Calendarul zilei – 14 august

Publicat de Codrin RAITA, 14 august 2022, 05:00 / actualizat: 15 august 2022, 14:10

 S-a întâmplat într-o zi de 14 august

* Acum 158 de ani (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea rurală (intrată în vigoare la 23.IV/5.V.1865). Legea îi elibera pe ţărani de sarcinile boiereşti şi-i împroprietărea, prin răscumpărare, cu loturile de pământ pe care le aveau în folosinţă. Reforma agrară din 1864, măsură luată de guvernul Mihail Kogălniceanu, a însemnat un moment important, deschizând calea dezvoltării într-un ritm mai viu a capitalismului în România (14/25)

* Cu 151 de ani în urmă (1871), între 14/26 – 15/27 august, a avut loc serbarea de la Putna (amânată din 1869), pentru a omagia memoria lui Ştefan cel Mare la 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii, manifestare organizată de societatea „România Jună” a studenţilor români de la Viena, condusă de Ioan Slavici şi Mihai Eminescu. La serbare, care a inclus primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni, au participat 3.000 de reprezentanţi din toate provinciile istorice româneşti. Mihai Eminescu spunea despre rolul deosebit al serbării: „Se va ridica simțul național, aproape adormit până acuma, și va lua alt avânt, iar studenții ce-au sosit din toate părțile și-au făcut cunoștință și legături de prietenie între dânșii… vor fi propagatorii cei mai zeloși ai ideii că, lucrând uniți și conduși de același ideal, vor contribui la deșteptarea și mărirea neamului lor în provinciile de unde se trag… Deși despărțiți prin hotare politice, toți știu că sunt unul și același neam și această convingere va mări puterea lor de rezistență și îi va oțeli în lupta pentru neam, lege și țară…”. Au rămas memorabile cuvintele lui A. D. Xenopol: „Tu, umbră măreață a lui Ștefan cel Mare, coboară-te în sufletul poporului tău și, cu puterea ta de fier, încoardă-i voința spre împlinirea acelor datorii pe care natura le impune oricărui popor ce năzuiește cătră nemurire!”

* Acum 106 ani (1916) România declara război Austro-Ungariei, intrând în prima conflagraţie mondială, fapt ce a marcat începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919). La data de 4/17.VIII.1916 fusese semnat, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (14/27)

* În urmă cu 81 de ani (1941) era dată publicităţii „Carta Atlanticului”, semnată de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Franklin Delano Roosevelt, şi de primul ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, în urma unei întrevederi (10-14 august) la bordul navei „Prince of Wales”, în Golful Argentina din Newfoundland. Documentul stabilea strategia Aliaţilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi se referea la organizarea postbelică a lumii după înfrângerea nazismului. URSS a aderat la „Cartă” la data de 24.IX.1941

* Cu 64 de ani în urmă (1958) erau stabilite relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Republica Irak. Ambasada României la Bagdad a fost deschisă în anul 1959, iar cea irakiană la Bucureşti, în 1968. Din luna noiembrie 2012, la Erbil, funcţionează un Birou Consular al Ambasadei României

* Acum 52 de ani (1970) intra în funcţiune prima turbină de la Centrala hidroelectrică Porţile de Fier I (cu o capacitate de 178 MW). Primul obiectiv pus în funcțiune pe partea română a fost ecluza, la data de 14 august 1969. Agregatele din centrală au fost puse în funcțiune primul în data de 14 august 1970, iar ultimul în decembrie 1971. Inaugurarea oficială a obiectivului s-a făcut la data de 16 mai 1972. Prin dimensiunile și puterea lor instalată, agregatele din centrale au fost cele mai mari de acest tip din lume. La fel, prin dimensiunile sasurilor și prin cădere, ecluzele de la Porțile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcții de acest gen din lume

* Cu 31 de ani în urmă (1991) intra în vigoare Legea nr. 58 privind privatizarea societăţilor comerciale, emisă de Parlamentul României, și apărută în Monitorul Oficial 169 din 16 august 1991. Legea a fost adoptată în vederea realizării transferului proprietății de stat către sectorul privat, în condițiile asigurării echivalentului a 30% din capitalul social al societăților comerciale către cetățenii români îndreptățiți. Legea cuprindea reglementări privind vânzarea de acțiuni sau active ale societăților comerciale către persoane fizice sau juridice, române sau străine

* În urmă cu 4 ani (2018) a avut loc prăbușirea Podului Morandi din Genova (Italia), tragedie în urma căreia mai mult de 30 de automobile şi camioane s-au prăbuşit în gol, provocând moartea a 43 de persoane, printre care și un român. Vechiul viaduct rutier Morandi, datând din anii ’60 ai secolului XX, era o construcţie emblematică ce lega oraşul Genova şi portul său de autostrăzi spre alte oraşe italiene şi spre Franţa. Prăbuşirea podului a însemnat o traumă naţională şi a atras atenţia asupra stării precare a infrastructurilor publice în Italia, după decenii în care acestea au fost neglijate. Toţi cei care se aflau pe pod în momentul prăbușirii au căzut în gol peste 70 de metri, când puntea şi un pilon s-au rupt în bucăţi. Părți uriaşe de beton armat au căzut peste depozitele unei fabrici. Cele aproximativ 30 de vehicule fie au aterizat direct în albia râului care trece pe sub pod sau pe calea ferată din apropiere, fie au fost prinse între bucăţile imense de beton armat desprinse. Structura principală a noului pod rutier de la Genova, care va lua locul viaductului prăbuşit în 2018, a fost finalizată în aprilie 2020. Ultimul segment de 50 de metri al podului proiectat de arhitectul Renzo Piano, genovez de origine, a fost ridicat de macarale gigantice la o înălţime de peste 40 de metri şi fixat la locul său. Momentul final a fost marcat prin sunet de sirene pe şantierul construcţiei, dar şi de pe vapoare din portul Genova. Prim-ministrul italian Giuseppe Conte s-a deplasat în mod special pentru a asista la finalizarea podului, o structură din oţel şi beton de peste 1 km lungime

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sf. Maximilian Kolbe, preot martir (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1870: S-a născut Ion Pogoneanu-Rădulescu, critic şi istoric literar, pedagog; a manifestat o preocupare constantă pentru literatură, cu interes special faţă de scriitorii de la „Junimea” şi „Convorbiri literare”; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1945)

– 1893: S-a născut compozitorul şi poetul Petre Andreescu (m. 1966)

– 1903, 14/27: S-a născut matematicianul Miron Nicolescu, creatorul şcolii româneşti de analiză matematică; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1966-1975) (m. 1975). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a nașterii stilul nou – 27 august 1903

– 1905: S-a născut Ştefan Tita, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1977)

– 1905: S-a născut Barbu Theodorescu, bibliograf, biograf, editor de documente şi istoric literar, a cărui activitate s-a concentrat mai ales asupra operei şi figurii lui Nicolae Iorga (m. 1979)

– 1911: S-a născut agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu A. Petre, a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1934: S-a născut tenorul Ion Buzea

– 1939: S-a născut jurnalistul Ilie Şerbănescu; membru al primei echipe redacţionale şi tehnice a TVR (colectiv închegat în 1959), a lucrat mai ales la Departamentele de Film şi Teatru (până în 1971); corespondentul pentru Dobrogea al TVR (1971-2004) (m. 2013)

– 1944: S-a născut Dumitru Ichim, preot (al parohiei „Sf. Ioan Botezătorul” din Kitchener, Ontario, din 1978), poet, prozator, eseist și publicist, stabilit în Canada; desfăşoară o susţinută activitate în rândurile comunităţii româneşti, contribuind esenţial la înfiinţarea Centrului Cultural Românesc şi la construirea unei biserici ortodoxe române (sfinţită la 14 august 1994)

– 1945: S-a născut Ioan Chezan, muzician și dirijor; de numele lui se leagă înființarea, în 1971, a primei școli de muzică din județul Sălaj, dar și transformarea ei, 34 de ani mai târziu, în liceu de artă; le-a condus pe ambele, în calitate de director, până în 2009 când s-a pensionat; din 2005, tot prin strădania lui Ioan Chezan, Școala cu Program de Artă a căpătat statutul de liceu, inițiind în tainele muzicii și artelor plastice elevi începând cu clasa I și până la tineri de clasa a XII-a

– 1945: S-a născut Mircea Ghiţulescu, critic şi istoric literar, cronicar dramatic, eseist şi prozator; opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900-2000) (m. 2010)

– 1948: S-a născut Lucian Avramescu, poet şi jurnalist; fondator și fost director general al agenţiei A.M. PRESS (m. 2021)

– 1952: S-a născut actorul Andrei Finţi – 70 de ani

– 1952: S-a născut pictorul Radu Ionel, personalitate a artelor vizuale brăilene și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Brăila (m. 2021) – 70 de ani

– 1954: S-a născut actorul Răzvan Vasilescu

– 1959: A murit pictorul Nicolae Dărăscu (n. 1883)

– 1984: A murit Vasile Lovinescu, eseist, critic literar, dramaturg şi filosof esoteric (frate cu Horia Lovinescu şi nepotul lui Eugen Lovinescu) (n. 1905)

– 1996: A murit dirijorul de origine română Sergiu Celibidache; a dirijat pe toate marile scene ale lumii; director al mai multor orchestre de prestigiu: Berlin (1945-1950), Stockholm (1962-1971), Stuttgart (1972-1982) şi München (1979-1996); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1912)

– 2000: A murit Ion Omescu, actor, dramaturg, poet, teoretician al teatrului; în perioada 1947-1953 a făcut închisoare pentru încercarea de trecere frauduloasă a graniţei; după eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); în 1972, invitat în Anglia la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, a cerut azil politic în Franţa (n. 1925)

– 2015: A murit actriţa Leonie Waldman-Eliad, o legendă a cântecului evreiesc din România; vreme de 67 de ani a slujit Teatrul Evreiesc de Stat (n. 1932)

– 2017: A murit actorul Septimiu Sever; a emigrat în Canada în 1971 (n. 1926) – 5 ani

– 2018: A murit pictorul Nicolae Barcan (n. 1923)

– 2020: A murit Dan Serafim, unul dintre cei mai apreciați antrenori din atletismul românesc; multiplu campion național la aruncarea greutății (n. 1941)

– 2020: A murit Marian Nacu, artist plastic și bijutier de artă, membru din 1989 al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Arte Decorative București (n. 1948)

– 2021: A murit Dan Puican, personalitate marcantă a Radio România și a Teatrului Național Radiofonic, regizor cu o carieră artistică prodigioasă; a pus în undă peste 1.000 de piese de teatru şi scenarii radiofonice (n. 1933) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bangkok: A 11-a reuniune a miniștrilor turismului din cadrul APEC și a 60-a reuniune a grupului de lucru al turismului APEC (14 – 20 aug.)

– Pakistan: Ceremonii de marcare a 75 de ani de la independența Pakistanului față de dominația britanică

– Beirut, Liban: Sunt marcați zece ani de la dispariția în Siria a jurnalistului american Austin Tice

Aniversări – Comemorări

– Ziua Independenţei Pakistanului – faţă de Regatul Unit/ 1947 – 75 de ani (Enciclopedia statelor lumii, 2003)

– 1575: A murit Diego Hurtado de Mendoza, diplomat, istoric şi scriitor spaniol (n. 1503)

– 1777: S-a născut Hans Christian Oersted, fizician şi chimist danez; în 1820 a descoperit acţiunea curentului electric, care străbate un conductor, asupra acului magnetic, punând bazele electromagnetismului; fondator (1825) al Şcolii Politehnice din Copenhaga (m. 1851) – 245 de ani

– 1815: S-a născut Charles Naudin, biolog şi botanist francez, care a descoperit principiile de bază ale eredităţii (m. 1899)

– 1840: S-a născut Richard von Krafft-Ebing, neurolog și psihiatru austriac de origine germană (m. 1902)

– 1842: S-a născut matematicianul francez Jean-Gaston Darboux; contribuţii în domeniile geometriei diferenţiale şi teoriei integrării funcţiilor reale („teorema lui D”); a avut stânse legături cu România: a purtat o lungă corespondenţă cu medicul Constantin I. Istrati, iar Gheorghe Ţiţeica şi-a susţinut teza de doctorat la Sorbona sub conducerea sa; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (m. 1917) – 180 de ani

– 1860: S-a născut lingvistul suedez Gjöran Björkman; a cunoscut bine şi limba română, ceea ce i-a permis să traducă şi să publice în suedeză lucrări ale unor autori români („Traduceri suedeze din poeţi români” – 1921); membru de onoare străin al Academiei Române (1922) (m. 1923)

– 1865: S-a născut scriitorul rus Dmitri Merejkovski; considerat ideologul simbolismului din literatura rusă (m. 1941). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 2 august 1865

– 1867: S-a născut scriitorul englez John Galsworthy; Premiul Nobel pentru literatură pe 1932 (m. 1933) – 155 de ani

– 1910: S-a născut Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (m. 1995)

– 1921: S-a născut regizorul italian de teatru Giorgio Strehler, fost director al „Piccolo Teatro” din Milano şi preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa (m. 1997)

– 1924: S-a născut Georges Prêtre, compozitor şi dirijor francez (m. 2017)

– 1928: S-a născut cineasta italiană Lina Wertmuller, exponentă de marcă a cinematografiei secolului al XX-lea în ţara sa şi una dintre primele femei care s-au remarcat în arta regizorală pe plan mondial (m. 2021)

– 1933: S-a născut scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay, ale cărui romane s-au vândut în peste 20 de milioane de exemplare în lumea întreagă; este considerat romancierul australian cu cel mai mare succes comercial din ultimii ani (m. 2012)

– 1933: S-a născut chimistul elveţian Richard R. Ernst; contribuţii în domeniul spectroscopiei de rezonanţă magnetică nucleară; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1991 (m. 2021)

– 1941: A murit chimistul francez Paul Sabatier; importante contribuţii la studiul catalizei eterogene; Premiul Nobel pentru chimie pe 1912; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (n. 1854)

– 1945: S-a născut Steve Martin, actor american de comedie

– 1951: A murit publicistul american William Randolph Hearst; a creat cel mai mare lanţ naţional de ziare; metodele sale de lucru, considerate extrem de moderne, au influenţat profund jurnalismul american de-a lungul timpului (n. 1863)

– 1953: S-a născut James Roy Horner compozitor, orchestrator şi dirijor american; a compus muzica pentru peste 100 de filme, printre care: „Titanic”, „Avatar”, „Aliens”, „Apollo 13”, „Masca lui Zorro”, „Legenda lui Zorro”, „Star Trek II: Mânia lui Khan”, „O minte sclipitoare”, „Star Trek III: În căutarea lui Spock” (m. 2015)

– 1956: A murit Bertolt Brecht (născut Eugen Berthold Friedrich Brecht), dramaturg, poet, regizor german, iniţial expresionist, întemeietor al instituţiei teatrale „Berliner Ensemble”, iniţiator al „teatrului epic”; a promovat o nouă teorie şi practică a teatrului, bazate pe efectul distanţării epice; a fost unul dintre cei care a revoluţionat teatrul secolului al XX-lea (n. 1898)

– 1958: A murit Frédéric Joliot-Curie, chimist şi fizician francez; împreună cu soţia sa, Irène, a făcut cercetări în domeniul fizicii nucleare şi al radioactivităţii artificiale; Premiul Nobel pentru chimie pe 1935, împreună cu Irène Joliot-Curie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1948 (n. 1900)

– 1959: S-a născut renumitul baschetbalist american Earvin Johnson (supranumit „Magic”)

– 1960: S-a născut Sarah Brightman, cântăreaţă de crossover clasic, compozitoare, actriţă şi dansatoare britanică

– 1963: S-a născut actriţa franceză de film Emmanuelle Béart

– 1966: S-a născut actriţa afro-americană de film Halle Berry (nume complet: Maria Halle Berry); prima femeie de origine afro-americană care a câştigat premiul Oscar pentru rolul principal

– 1972: A murit Jules Romains (nume real: Louis Henri Jean Farigoule), poet, romancier, dramaturg şi eseist francez; fondator şi reprezentant principal al doctrinei unanimismului (n. 1885) – 50 de ani

– 1972: A murit actorul francez Pierre Brasseur (nume la naștere: Pierre-Albert Espinasse) (n. 1905) – 50 de ani

– 1981: A murit dirijorul austriac Karl Böhm (n. 1894)

– 1983: S-a născut actriţa americană Mila Kunis

– 1983: S-a născut Elena (Sergheevna) Baltacha, jucătoare de tenis britanică de origine ucraineană; a fost, pentru 132 de săptămâni, numărul 1 în tenisul din Marea Britanie, poziţie pe care şi-a adjudecat-o între 2009 şi 2012 (m. 2014)

– 1984: A murit J.[ohn] B.[oynton] Priestley, romancier, dramaturg şi eseist britanic (n. 1894)

– 1988: A murit Enzo Ferrari, pilot şi constructor de automobile italian; numele său este legat de istoria curselor automobilistice; în 1929 a fondat, la Modena, firma care-i poartă numele (n. 1898)

– 1994: A murit Elias Canetti, prozator, dramaturg şi eseist britanic de limbă germană; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1981 (n. 1905, la Ruse/Bulgaria, într-o familie de evrei)

– 2004: A murit Czesław Miłosz, poet, eseist şi romancier american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1980 (n. 1911)

– 2006: A murit actorul american de film Bruno Kirby (n. 1949)

– 2010: A murit Abbey Lincoln (numele real, Anna Marie Wooldridge), cântăreaţă de jazz, compozitoare, actriţă afro-americană (n. 1930)

– 2012: A murit şahistul iugoslav şi sârb Svetozar Gligoric; unul dintre cei mai buni jucători de şah din lume din perioada anilor 1950 – 1960 (n. 1923) – 10 ani

– 2014: A murit actorul american Stephen Lee (n. 1955)