Calendarul zilei – 26 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 29 noiembrie 2022, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 26 noiembrie

* Se împlinesc 190 de ani (1832), de când, la New York, era pus în funcțiune primul tramvai din lume care circula în oraş. Tramvaiul a fost inventat în 1775 de englezul John Outram. Acest vehicul destinat transportului în comun circula pe şine din fontă şi era tras de doi cai, dar nu era folosit în oraş. Cel care a construit primul tramvai urban a fost John Stephenson. Acest mijloc de transport în comun făcea legătura între Manhatann şi Harlem. La inaugurare au participat, drept pasageri, primarul oraşului şi cei mai importanţi demnitari din New York. În cele trei vagoane trase de 4 cai încăpeau 30 de pasageri. Tramvaiul a devenit în foarte scurt timp extrem de popular şi de rentabil în New York, iar în 1852 francezul Emil Loubat, solicitat de americani, a avut ideea încastrării şinelor în pavaj. El a construit linia de pe Strada nr. 6 din New York. Prima ţară din Europa unde s-a introdus tramvaiul a fost Franţa, care, în 1854, îi solicită lui Loubat să construiască şi în Paris, de-a lungul Căii Debilly, prima linie de tramvai, cunoscută sub denumirea de „Calea ferată americană”. La Paris, însă, mijlocul de transport a avut nevoie de mai mult timp pentru a deveni apreciat şi folosit. În România, orașul Timișoara a fost primul în care a circulat pentru prima dată tramvaiul cu cai, în 1869

* Acum 148 de ani (1874) Parlamentul ungar a votat o serie de legi electorale care s-au aplicat şi în Transilvania; marea masă a românilor era exclusă de la vot

* În urmă cu 131 de ani (1891) Societatea Română de Timbrologie (preşedinte – Dumitru C. Butculescu), organizată definitiv în luna noiembrie 1891, şi-a schimbat denumirea în Societatea Filatelică Română, prilej cu care s-a adoptat şi „Statutul de funcţionare” (26.XI/10.XII)

* Acum 113 ani (1909) a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei „Viforul”, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

* Se împlinesc 105 ani (1917) de când România semna, la Focşani, armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la Brest-Litovsk. Începute la 24 noiembrie 1917, în Casa Apostoleanu din Focşani, negocierile au durat până pe 26 noiembrie, când a fost adoptată forma finală a armistiţiului. Între prevederile documentului se aflau obligaţia suspendării ostilităţilor pe întregul front răsăritean şi interdicţia dislocării unor efective militare într-un procent mai mare de 10% din totalul armatelor prezente pe acest front. Armistiţiul a fost prelungit de mai multe ori, până la încheierea Păcii de la Bucureşti, dar ostilităţile au continuat sub o altă formă. A rămas celebră Bătălia de la Galaţi între ruşi şi români (pe atunci încă aliaţi), cu un deznodământ unic în istoria Primului Război Mondial, când ruşii s-au predat armatelor germane; bătălia a fost considerată prima în care s-au folosit, concomitent, trupe terestre, marine şi de aviaţie (26.XI/9.XII)

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de când egiptologul englez, Howard Carter, descoperea, în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului), mormântul faraonului egiptean Tutankhamon (1333-1325 î.H)

* Acum 82 de ani (1940), în închisoarea Jilava au fost împuşcaţi de legionari 64 de demnitari ai regimului carlist, participanţi la represiunile antilegionare (între ei, Gheorghe Argeşanu, fost prim-ministru, g-ral Gabriel Marinescu, fost ministru de interne, Victor Iamandi, fost ministru de justiţie, Mihail Moruzov, fostul şef al Serviciului Secret de Informaţii) (26/27)

* Se împlinesc 65 de ani (1957) de când Adunarea Generală a ONU adopta în unanimitate rezoluţia iniţiată de România, intitulată „Bazele cooperării economice internaţionale”. Aceasta este prima rezoluţie iniţiată de România la ONU

* Acum 57 de ani (1965) avea loc lansarea primului satelit artificial francez, „Astérix-1”, de la baza spațială de la Hammaguir, din vestul Algeriei. Denumit inițial A-1, adică primul satelit al Armatei franceze, mai târziu a fost redenumit după popularul personaj de desene animate Astérix

* Cu 54 de ani în urmă (1968) era adoptată Convenţia ONU privind imprescriptibilitatea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii, la a 23-a sesiune a Adunării Generale a ONU (a intrat în vigoare la 11.XI.1970), semnată de România, la 17 aprilie 1969

* În urmă cu 34 de ani (1988) avea loc prima ediție a Premiilor Academiei Europene de Film (Berlin), ce răsplătesc, anual, cele mai importante realizări cinematografice europene. Inițial denumite Premiile Felix, li s-a schimbat denumirea în 1997. Începând tot cu acel an, ceremonia este dgăzduită, la fiecare doi ani, de Berlin, dar și în rest, de diverse orașe europene; cel mai bun film al primei ediții a fost „A Short Film About Killing” (Krotki film o zabijaniu), producție poloneză a regizorului Krzysztof Kieslowski, iar cel mai bun regizor european a fost desemnat germanul Ernst Wilhelm Wenders

* 10 atacuri teroriste simultane au avut loc, în urmă cu 14 ani (2008), în cel mai mare oraș din India, Mumbai. Cel puțin 200 persoane, printre care s-au numărat şi zeci de străini, au murit și alte sute de oameni au fost răniți. Atacurile s-au produs în partea de sud a Mumbai-ului, în gara Chhatrapati Shivaji Terminus, la două hoteluri de 5 stele, la restaurantul turistic Leopold Café, la spitalul Cama și la sediul poliției

Aniversări – Comemorări

– 1826: S-a născut Alexandru Roman, îndrumător cultural, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1897)

– 1834: S-a născut Nicolae Predescu, prozator şi eseist (m. 1906)

– 1875: S-a născut prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (m. 1911)

– 1892: S-a născut medicul şi profesorul Valeriu (Lucian) Bologa; contribuţii la istoria medicinii româneşti şi universale; fondatorul şcolii de istoria medicinii din Cluj-Napoca (m. 1971) – 130 de ani

– 1893: S-a născut actorul Nicolae Băltăţeanu (m. 1956)

– 1896: S-a născut Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu (m. 1984)

– 1901: S-a născut (la Ohrida, Macedonia) Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (m. 1982)

– 1909 (stilul nou): S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist şi eseist francez de origine română; reprezentant de seamă al teatrului absurdului, membru al Academiei Franceze şi membru post-mortem al Academiei Române din 2009 (m. 1994). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi 13 noiembrie 1909

– 1914: S-a născut geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, alături de Sabba S. Ştefănescu, fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1997)

– 1925: S-a născut Ion Omescu, dramaturg, poet, prozator, eseist, traducător; în perioada 1947-1953 face închisoare pentru încercare de trecere frauduloasă a graniţei; după eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); în 1972, invitat în Anglia la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, va cere azil politic în Franţa (m. 2000, la Paris)

– 1926: S-a născut Tudor Opriş, poet, eseist, memorialist, traducător, critic şi istoric literar, profesor, animator şi cultivator de tinere talente literare; este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare (născute la noi în 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000; a tipărit, între 1960 – 2011, peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind creatorul în ţara noastră a ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii; iniţiator, începând din anul 1966, al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară (m. 2015)

– 1927: S-a născut actriţa Dorina (Doti) Stanca; soţia scriitorului şi regizorului Radu Stanca (m. 2019) – 95 de ani

– 1928: S-a născut dirijorul şi compozitorul Stelian Olariu; timp de jumătate de secol maestru dirijor al coralei Operei din Bucureşti (m. 2017)

– 1929: S-a născut Ion Vlad, critic şi teoretician literar, eseist, publicist și profesor

– 1933: S-a născut Alexandru Şumski, muzicolog, pianist, dirijor, compozitor şi profesor; stabilit în Germania din 1972 (m. 2022)

– 1944: S-a născut Sorin Alexandru Satmari, cunoscut gazetar de presă sportivă (m. 2017)

– 1949: S-a născut Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic, mondial şi european la kaiac-canoe (cel mai titrat canoist român din toate timpurile); fost antrenor al lotului olimpic român de kaiac-canoe (m. 2021)

– 1955: S-a născut soprana şi profesoara Ioana Bentoiu, stabilită în Elveţia

– 1956: A murit matematicianul şi astronomul Constantin Popovici; organizator (1913) al Observatorului astronomic din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878)

– 1961: S-a născut Florian Stoica, compozitor, textier, solist vocal, instrumentist, sound designer; solistul trupei rock „Conexiuni” (m. 2019)

– 1967: S-a născut pianista şi profesoara Dana Ciocârlie – 55 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1968

– 1968: S-a născut Francisc Vaştag, fost boxer amator şi fost antrenor al lotului naţional de box; primul campion mondial din istoria boxului românesc (1989); multiplu campion european şi mondial

– 1970: A murit Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător (a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski); a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1902)

– 1971: S-a născut soprana Mirela Zafiri, solistă a Operei din Braşov (m. 2012)

– 1984: S-a născut Ana Maria Brânză, scrimeră specializată în spadă; a fost declarată cea mai bună spadasină din lume în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, și 2012–2013, egalând recordul deținut de franțuzoaica Laura Flessel-Colovic; desemnată, de către Federaţia Română de Scrimă, cea mai bună scrimeră română a anului 2018

– 2008: A murit inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1922, la Leova/Cahul, azi în R. Moldova)

– 2009: A murit scrimera Ecaterina Stahl-Iencic (n. 1946)

– 2010: A murit pictorul Constantin Dipşe (n. 1917)

– 2013: A murit Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa), compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) şi actor de film (n. 1921)

– 2014: A murit Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (n. 1951)

– 2015: A murit Antoaneta Ralian, una dintre cele mai prolifice traducătoare din literatura engleză și americană, publicistă (n. 1924)

– 2015: A murit omul de radio Victor Spirache; printre emisiunile realizate la Radio România au fost: „Matinal”, „Post Meridian”, „Sută la sută country” „Care mai de care”, „Ascultă noaptea”; a fost redactor la Radio Timişoara (1990-1991); în perioada 1991 – 2000 a fost mai întâi redactor acreditat al Radio România Actualităţi la Senatul României, iar mai apoi, realizator de emisiuni la Radio România Actualități; pentru o perioadă a coordonat Bucureşti FM (Antena Bucureştilor în acea vreme) din postura de redactor-şef; din septembrie 2000 a fost realizator la Radio România Actualități; în 24 octombrie 2003, a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural” clasa I, Categoria F „Promovarea culturii”, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de radiodifuziune românească (n. 1959)

– 2020: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Ede (Eduard) Terényi (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Taiwan: Alegeri regionale și municipale

– Mumbai, India: A 14-a comemorare a unei serii de atacuri devastatoare asupra orașului indian de către militanți. Atacurile, care au început pe 26 noiembrie 2008, au durat aproape trei zile, timp în care au murit 174 de persoane, inclusiv nouă bărbați înarmați

– Kiev, Ucraina: Sunt marcați 90 de ani de la „Holodomor”, termen ucrainean care se referă la „exterminarea prin foamete” a țăranilor în 1932 și 1933, de către regimul sovietic

– Cairo: Sunt marcați 100 de ani de la descoperirea mormântului lui Tutankhamon

– Bogotá, Columbia: Festivalul Internațional de Muzică Rock al Parque (26 nov. – 4 dec.)

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Triatlon – finala masculină a circuitului WTCS

– Rugby – Meciuri-test de toamnă, partide amicale:

• Cardiff: Țara Galilor – Australia
• Londra: Anglia – Africa de Sud

– Belo Horizonte, Brazilia: Meci demonstrativ de tenis între Rafael Nadal (Spania) și Casper Ruud (Norvegia)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carenţei de Fier”, marcată din 2015, atrage atenția asupra importanței recunoașterii multiplelor simptome asociate carenței de fier, care afectează 30% din populația lumii, conform Organizației Mondiale a Sănătății

– „Ziua Memorială a Holodomorului” sau „Ziua Comemorării Victimelor Holodomorului” este o zi de comemorare anuală a victimelor foametei din 1932 – 1933, care a ucis milioane de oameni în Ucraina. La 26 noiembrie 1998, președintele Ucrainei a emis un decret prezidențial prin care a stabilit ca a patra sâmbătă din noiembrie să fie recunoscută drept Zi Națională de Comemorare a victimelor acestei atrocități în masă. La 28 noiembrie 2006, Consiliul Suprem al Ucrainei a adoptat „Legea cu privire la Holodomorul din 1932–1933 în Ucraina”, calificând Holodomorul drept genocid al poporului ucrainean. Ziua este, de asemenea, o comemorare anuală oficială în Canada și observată de comunitățile diasporei ucrainene din alte țări. În mod tradițional, în această zi ucrainenii participă la slujbe de pomenire și pun vase simbolice cu cereale și aprind lumânări în memoria victimelor Holodomorului și a altor astfel de evenimente nefericite din Ucraina. La ceremoniile de la monumentul Lumânării Memoriei de la Muzeul Național al Holodomorului-Genocidului participă lideri naționali ucraineni și străini, diplomați, reprezentanți ai organelor de conducere, organizațiilor internaționale și comunităților credincioase, precum și martori ai Holodomorului

– 1855: A murit poetul polonez Adam Mickiewicz (n. 1798)

– 1857: A murit Joseph Eichendorff, poet şi romancier german, ultimul mare reprezentant al şcolii romantice germane (n. 1788) – 165 de ani

– 1864: S-a născut astronomul francez Auguste Honoré Charlois, cunoscut mai ales pentru descoperirea a 101 asteroizi (m. 1910)

– 1894: S-a născut Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă („Cibernetica”, 1948) (m. 1964). NOTĂ: Lucrarea sa, „Cibernetica”, a apărut, însă, la zece ani după apariţia lucrării „Psihologia consonantistă”, în limba franceză, a medicului român Ştefan Odobleja (autorul primei variante a concepţiei cibernetice generalizate)

– 1898: S-a născut chimistul german Karl Ziegler, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de chimistul italian, Giulio Natta (m. 1973)

– 1907: S-a născut botanistul și limnologul american Ruth (Myrtle) Patrick (m. 2013) – 115 ani

– 1918: S-a născut Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (m. 2016)

– 1919: S-a născut scriitorul şi editorul american Frederik (George) Pohl; unul dintre întemeietorii genului SF (m. 2013)

– 1925: S-a născut pianistul american Eugene Istomin (m. 2003)

– 1929: S-a născut Slavko Avsenik, compozitor şi muzician sloven (m. 2015)

– 1931: S-a născut Adolfo Pérez Esquivel, arhitect şi sculptor argentinian; militant pentru drepturile omului în ţara sa; secretar general al organizaţiei „Pace şi justiţie în America Latină” (1974-1986); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1980

– 1933: S-a născut Tony (Anthony) Verna, regizorul american de televiziune care a inventat, în 1963, „reluările instantanee” din timpul transmisiunilor sportive (m. 2015)

– 1939: S-a născut Tina Turner (numele real: Ann Mae Bullock), cântăreață și compozitoare pop-rock, actriță și scriitoare afro-americană; considerată „Regina Rock and Roll”

– 1948: S-a născut Elizabeth Helen Blackburn, biolog american de origine australiană; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2009, împreună cu Jack Szostak și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază

– 1963: A murit (în California/SUA) soprana italiană Amelita Galli-Curci (n. 1882)

– 1968: A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 1887)

– 1981: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea britanică Natasha Bedingfield

– 1987: A murit compozitorul francez Emmanuel Bondeville (n. 1898) – 35 de ani

– 1999: A murit antropologul american de origine britanică Ashley Montagu, care s-a remarcat prin lucrarea „The Natural Superiority of Women” (n. 1905)

– 2004: A murit cineastul francez Philippe de Broca (n. 1933)

– 2012: A murit chirurgul american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; împreună cu medicii din echipa sa a reuşit primul transplant al unui organ uman, la 23 dec. 1954 (a prelevat un rinichi de la un geamăn monozigot şi l-a transplantat fratelui acestuia, deschizând astfel un nou domeniu în medicină); Premiul Nobel pentru medicină pe 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi (n. 1919) – 10 ani

– 2013: A murit fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (n. 1923)

– 2018: A murit Bernardo Bertolucci, regizor de film, scenarist, producător și poet italian; personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (n. 1941)

– 2018: A murit Stephen Hillenburg, realizator american de desene animate (creatorul serialului „SpongeBob SquarePants”), actor de voce și profesor (n. 1961)

– 2021: A murit compozitorul şi textierul american Stephen Sondheim, considerat o legendă a musicalurilor de pe Broadway; a devenit celebru graţie unor spectacole precum „West Side Story”, „Into The Woods”, „Sweeney Todd”, „Sunday in the Park with George”, „A Little Night Music”; a câştigat opt premii Tony, opt premii Grammy, un premiu Oscar şi un premiu Pulitzer (n. 1930) – 1 an