constituția intrând în vigoare la data promulgării ei (27 februarie 1938). Elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice, Constituţia din 1938 se întemeia pe critica regimului de partide şi pe doctrina corporatismului. Constituţia din 1938 a fost suspendată prin Decretul-Regal nr. 3052 din 5 septembrie 1940

* În urmă cu 72 de ani (1951), în SUA, intra în vigoare al 22-lea Amendament al Constituției Statelor Unite care limita termenul prezidențial la un maxim de două mandate. De asemenea, actul stabilea condiții suplimentare de eligibilitate pentru președinți, care, după preluarea funcției prin succesiune, îndeplineau termenii neexpirați ai predecesorilor lor. Conform celui de-al 22-lea amendament, nicio persoană nu poate fi aleasă președinte de mai multe ori și nicio persoană care a funcționat deja sau a acționat ca președinte pentru mai mult de doi ani dintr-un mandat neexpirat nu poate fi aleasă președinte de mai multe ori. Rezoluția comună care propunea cel de-al 22-lea amendament a fost adoptată de Congres și trimisă statelor spre ratificare la 24 martie 1947. Al 22-lea amendament a fost ratificat de către cele 36 solicitate din cele 48 de state de atunci, la 27 februarie 1951

* Se împlinesc 15 ani (2008) de când a fost înfiinţat Consiliul Cooperării Regionale (RCC), ca succesor al Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. RCC este o ramură operaţională a Procesului de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP) şi funcţionează ca punct focal pentru cooperarea regională. De asemenea, acesta acţionează ca forum pentru implicarea continuă a comunităţii internaţionale în regiune, se concentrează asupra cooperării regionale în Sud-Estul Europei (SEE) prin intermediul unui cadru regional deţinut şi condus de acesta, care de asemenea sprijină integrarea europeană şi euro-atlantică. Rolul cheie al RCC este de a genera şi coordona proiecte de dezvoltare şi de a crea un climat politic care să permită dezvoltarea generală socială şi economică în SEE, spre folosul locuitorilor acestei regiuni. SEECP deţine rolul politic, iar RCC unul preponderent operaţional

Aniversări – Comemorări

– Începutul Postului Sfintelor Paști (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1711: S-a născut (la Constantinopol) Constantin Mavrocordat, domn al Țării Românești și al Moldovei; a domnit de patru ori în Moldova și de șase ori în Valahia; remarcabil om de cultură (m. 1769)

– 1811: S-a născut Alexandru Hrisoverghi, poet şi traducător (m. 1837)

– 1903: S-a născut Ion Irimescu, cel mai important sculptor român al ultimei jumătăți de secol, profesor; în 1975, „sculptorul de suflete”, cum a fost supranumit, a făcut oraşului Fălticeni o impresionantă donaţie (lucrări de sculptură, desene, schiţe, studii, o bibliotecă cu albume de artă românească şi universală), îmbogăţită mereu cu noi piese – găzduită în casa ce fusese cândva a boierului Alecu Botez Forăscu – constituindu-se Muzeul Ion Irimescu, care reprezintă cea mai bogată colecţie de autor din România; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2005) – 120 de ani

– 1907: S-a născut V.[ilhelm] Beneş, critic de artă şi prozator; fiul unui ceramist ceh, Gotlieb Beneş, stabilit în România la începutul secolului al XX-lea; critic de artă cu o reputaţie consolidată, nu s-a manifestat decât sporadic în literatură (m. 1960)

– 1911: S-a născut Petre Botezatu, logician, filosof, estetician, critic muzical şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1981)

– 1920: A murit Alexandru D.[imitrie] Xenopol, istoric, sociolog, economist, filosof al istoriei şi al culturii, critic literar; a fost autorul primei opere de mari dimensiuni cu privire la istoria poporului român („Istoria românilor în Dacia Traiană”, 13 volume, realizată între anii 1896 şi 1912); membru titular al Academiei Române din 1893 (n. 1847)

– 1922: S-a născut pictorul, sculptorul si arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2012)

– 1923: A murit Nifon Niculescu (numele de botez: Nicolae), episcopul Dunării de Jos (1909-1921); a finalizat lucrările la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, pe care a sfințit-o în 6 august 1917; a scris o „Carte de muzică bisericească pe psaltichie şi pe note liniare pentru trei voci“, una dintre lucrările semnificative în domeniul muzicii bisericeşti de la noi, la început de secol XX; a editat şi „Vieţile sfinţilor“, în 12 volume, şi alte cărţi pentru evlavia populară: „Mântuirea păcătoşilor“, „Catehismul ortodox“; împreună cu filantropul Iorgu Dumitrescu, a tipărit numeroase cărți de spiritualitate ortodoxă difuzate gratuit în sute de mii de exemplare în țară, pe front, în Basarabia și la diaspora română din SUA (n. 1858) – 100 de ani

– 1925: S-a născut compozitorul şi dirijorul Marin Constantin; a pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor – până în 1999 – şi director pe viaţă); specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească (m. 2011)

– 1926: A murit soprana Elena Teodorini; artista a rămas în istorie prin debutul său, în anul 1880, la „Teatro alla Scala” din Milano, cu rolul Marguerite din „Faust” de Charles Gounod; a fost prima cântăreaţă din România care a păşit pe acea scenă celebră, la numai 23 de ani; considerată de critici una dintre ultimele mezzo-soprane acute specializate în repertoriul de soprană, ale cărei formule expresive prevesteau deja primadona veristă (n. 1857)

– 1938: S-a născut Constantin Albani, pictor şi scenograf (m. 2014) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Radu Simion, conducător de orchestră şi virtuoz al naiului (m. 2015)

– 1943: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul francez de origine română Costin Miereanu; pionier al muzicii experimentale de avangardă – 80 de ani

– 1948: A murit Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948); între anii 1912 şi 1923 a fost episcop de Huşi; după unirea Basarabiei cu România, în iunie 1918, a primit şi funcţia de locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului, cu sarcina de a reorganiza Biserica Ortodoxă din această provincie; în 1935 a fost ales mitropolit al Moldovei, cu sediul la Iaşi; aici va tipări „Biblia ilustrată” (1936) şi va traduce 24 de cărţi din „Vechiul Testament”, pentru ediţia sinodală a „Bibliei” din 1936; de asemenea, a tradus Psaltirea (trei ediții), Evangheliile (1924) și Noul Testament integral (cinci ediții) și peste o sută de lucrări teologice și de spiritualitate din limba rusă; în urma morţii patriarhului Miron Cristea, în iunie 1939 a fost ales patriarh; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (n. 1864) – 75 de ani. NOTĂ: Anul 2019 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și An comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română”

– 1955: A murit Alexandru Marcu, istoric literar, profesor şi traducător (numeroase traduceri din Dante, Boccaccio, Goldoni, D’Annunzio, Papini, Pirandello etc.); italienist de mare prestigiu, în lucrările sale a tratat cu precădere raporturile româno-italiene în politică şi cultură; a întocmit primul „Dicţionar româno-italian”; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1894)

– 1956, 27/28: A murit actorul Nicolae Bălţăţeanu (n. 1893)

– 1959: A murit botanistul Iuliu Prodan; importante contribuţii la cunoaşterea florei Dobrogei, Transilvaniei, Ungariei şi Bosniei-Herţegovina; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1875)

– 1959: A murit inginerul Constantin Budeanu, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de electrotehnică; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

– 1970: A murit basul Mircea Buciu (n. 1907)

– 1975: A murit Eugen Constant (pseudonimul lui Eugen Constantinescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; frate cu scriitorii Paul şi Savin Constant (n. 1890)

– 1984: A murit tenorul Nicu Apostolescu (n. 1896)

– 1990: A murit Alexandru Rosetti, lingvist, filolog, editor şi pedagog; specialist în istoria limbii române, fonetică, dialectologie şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1895)

– 1991: A murit matematicianul Dimitrie Ioan Mangeron; cercetări în domeniul ecuaţiilor, lucrări privind fundamentele mecanicii, rolul matematicii în gândirea ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1906, Chişinău)

– 1996: A murit Silviu Georgescu, autor de scenarii radiofonice şi de proze umoristice; a lucrat la Radiodifuziunea Română, în Redacţia emisiunilor de divertisment, semnând numeroase scenarii difuzate în cuprinsul „Undei vesele” şi a altor emisiuni de profil (n. 1915)

– 2014: A murit Alexandru Viorel Vrânceanu agronom specialist în genetică – ameliorarea plantelor; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1927)

– 2016: A murit Elisabeta Lăsconi (nume real: Elisabeta Roşca), eseist, critic literar şi profesor (n. 1957)

– 2019: A murit arhitectul Emanoil Mihăilescu; a realizat proiecte de hale industriale și construcții auxiliare tehnico-administrative; fost deținut politic, arestat în lotul „Rugul Aprins” (n. 1935)

– 2022: A murit regizorul, scenaristul și profesorul universitar Nicolae Corjos, autorul celebrelor filme „Liceenii” şi „Declaraţie de dragoste”; în 1966 a înfiinţat studioul de cinematografie al Conservatorului, activând ca profesor de artă cinematografică până în 1972; timp de peste un deceniu, începând din 1981, a fost regizor de film documentar la Studioul „Alexandru Sahia”, perioadă în care a realizat peste 50 de filme documentare; membru al CNA (1995-2001) (n. 1935, la Hotin, Bucovina) – 1 an

– 2022: A murit criticul de teatru și film, editoarea și publicista Florica Ichim; a avut o îndelungată activitate publicistică, semnând cronică de film în „Contemporanul”, „România literară” și „România Liberă” (1970-1990), precum și cronică de teatru în „România Liberă” și „Teatrul azi”; după 1997 a fost redactor-şef al revistei „Teatrul azi”; a fost preşedintele Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu”, pe care a înființat-o în 1996, sub egida căreia au apărut zeci de cărţi de teatru şi teatrologie (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Președintele sârb Aleksandar Vucic și prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti

participă la discuții, găzduite de UE, cu privire la normalizarea legăturilor, considerate ca fiind esențiale pentru aderarea ambilor la blocul comunitar

– Stockholm: Reuniunea informală a miniştrilor telecomunicaţiilor, transporturilor şi energiei din UE (27 – 28 feb.)

– Varșovia: Publicarea unui studiu economic al OCDE privind Polonia

– Geneva: A 52-a sesiune ordinară a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (27 feb. – 4 apr.)

• Ministrul francez de externe, Catherine Colonna susține o conferință de presă

– Baku, Azerbaijan: Vizită în Azerbaidjan a șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov (27 – 28 feb.)

-Lopburi, Thailanda: Are loc exercițiul militar „Cobra Gold” efectuat de Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud (27 feb.- 10 mar.)

– New York: Consiliul de Securitate al ONU votează asupra reînnoirii sancțiunilor împotriva Yemenului

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Libia

– Tokyo: Conferința „City Tech Tokyo” despre startup-uri și orașul sustenabil (27 – 28 feb.)

– Barcelona: Mobile World Congress, cel mai important eveniment al sectorului telefoniei mobile (27 feb. – 2 mar.)

– Lisabona: World Ocean Summit – Conferință privind economia mării (27 feb. – 1 mar.)

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică date privind evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Londra: Începe procesul lui Aine Davis, presupusă membră a „Beatles”, grupare a Statului Islamic

– Basel, Elveția: Parada felinarelor, „Morgestraich”, pentru startul carnavalului de la Basel

– Havana, Cuba: A 23-a ediție a Festivalului Trabucului (27 feb. – 3 mar.)

– Paris: Prezentări de modă pentru femei (27 feb. – 7 mar.)

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Tenis – Turneul ATP de la Dubai (27 feb. – 4 mar.)

– Acapulco, Mexic: Tenis – Turneul ATP de la Acapulco (27 feb. – 4 mar.)

– Austin, SUA: Tenis – Turneul WTA de la Austin (27 feb. – 5 mar.)

– Monterrey, Mexic: Tenis – Turneul WTA de la Monterrey (27 feb. – 5 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a ONG-urilor”, creată la inițiativa tânărul filantrop de origine letonă Marcis Liors Skadmanis, a fost adoptată oficial de către Consiliul Statelor Mării Baltice prin Rezoluţia finală la cel de-al X-lea Forum al ONG-urilor, din 23-25 aprilie 2012, care a avut loc la Universitatea Humboldt din Berlin, Germania. Marcată pentru prima dată în 2014, sub egida ONU, ziua îşi propune să inspire oamenii să se implice mai activ în cadrul organizaţiilor neguvernamentale şi să încurajeze o conlucrare mai mare între ONG-uri şi sectorul public, cât şi cel privat

– „Ziua Internaţională a Ursului polar” este marcată de Polar Bears International⁠, din 2011, pentru a atrage atenția societăţii asupra necesității protejării urșior polari, care au ajuns pe lista mamiferelor protejate de lege din cauza încălzirii globale, a vânătorilor și a poluării ce otrăvește tot mai mult Pământul; se dorește, de asemenea, popularizarea Acordului Internațional privind conservarea urşilor polari și a habitatului acestora

– Ziua naţională a Republicii Dominicane; aniversarea proclamării independenţei – 1844

– 272: S-a născut Sfântul Constantin cel Mare (Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus), împărat roman (306-337); după victoria obţinută prin inspiraţia Divinităţii în bătălia de la Pons Milvius (28 octombrie 312) Constantin a devenit protectorul creştinilor, ducând o politică imperială de răspândire a religiei creştine: a dat în anul 313 Edictul de la Milano, care marchează intrarea în legalitate a religiei creştine pe întreg cuprinsul imperiului, pentru prima oară în istorie; a organizat Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325; a construit o nouă capitală (inaugurată la 11 mai 330), transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani a fost capitala creştină a Imperiului Roman; împăratul şi familia sa au construit numeroase lăcaşuri de cult (m. 337). NOTĂ: Pentru contribuţia adusă la legalizarea, sprijinirea şi organizarea Bisericii creştine, Constantin cel Mare şi mama sa Elena sunt cinstiţi ca sfinţi „întocmai cu Apostolii” în Biserica Ortodoxă şi în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, precum şi în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene)

– 1807: S-a născut poetul american Henry Wadsworth Longfellow (m. 1882)

– 1814: S-a născut Arthur Schott, filolog şi folclorist german; împreună cu fratele său Albert (1809-1847), a cules din Banat texte de folclor românesc şi a publicat, în 1845, o culegere de basme, poveşti şi snoave româneşti, intitulată „Poveşti valahe” (m. 1875)

– 1856: S-a născut baritonul italian Mattia Battistini (m. 1928)

– 1861: S-a născut Rudolf Steiner, filosof, esoterist, artist, pedagog şi gânditor social austriac, fondator al antroposofiei, pedagogiei Waldorf, euritmiei, agriculturii biodinamice şi medicinei antroposofice (m. 1925). NOTĂ: Unele surse dau ziua de 27 februarie 1861 ca dată a botezului

– 1887: A murit Alexandr Borodin, compozitor şi chimist rus (n. 1833)

– 1888: S-a născut Lotte Lehmann, cântăreaţă germană de operă şi de lied, stabilită în SUA din 1945 (m. 1976) – 135 de ani

– 1897: S-a născut Marian Anderson, cântăreaţă americană de operă (contra-altistă); prima cântăreaţă afro-americană care a apărut la „Metropolitan Opera” (m. 1993)

– 1901: S-a născut sculptorul italian Marino Marini (m. 1980)

– 1902: S-a născut scriitorul american John Steinbeck; Premiul Nobel pentru literatură în 1962 (m. 1968)

– 1912: S-a născut scriitorul britanic Lawrence Durrell; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a lucrat ca ataşat de presă la ambasadele britanice de la Cairo şi Alexandria (m. 1990)

– 1913: S-a născut scriitorul american Irwin Shaw (m. 1984) – 110 ani

– 1913: S-a născut filosoful şi profesorul francez Paul Ricoeur; contribuţii în domeniul fenomenologiei şi hermeneuticii (m. 2005) – 110 ani

– 1926: S-a născut neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1981 (m. 2013)

– 1930: S-a născut Joanne Woodward, actriţă de film şi regizoare americană; numele ei este legat de performanţa de a fi primit, la 9.II.1960, prima stea pe celebrul bulevard al starurilor din Los Angeles (Hollywood Walk of Fame); a fost căsătorită, timp de 50 de ani, cu actorul Paul Newman

– 1932: S-a născut actriţa americană de film de origine engleză Elizabeth Taylor, considerată ultimul superstar din „epoca de aur” a Hollywood-ului (m. 2011)

– 1935: S-a născut soprana italiană Mirella Freni (m. 2020)

– 1936: A murit fiziologul rus Ivan Pavlov; unul dintre fondatorii psihofiziologiei experimentale; a descoperit „reflexul condiţionat”; Premiul Nobel pentru medicină pe 1904 (n. 1849)

– 1939: S-a născut designerul japonez Kenzo Takada, stabilit în Franța (m. 2020)

– 1943: S-a născut Morten Lauridsen, compozitor și profesor american; a repus muzica corală pe harta preferințelor publicului larg din toată lumea; în 2006 a fost numit „Maestru Coral American” de către National Endowment for the Arts – 80 de ani

– 1943: A murit poetul grec Kostís Palamás (n. 1859) – 80 de ani

– 1945: S-a născut actorul polonez de film Daniel Olbrychski

– 1989: A murit zoologul austriac Konrad Lorenz, specialist în psihologie animală şi ornitolog; laureat al Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1973 (n. 1903)

– 1993: A murit actriţa americană Lillian Gish, stea a filmului mut (n. 1893) – 30 de ani

– 2002: A murit comicul şi scriitorul american Spike Milligan (n. 1918)

– 2008: A murit autorul şi comentatorul american William F. Buckley, Jr.; a fost un precursor şi cel mai cunoscut susţinător public al conservatorismului american modern; fondatorul revistei „National Review” (cea mai cunoscută revistă conservatoare americană, publicată începând din 1955), animatorul emisiunii TV de dezbateri politice „Firing Line” (1966-1999, 1540 de episoade), autor a peste 50 de cărţi (n. 1925) – 15 ani

– 2008: A murit Ivan Rebroff (pe numele său adevărat Hans Rolf Rippert), celebru cântăreţ german de operă, muzică folk şi cântece populare ruseşti, de origine rusă, posesor al unei voci ce acoperea patru octave şi jumătate, de la registrul bas şi până la notele cele mai înalte, specifice sopranelor (n. 1931) – 15 ani

– 2013: A murit Stéphane (Frédéric) Hessel, diplomat, militant politic şi scriitor francez; erou al Rezistenţei franceze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, deportat apoi în lagărul de concentrare Buchenwald; secretar al comisiei care a elaborat la ONU Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată la 10.XII.1948); autorul cărţii „Indignaţi-vă!”, un adevărat manifest politic; publicată la 20.X.2010, chiar în ziua în care autorul a împlinit 93 de ani, cartea a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător atât în Franţa, cât şi peste hotare (n. 1917) – 10 ani

– 2013: A murit pianistul american Van Cliburn (numele real: Harvey Lavan Cliburn) (n. 1934) – 10 ani

– 2015: A murit Leonard Simon Nimoy, actor, regizor, producător şi scenarist american; rolul cel mai cunoscut a fost ofiţerul Spock din serialul „Star Trek” (n. 1931)

– 2015: A murit politicianul rus Boris Nemţov, liderul opoziţiei ruse, un critic vehement al preşedintelui Vladimir Putin (n. 1959)

– 2020: A murit Alki Zei, romancieră greacă și scriitoare de literatură pentru copii (n. 1923)

– 2020: A murit actorul american Eugene „Gene” Dynarski, cunoscut din serialele „Seinfeld” şi „Star Trek” (n. 1932)