Noua metodologie de calcul a performanței energetice aduce în prim plan cerințe importante
Publicat de Doina Sirbu, 14 februarie 2023, 11:00
Noua metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor aduce în prim plan cerințe importante în privința creșterii calității în sectorul clădirilor, indiferent că vorbim de blocuri de locuințe, spații comerciale sau clădiri publice.
Este vorba de cerințe obligatorii care vor trebui avute în vedere de către autorități centrale și locale, auditori energetici, proiectanți și executanți. Laurențiu Despina a abordat subiectul cu Cornel Cincă, auditor energetic.
Începând din acest an noile construcții vor trebui să fie foarte bine izolate din punct de vedere termic, iar 30 % din energia consumată trebuie să provină din surse regenerabile – sisteme fotovoltaice, pompe de căldură, energie eoliană sau panouri solare termice. Pare a nu fi numai o schimbare de paradigmă, ci chiar un alt nivel care va revoluționa domeniul construcțiilor. Dar care este motivația și ce anume presupune această nouă abordare?
Cornel Cincă: Motivația principală o simțim cu toții în această perioadă, datorită instabilității prețurilor la energie, energie consumată cu încălzirea, condiționarea, prepararea apei calde menajere, a iluminatului, vedem această instabilitate concretizată în creșteri de prețuri. De aceea consider că o premisă în aplicarea acestor măsuri este dată de filosofia și de trendul de reducere a consumurilor unitare pentru clădirile de locuit, clădirile publice. Reducerea consumurilor pentru funcțiunile enumerate mai devreme, indiferent de sursa de proveniența combustibilului, că vorbim de gaz natural, că vorbim de curent electric, că vorbim de petrol, lemn, după caz și normal, tendința de trecere la zona de regenerabile întrunește și a doua motivație, anume a reducerilor de emisii de carbon, lucru care iarăși îl vedem pregnant în ultima vreme în ideea încălzirii atmosferei. Chiar se discuta de ianuarie ca fiind cea mai caldă lună din istoria înregistrărilor meteorologice, încălzire care, dacă nu se iau măsuri, va continua într-un ritm poate și mai accelerat în viitorul apropiat.
Ce impact vor avea noile modificări propuse? Vom avea probabil parte de mai puțină energie consumată, dar costurile cu edificarea și dotarea noilor imobile vor fi mai mari?
Cornel Cincă: Este clar că noile cerințe ridică foarte mult standardele de cost pentru unitățile de clădiri noi care se construiesc sau se renovează. Orice investiție în confort, în reducerea cheltuielilor cu utilitățile, își are o perioadă clar determinată de amortizare. Practic, băgând bani în creșterea eficienței energetice, este și normal și firesc să ne gândim că acei bani se vor amortiza prin reducerea cheltuielilor cu încălzirea pe unitatea locativă respectivă. Este fezabil ca o investiție de acest gen să se amortizeze într-o perioadă medie de 7-10 ani, urmând ca după această perioadă, prin exploatarea imobilului respectiv, să obținem chiar reduceri de costuri semnificative care să ne compenseze această investiție inițială. Investiția inițială o facem o singură dată. O amortizăm în 7-10 ani, uneori chiar și mai repede, în funcție de trendul de creștere a prețurilor la combustibil, pe când de beneficiile lor ne putem bucura vreme îndelungată, nu numai 70 ani. Simţim beneficiile, sunt evidente.
Credeți că, într-adevăr, aceste noi normative standard în privința construcțiilor și a eficienței energetice se vor aplica și, într-adevăr, ele își vor dovedi eficiența?
Cornel Cincă: Într-adevăr, ca orice legislație, începuturile sunt grele, se înțelege și legiuitorul a luat în considerare și perioada asta de tranziție. Dar e un fenomen care se întâmplă nu numai la noi, e un fenomen care se întâmplă la nivel european și chiar la scară globală. Încet, încet, prin educație, prin expunerea motivului și argumentelor pentru care trebuie să recurgem la legislație, oamenii vor înțelege și drumul este cu un singur sens. E un fel de bine care acum ne supără, dar care în timp își va dovedi în mod cert eficiența.
Redactor: Laurenţiu Despina/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: arhivă