Calendarul zilei – 18 noiembrie
Publicat de Codrin RAITA, 18 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 21 noiembrie 2022, 14:02
S-a întâmplat într-o zi de 18 noiembrie
* Se împlinesc 720 de ani (1302), de când, prin bula papală Unam Sanctam („Unul Sfânt”), Papa Bonifaciu al VIII-lea proclama supremația spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice, considerată de istoricii una dintre cele mai importante declaraţii de supremaţie spirituală făcute vreodată de Sfântul Scaun. Documentul original s-a pierdut, dar o versiune a textului se poate găsi în registrele Papei Bonifaciu al VIII-lea, în Arhivele de la Vatican
* Acum 629 de ani (1393) avea loc prima mențiune documentară a stolnicului în Moldova. În Evul Mediu, stolnicul (din slavonă „stolu” – masă) era un dregător care se îngrijea de masa domnului și se ocupa de aprovizionarea curții domnești cu produsele alimentare necesare. În împrejurări deosebite, sau la sărbători, stolnicul îl servea pe domn și gusta mâncarea acestuia, pentru a se asigura că nu era otrăvită. Aproviziona curtea cu pește și era mai mare peste bucătărie. Stolnicii au dispărut odată cu reformele introduse de Alexandru Ioan Cuza
* Cu 461 de ani în urmă (1561) a început domnia lui Despot Vodă (Ioan Iacob Heraclid) în Moldova. Ioan Iacob Heraclid sau Iacob Eraclide (1511 – 15.XI.1563) a fost domnul Moldovei în perioada 18 noiembrie 1561 – 9 noiembrie 1563. De origine greacă, s-a născut pe insula Creta sau Samos, unde tatăl său era marinar. Ajuns pe tron, a luat numele de Ioan-vodă și și-a asigurat grația sultanului prin urcarea tributului la 50.000 de scuzi, precum și protecția ambasadorului Franței. Lui i se datorează emiterea primului taler moldovenesc, după sistemul monetar occidental. Încercările lui, de altfel foarte lăudabile, de a reforma moravurile decăzute ale țării, marginalizarea boierilor prin aducerea de consilieri străini, dar și împovărarea poporului cu noi impozite, i-au grăbit căderea, fiind asasinat
* Acum 396 de ani (1626) avea loc sfinţirea Bazilicii Sfântul Petru de la Vatican, de către Papa Urban al VIII-lea. La început a fost doar un monument comemorativ în locul unde apostolul Petru, considerat drept primul papă al Romei, ar fi fost martirizat şi înmormântat, în apropierea circului lui Nero. Între anii 319 şi 329, împăratul Constantin cel Mare a construit pe acest loc o mare bazilică. În secolul al XV-lea, clădirea era în stare de ruină şi papa Iuliu al II-lea hotărăşte construirea unei noi bazilici de mare amploare. Construirea edificiului actual, cea mai mare biserică din lume, începută la 18 aprilie 1506, se sfârşeşte în anul 1612, în timpul Papei Paul al V-lea
* Acum 202 ani (1820) vânătorul (în special de balene și foci), exploratorul şi căpitanul american de marină, Nathaniel Brown Palmer (1799 – 1877), din Stonington, Connecticut, navigator cu experiență și căpitan al micului vas Hero, a descoperit Antarctica, unul dintre cele șapte continente. Antarctica este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0 milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața Antarcticii este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie de 1,6 km. Pentru a onora realizarea căpitanului din Stonington, Palmer Land, o parte a Peninsulei Antarctice și Arhipelagul Palmer îi poartă numele. Deși Palmer nu este singurul navigator care a câștigat renume pentru descoperirea Antarcticii, isprava sa este și o mărturie a teritoriului larg acoperit de comerțul cu foci din Connecticut
* Cu 182 de ani în urmă (1840) avea loc, la Teatrul Național din Iași, premiera comediei „Farmazonul din Hârlău”, prima scriere dramatică a lui Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Costache Caragiali (18/30)
* Acum 162 de ani (1860) Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat, desfăşurată la Timişoara, în zilele de 18 şi 19 noiembrie, adopta o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă)
* În urmă cu 168 de ani (1864) era discutată și aprobată, în Consiliul orașului Bucureşti, noua stemă a Capitalei, având ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, desemnat patronul orașului. La data de 7 decembrie a aceluiaşi an, prin decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, stema a fost oficial adoptată. Stema a fost schimbată în vremea comunismului, pentru a nu apărea în ea elemente religioase, dar după Revoluţie a fost readoptată în varianta iniţială
* Tot într-o zi de 18 noiembrie, acum 148 de ani (1874), România adera la Convenţia internaţională pentru îmbunătăţirea soartei militarilor răniţi din armatele de campanie (Crucea Roşie), încheiată la 10/22.VIII.1864, la Geneva (18/30)
* Acum 119 ani (1903) era semnat primul Tratat americano-panamez ce stabilea instituirea jurisdicţiei „a perpetuidad” (pentru totdeauna) a SUA asupra Zonei Canalului Panama, fâşie de teritoriu panamez (de-a lungul celor două maluri ale Canalului), cu o suprafaţă de 1432 kmp. La 7.IX.1977 a fost semnat un nou Tratat, în care erau prevăzute modalităţile de transfer către Panama, până la 31.XII.1999, a tuturor drepturilor de administrare a acestei căi navigabile şi de refacere a suveranităţii R. Panama asupra fâşiei de pământ denumite Zona Canalului. În zona Canalului Panama se derulează, în prezent, un contract de operare a porturilor, pe o perioadă de 25 ani, încheiat de guvernul panamez cu firma chineză Hutchinson Whampoa (cu sediul la Hong Kong)
* Cu 104 ani în urmă (1918) avea loc Adunarea Națională de la Alba Iulia, cu participarea a 1228 de delegați (deputați). În numele Comitetului de organizare s-a propus alegerea unui Birou al Adunării, format din Gheorghe Pop de Băsești, episcopii Ioan I. Pop și Dimitrie Radu – președinți, Ștefan Cicio-Pop, Teodor Mihali, Ioan Flueraș – vicepreședinți, precum și a unui Secretariat. Vasile Goldiș a rostit cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începea cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție propus de V. Goldiș a fost adoptat de cei prezenți la Marea Adunare Națională cu ovații prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei până la constituirea Constituantei, Adunarea Națională a procedat la alegerea unei Adunări legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membri. Acesta la rându-i numea guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent. După săvârșirea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, au aprobat cu aclamații entuziaste hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România a încheiat procesul de făurire a statului național unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea cu România a Dobrogei la 14 noiembrie 1878, a Basarabiei la 27 martie 1918 și a Bucovinei la 28 noiembrie 1918 (18.XI/1.XII)
* Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, îşi făcea pentru prima oară apariţia, acum 94 de ani (1928), la „Colony Theatre” din New York, în filmul de 7 minute intitulat „Steamboat Willie”, primul film de animaţie care a combinat tehnologia animaţiei cu sunetul sincronizat
* În urmă cu 91 de ani (1931) avea loc prima emisiune a Radiodifuziunii Române dedicată străinătăţii, preluată de Radiodifuziuni europene
* Se împlinesc 85 de ani (1937) de la inaugurarea clădirii Casei de Cultură a Studenţilor Bucureşti, instituţie publică, cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Construită din iniţiativa lui Stelian Popescu – preşedintele societăţii anonime „Universul” de antrepriza ing. Emil Prager sub controlul prof. arh. Petre Antonescu, a purtat între anii 1957 – 1982 numele de Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”
* În urmă cu 59 de ani (1963) avea loc premiera filmului istoric „Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film de referinţă în istoria cinematografului românesc care evocă mişcarea istorică de la 1821
* Tot acum 59 de ani, compania Bell Telephone a introdus în circuitul comercial din SUA primul telefon cu butoane (sau taste), înlocuind telefonul cu disc. A fost instalat pentru prima dată în Carnegie și Greensburg, Pennsylvania
* Acum 44 de ani (1978) avea loc cea mai mare sinucidere colectivă din timpurile moderne, care s-a desfăşurat în colonia de la Jonestown din Guyana (America de Sud), 913 de adepţi ai sectei „Templul popoarelor”, dintre care 276 de copii, luându-şi viaţa. Cel care i-a îndemnat pe sectanţi să recurgă la fatalul gest a fost liderul spiritual al acestora, Jim Jones, care a întemeiat secta în 1956 în Statele Unite. Majoritatea adepţilor a consumat o băutură cu cianură şi sedative, iar cei care au refuzat au fost împuşcaţi din ordinul lui Jones. Trupurile neînsufleţite ale oamenilor erau împrăştiate în întreaga colonie
* În urmă cu 31 de ani (1991) a avut loc „Masacrul de la Vukovar”. La acea dată, armata iugoslavă şi unităţile paramilitare au pus stăpânire pe oraşul Vukovar din estul Croaţiei, după un asediu de aproape trei luni. Aproape 300 de bărbaţi care s-au refugiat într-un spital au fost transportaţi sub pază armată la ferma Ovcara din afara oraşului, unde au fost bătuţi de soldaţi mai multe ore. Câţiva dintre ei au fost eliberaţi, dar peste 200 au fost ucişi, iar corpurile lor au fost aruncate în gropi comune. Asediul oraşului Vukovar a fost o luptă care a durat 87 de zile, desfăşurată în oraşul din estul Croaţiei. Asedierea oraşului s-a făcut de Armata Populară Iugoslavă, sprijinită de diverse forţe paramilitare sârbe, cu intenţia de a desprinde localitatea de Croaţia şi de a o anexa Republicii Sârbe Krajina, care să formeze o uniune cu Serbia şi Muntenegru. Asediul s-a desfăşurat între august şi noiembrie 1991, în timpul Războiului Croat de Independenţă. Asediul s-a terminat cu înfrângerea Gărzii Naţionale Croate, distrugerea Vukovarului, moartea a cel puţin 3.000 de persoane, precum şi purificarea etnică a cel puţin 20.000 de croaţi din oraş şi din împrejurimi. A fost primul oraş european ras de pe faţa pământului de la Al Doilea Război Mondial încoace
Aniversări – Comemorări
– 1856: S-a născut Ioan Iacov Antonovici, teolog, episcop ortodox şi istoric; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1931)
– 1876: S-a născut geologul Ion Popescu-Voiteşti; pionier al cercetărilor geologice româneşti; a întocmit o sinteză asupra geologiei (1921) şi a istoriei geologice (1935) a teritoriului României (m. 1944)
– 1879: S-a născut medicul chirurg Iacob Iacobovici, unul dintre fondatorii Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca şi întemeietorul şcolii de chirurgie din Transilvania (m. 1959)
– 1898: A murit Ion Georgescu, sculptor şi desenator, elev al lui Karl Storck (n. 1856)
– 1905: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) medicul Grigore Benetato, medic şi fiziolog; contribuţii la studiul rolului sistemului nervos central în imunologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1972)
– 1906: S-a născut Corneliu Baba, pictor şi grafician; membru corespondent (1963) şi membru titular (1990) al Academiei Române (m. 1997)
– 1907: S-a născut Mihai Pop, etnolog şi folclorist; studii teoretice şi cercetări de folclor românesc; membru de onoare al Academiei Române din 2000 (m. 2000) – 115 ani
– 1916: S-a născut Ion Larian Postolache, poet şi traducător; s-a remarcat mai ales prin bogata activitate de traducător (imnuri vedice, lirică sanscrită, poezie egipteană veche) (m. 1997)
– 1924: S-a născut Iordan Chimet, eseist, prozator, poet, scenarist şi traducător (m. 2006)
– 1924: S-a născut Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif) (m. 2012)
– 1935: S-a născut Cornel Todea, regizor de teatru, de film şi operă, realizator tv. (m. 2012)
– 1940: A murit Ion Inculeţ, om politic liberal; a desfăşurat o susţinută activitate pentru unirea Basarabiei cu România, ca preşedinte al Sfatului Ţării; după unire a fost ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918 (n. 1884, la Rezeni/Chişinău, azi în R. Moldova)
– 1943: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Dan Cezar Buciu; unul dintre primii teoreticieni în zona modalismului muzical românesc
– 1947: S-a născut Bedros Horasangian, prozator, eseist, publicist şi jurnalist de origine armeană – 75 de ani
– 1950: S-a născut dirijorul de cor și profesorul Cornel Groza; din 1986 este dirijorul permanent al Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”, al cărui membru fondator a fost în 1972
– 1952: S-a născut Vlad Rădescu, actor, regizor şi profesor universitar – 70 de ani
– 1957: S-a născut ÎPS Calinic Botoşăneanul (pe numele de mirean Constantin Dumitriu), arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților (din 2020); fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor (1991-2020) – 65 de ani
– 1961: S-a născut sculptorul și profesorul Paul Popescu, președinte al Asociației Gorj a Artiștilor Profesioniști din România; în calitate de director al Centrului Brâncuși, a inițiat înființarea Simpozionului de Sculptură „Brâncușiana”, fiind și curator al primelor ediții (m. 2021)
– 1967: S-a născut regizorul Felix Alexa; fiul regizorului de teatru şi film Alexa Visarion – 55 de ani
– 1969: S-a născut poeta Nina Vasile
– 1980: A murit chimistul Mircea Ionescu; specialist în domeniul chimiei aplicate în agricultură (chimia plantelor de cultură); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1896)
– 1992: A murit prozatorul Radu Tudoran (numele la naștere Nicolae Bogza); frate cu scriitorul Geo Bogza (n. 1910) – 30 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 19.XI.1992
– 2000: A murit Anghel Mora (pseudonimul lui Mihai Diaconescu), regizor de film şi scenarist (n. 1949)
– 2002: A murit scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (n. 1934) – 20 de ani
– 2005: A murit actorul Valeriu Doru Popescu; stabilit în Franţa între anii 1970 şi 1995 (n. 1938)
– 2006: A murit chimistul Ioan-Alexandru Silberg; importante contribuţii în chimia heterociclurilor, în primul rând a fenotiazinei, compus care stă la baza celor mai importante medicamente cu acţiune asupra sistemului nervos central; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (n. 1937)
– 2013: A murit Eugenia Văcărescu-Necula, dirijor al Corului de Copii Radio timp de 20 de ani și profesoară de muzică (n. 1938)
– 2018: A murit diplomatul și profesorul Mihnea Constantinescu; declarat, încă din 2009, de Ziarul Financiar „unul dintre cei mai puternici oameni din umbra politicii”, a contribuit substanţial la succesele diplomaţiei româneşti (n. 1961)
– 2020: A murit actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (n. 1932)
– 2020: A murit Draga Olteanu Matei, una dintre cele mai cunoscute și apreciate actrițe ale teatrului și filmului românesc, considerată „Marea doamnă a comediei” (n. 1933)
– 2021: A murit solistul de muzică populară Benone Sinulescu (n. 1937) – 1 an
– 2021: A murit Boris Petroff, actor, scenarist, producător şi regizor de teatru; şi-a dedicat zeci de ani din viaţă teatrului pentru copii; din 1974 până la pensionare a jucat pe scenele Teatrului „Ion Creangă” din Bucureşti, Teatrului Evreiesc de Stat şi Teatrului Nottara (n. 1939) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE
– Bangkok: Liderii forumului interguvernamental de cooperare economică Asia-Pacific (APEC) din 21 de economii membre din zona Pacificului participă la summitul anual de la Bangkok (18 – 19 nov.)
– Vukovar, Croația: Sunt marcați 31 de ani de la masacrul de la Vukovar. La 18 noiembrie 1991, miliția sârbă și trupele armatei iugoslave care au refuzat să accepte independența Croației au capturat orașul de pe malul Dunării cândva prosper, amestecat din punct de vedere etnic, după ce l-au redus la dărâmături într-un asediu brutal de trei luni
– Los Angeles: Salonul Auto de la Los Angeles (18 – 27 nov.)
– Manama, Bahrain: Summit-ul Manama Dialogue (18 – 20 nov.)
– Portugalia: Moody’s urmează să își actualizeze ratingul pentru țară
– Africa de Sud: Moody’s își actualizează ratingul pentru țară
– Stockholm: Lansarea unui album postum al legendarului cântăreț suedez de jazz Esbjörn Svensson, la 14 ani de la moartea sa
– SUA: Lansarea filmului „She Said”, despre investigațiile jurnalistice care au dus la căderea lui Harvey Weinstein în 2017
– Las Vegas: Cântăreața britanică Adele își începe rezidențiatul la Caesar’s Palace din Las Vegas
– Sapporo, Japonia: Patinaj artistic – ISU Grand Prix, Trofeul NHK (18 – 20 nov.)
Aniversări – Comemorări
– 18 – 27.XI: „Săptămâna Europeană a Roboticii”, este o inițiativă a EURobotics, începută în 2011, ce are drept scop promovarea industriei roboticii în țările Uniunii Europene; se desfăşoară în ultima săptămână completă din noiembrie (ambele weekenduri inclusiv)
– „Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice”, eveniment anual desfășurat, din 2008, sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor, urmărește sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a frâna dezvolarea naturală a rezistenței la antibiotice. Tema de anul acesta este: „Prevenim rezistența antimicrobiană împreună”. NOTĂ: „Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene” are loc între 18-24 noiembrie, sub egida Naţiunilor Unite, tema fiind: „Antimicrobiene: manipulați cu grijă” (antimicrobienele includ medicamentele antibiotice, antivirale, antifungice și antiprotozoare)
– Ziua naţională a Republicii Letonia; aniversarea proclamării republicii – 1918
– Ziua naţională a Sultanatului Oman; se sărbătorește independența Omanului față de Portugalia în 1650 și ziua de naştere a Sultanului Qabus bin Said al-Said (n.18.XI.1940 – m.10.I.2020)
– 1647: S-a născut Pierre Bayle, filosof şi scriitor francez (m. 1706) – 375 de ani
– 1680: La această dată a fost botezat compozitorul flamand Jean Baptiste Loeillet (m. 1730)
– 1714: S-a născut poetul englez William Shenstone (m. 1763)
– 1768: S-a născut Friedrich Ludwig Zacharias Werner, poet, dramaturg şi preot german (m. 1823)
– 1786: S-a născut compozitorul german Carl Maria von Weber; creatorul operei romantice germane (m. 1826)
– 1787: S-a născut Louis (Jacques Mandé) Daguerre, pictor decorator francez; realizator al dioramei şi dagherotipiei, primul procedeu de fotografiere (brevetat în 1839) (m. 1851) – 235 de ani
– 1814: A murit Aleijadinho (cu numele real António Francisco Lisboa), sculptor și arhitect brazilian (n. cca. 1738)
– 1839: S-a născut fizicianul german August Kundt (m. 1894)
– 1863: S-a născut Richard Dehmel, poet german (m. 1920)
– 1882: S-a născut soprana italiană Amelita Galli-Curci (m. 1963) – 140 de ani
– 1897: S-a născut Patrick Blackett, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1948 (m. 1974) – 125 de ani
– 1898: S-a născut regizorul olandez de film documentar Joris Ivens (m. 1989)
– 1899: S-a născut dirijorul şi violonistul american de origine ungară Eugene Ormandy (m. 1985)
– 1901: S-a născut George Gallup, sociolog şi ziarist american; fondatorul unui cunoscut institut de sondare a opiniei publice, care-i poartă numele, cu sediul la Princetown (New Jersey) (m. 1984)
– 1906: S-a născut biochimistul american George Wald; contribuţii în domeniul percepţiei vizuale; a descoperit prezenţa vitaminei A în retină şi a demonstrat rolul acesteia în mecanismul fotochimic de percepţie retiniană în culori; Premiul Nobel pentru medicină pe 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi cu conaţionalul său Keffer Hartline (m. 1997)
– 1906: S-a născut ornitologul chinez Zheng Zuoxin, considerat fondator al ornitologiei moderne chineze (m. 1998)
– 1912: S-a născut Walter Schulz, filosof german (m. 2000) – 110 ani
– 1922: A murit Marcel Proust (Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust), romancier, critic literar şi eseist francez (n. 1871) – 100 de ani
– 1923: S-a născut Alan Shepard, primul astronaut american care a călătorit în spaţiul cosmic (la 5.V.1961, la bordul capsulei ”Mercury Freedom 7”; zborul a durat 15 minute) (m. 1998)
– 1927: S-a născut Eldar Riazanov, regizor, scenarist, actor, profesor, prezentator TV, scriitor, poet, dramaturg şi producător rus; cunoscut pentru comediile sale în care a satirizat viaţa în URSS (m. 2015) – 95 de ani
– 1928: A murit cineastul suedez Mauritz Stiller, reprezentant al filmului mut (n. 1883)
– 1935: S-a născut cântărețul francez Alain Barrière (m. 2019)
– 1939: S-a născut Margaret Eleanor Atwood, scriitoare canadiană, poetă și critic literar de limbă engleză
– 1939: S-a născut John O’Keefe, neurolog și profesor american-britanic; cercetări asupra hipocampului şi rolului acestuia în memoria spaţială şi în orientare; Premiul Nobel pentru pentru fiziologie sau medicină pe 2014, împreună cu norvegienii May-Britt Moser şi Edvard I. Moser, pentru descoperirea „GPS-ul intern” care face posibilă orientarea în spaţiu
– 1941: A murit fizicianul, chimistul și profesorul german Walther Hermann Nernst; unul dintre fondatorii chimiei fizice moderne; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1920, pentru formularea teoremei căldurii, cunoscută sub numele de a treia lege a termodinamicii (n. 1864)
– 1944: S-a născut Wolfgang Joop, creator și designer german, fondatorul companiei de modă şi cosmetice „Joop!”
– 1952: A murit poetul şi prozatorul francez Paul Éluard (numele literar al lui Eugène Emile Paul Grindel), unul dintre scriitorii de seamă ai Rezistenţei franceze (n. 1895) – 70 de ani
– 1960: S-a născut Kim Wilde (numele la naştere: Kimberly Smith), cântăreață britanică de muzică pop și prezentatoare de televiziune
– 1962: A murit fizicianul danez Niels Bohr; a imaginat modelul atomic, punct de plecare în teoria cuantică modernă (1913) şi a elaborat teoria fisiunii nucleare; Premiul Nobel pentru fizică în anul 1922 pentru teoria sa privind structura atomului (n. 1885) – 60 de ani
– 1970: S-a născut actriţa australiană de film Peta Wilson (cunoscută din serialul tv. „Nikita”)
– 1973: A murit Alois Hába, compozitor, teoretician şi pedagog ceh (n. 1893)
– 1976: A murit Man Ray, pictor, fotograf şi regizor american de film; membru al mişcării dadaiste şi principalul participant american în mişcarea suprarealistă (n. 1890)
– 1999: A murit scriitorul şi compozitorul american Paul Bowles (n. 1910)
– 2002: A murit James Coburn, actor american de film (n. 1928) – 20 de ani
– 2010: A murit astronomul american de origine britanică Brian G. Marsden; specializat în mecanica cerească şi astrometrie, renumit pentru studiile sale privind cometele (considerat cel mai bun vânător de comete al secolului XX) şi asteroizii; a contribuit la retrogradarea lui Pluto în categoria planetelor pitice (n. 1937)
– 2015: A murit neo-zeelandezul Jonah Lomu, unul din cei mai mari jucători de rugby din istorie; considerat „primul superstar din rugby-ul modern” (n. 1975)
– 2016: A murit interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia Dap-Kings (n. 1956)
– 2017: A murit Malcolm Young, compozitor, chitarist, interpret, producător scoțian-australian, cofondator al trupei de hard-rock australiene AC/DC (n. 1953) – 5 ani