Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2022, 06:00 / actualizat: 22 noiembrie 2022, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie

* Acum 216 ani (1806) începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei

* Cu 153 de ani în urmă (1869) avea loc deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti. Cel care a pus bazele învăţământului medical din ţara noastră a fost medicul român de origine franceză Carol Davila (1828-1884) în colaborare cu Nicolae Kretzulescu (care obţinuse, la Paris, în 1839, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti, în 1842, o şcoală de mică chirurgie), înfiinţând sub conducerea sa la 29 iulie/10 august 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. Cu toate greutăţile întâmpinate, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie s-a dezvoltat treptat, astfel încât la 12 noiembrie 1869 a devenit posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care şi-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină de pe teritoriul ţării noastre (22.XI/4.XII)

* Acum 91 de ani (1931) avea loc deschiderea pentru public a Muzeului de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. Inaugurarea propriu-zisă a instituţiei muzeale a avut loc în prezența primului-ministru Nicolae Iorga, a primarului general Dem I. Dobrescu, a foştilor primari Matei Gh. Corbescu şi Emil Petrescu, precum şi a primului director al Muzeului, cunoscutul colecţionar dr. George Severeanu. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* În urmă cu 71 de ani (1951) Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* Se împlinesc 55 de ani (1967), de când, după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Acum 32 de ani (1990) premierul britanic Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”, demisiona din funcție. În 1975, Thatcher a preluat conducerea Partidului Conservator și patru ani mai târziu i-a învins pe laburiști. Ea a devenit prima femeie premier a țării, instalandu-se la Downing Street numărul 10 până la 22 noiembrie 1990, o guvernare-record pentru secolul al XX-lea. Caracterul său implacabil s-a întors impotriva ei, întrucât respingerea „poll tax”, un impozit local pe care nu a reușit să îl impună, a dus la sfârșitul guvernării sale. Contestată în cadrul propriului partid, ea a demisionat cu lacrimi în ochi în noiembrie 1990

* Cu 19 ani în urmă (2003) mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din noiembrie 2018, preşedinte al Republicii Georgia este Salome Zurabișvili, prima femeie președinte din istoria acestei țări

* Acum 18 ani (2004) s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este deținută de Volodimir Zelenski

* În urmă cu 17 ani (2005) Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie. Cancelarul Angela Merkel a primit certificatul de „descărcare de gestiune” în 26 octombrie 2021, la Palatul Prezidențial Bellevue, din Berlin. În cadrul unei ceremonii solemne, președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a „demis” din funcție Cabinetul de miniștri, lăudând-o în special pe Angela Merkel, care se retrage din politică, numind-o „o figură exemplară” în istoria Germaniei. În cei 16 ani în funcție, ea a trecut prin multe crize și a câștigat încrederea cetățenilor. Din 8 decembrie 2021, noul cancelar al Germaniei este Olaf Scholz

* Acum 7 ani (2015), pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

* Sunt marcați 5 ani (2017) de când Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, l-a condamnat pe Ratko Mladić pentru genocid și crime împotriva umanității: tribunalul l-a găsit vinovat de orchestrarea genocidului de la Srebenica, persecuția și exterminarea bosniacilor și croaților, terorizarea populației din Sarajevo și luarea trupelor ONU drept ostatici. În iunie 2021, un tribunal internaţional a confirmat condamnarea la detenţie pe viaţă a fostului lider al armatei sârbo-bosniace, Ratko Mladić, pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii. Tribunalul succesor al Curţii Penale Internaţionale pentru fosta Iugoslavie de la Haga a menţinut în apel sentinţa pronunţată împotriva lui Mladić în 2017

* Cu 2 ani în urmă (2020) Statele Unite ale Americii au ieşit oficial din tratatul „Cer deschis”, la aproximativ şase luni după ce preşedintele în exerciţiu Donald Trump a anunţat această decizie, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Tratatul, încheiat în 1992, le permite celor 34 de ţări membre să efectueze zboruri de recunoaştere cu preaviz scurt, neînarmate, în spaţiul aerian al celorlalte ţări semnatare. În mai 2021, Statele Unite, aflate acum sub administrația Biden, au informat Rusia cu privire la faptul că Washingtonul nu revine în cadrul Tratatului „Cer deschis” („Open Skies”) de dezarmare, care autorizează o supraveghere aeriană paşnică a ţărilor semnatare

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1800: S-a născut juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (m. 1847)

– 1870, 22.XI/4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831)

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1919: S-a născut muzicologul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1932: S-a născut actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (m. 2020) – 90 de ani

– 1934: S-a născut pictorul şi graficianul Ovidiu Paştina (m. 2020)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu; a jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena și pe scenele multor teatre din Europa și din America (n. 1859)

– 1941: S-a născut rapsodul popular Teodora Purja, „doinitoare cu noduri” din Agrieș, Bistrița-Năsăud, „Tezaur Uman Viu” din 2018

– 1945: S-a născut profesor doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii „Lumea Credinței”

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896) – 50 de ani

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930) – 15 ani

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale UE (Coeziune)

– Londra: Președintele sud-african Cyril Ramaphosa va efectua o vizită de stat în Marea Britanie, la Palatul Buckingham (22 – 24 nov.)

-Manila: Secretarul de Finanțe al Filipinelor, Benjamin Diokno și Alfredo E. Pascual, secretar de Comerț și Industrie din Filipine, vorbesc la forumul de think-tank privind infrastructura și investiții

– Paris: Reuniune a Consiliului Ministerial al Agenției Spațiale Europene (ESA) (22 – 23 nov.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind pirateria în Golful Guineei

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU despre Yemen

– Fez, Maroc: Al 9-lea Forum Mondial al Alianței Națiunilor Unite a Civilizațiilor (22 – 23 nov.)

– Nairobi, Kenia: Vizita Prințesei Victoria a Suediei și a Prințului Haakon al Norvegiei

-Antofagasta, Chile: Grevă a angajaților minei de cupru Escondida (22 – 23 nov.)

-Vilnius:Dezbaterea „Public Service Media for Democracy” este organizată de Consiliul Europei și Uniunea Europeană de Radiodifuziune, în parteneriat cu Radio și Televiziunea Națională Lituaniană, și găzduit de Parlamentul Lituanian la Vilnius.Participă: directorii generali ai France Télévisions, BBC, ORF, RTBF și LRT – și jurnaliști care lucrează în domeniu, inclusiv șeful de știri la postul ucrainean UA:PBC . Reprezentanții OSCE, Federația Europeană a Jurnaliştilor, Comisia Europeană și mulți alții vor împărtăși idei despre cum să protejăm libertatea de exprimare – online sau în persoană, marți, 22 noiembrie, de la ora locală 10:00, (termenul limită pentru înregistrare este 14 noiembrie.). Evenimentul va fi transmis în direct pe site-ul web al conferinței. www.coe.int/PSM4Democracy

– Bangkok, Thailanda: Reluarea procesului lui Yusufu Mieraili și al lui Bilal Mohammed, acuzați de atacul din 2015 asupra templului hindus din Erewan

– Haga, Olanda: A 5-a aniversare de la condamnarea pe viață a fostului lider militar sârb bosniac Ratko Mladic de către Tribunalul Penal Internațional pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității

– Kiruna, Suedia: Urmează să aibă loc lansarea rachetei experimentale Suborbital Express

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– Statele Unite ale Americii: „Zi naţională comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor german Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905) – 180 de ani

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924) – 170 de ani

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903) – 165 de ani

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946)

– 1877: S-a născut Ady Endre, unul dintre cei mai importanți poeți ai literaturii maghiare (m. 1919) – 145 de ani

– 1890: S-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1891: S-a născut Edward Bernays pionier al relațiilor publice și al propagandei, american de origine austriacă; maestru al manipulării, arta de a influenţa opinia publică, în scopul promovării produselor, serviciilor, ideilor anumitor persoane, fără a ţine seamă de realitate sau adevăr. În timpul Primului Război Mondial, a făcut parte, alături de Walter Lippmann, din Comitetul pentru Informații Publice al SUA, o puternică mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc necesar pentru „a face lumea sigură pentru democrație”; strategiile de marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au bazat pe metodele perfecționate de Comitetul pentru Informații Publice (m. 1995)

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1907: A murit astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (n. 1829) – 115 ani

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: „Chemarea străbunilor” („The Call of the Wild”), 1903 şi „Colț Alb” („White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012) – 105 ani

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor de film, scenarist, producător, animator şi actor britanic de origine americană; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez – 75 de ani

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Václav Chaloupecký, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1966: S-a născut actorul american Michael Kenneth Williams (m. 2021)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon – 55 de ani

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină pe 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922)

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927) – 15 ani

– 2011: A murit soprana croato-austriacă Srebrenka „Sena” Jurinac (n. 1921)

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914) – 10 ani

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933) – 10 ani

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921) – 5 ani

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovsky, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962) – 5 ani