Calendarul zilei – 30 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 30 iulie 2022, 05:00 / actualizat: 2 august 2022, 14:35

S-a întâmplat într-o zi de 30 iulie

* Acum 621 de ani (1401) era emis un hrisov prin care domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1431) a încuviinţat înscăunarea unui episcop armean la Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, document ce poate fi socotit un adevărat „certificat de naştere” pentru armenii aşezaţi în spaţiul românesc. Actul original se află în Arhivele Episcopiei Armene din Lvov. După acordarea dreptului de a avea un episcop, Alexandru cel Bun emitea un alt hrisov, la 8 octombrie 1407, prin care chema negustorii armeni din Polonia să contribuie la prosperitatea oraşelor moldave, promiţându-le scutiri de taxe vamale şi de biruri

* Cu 126 de ani în urmă (1896) avea loc debutul lui Tudor Arghezi în revista „Liga ortodoxă”, editată de Alexandru Macedonski, cu poezia „Tatălui meu”, semnată Ion Theo

* În urmă cu 74 de ani (1948), între 30.VII şi 18.VIII, s-a desfăşurat, la Belgrad, o conferinţă internaţională care stabilea noul regim de navigaţie pe Dunăre între Ulm şi Marea Neagră, prin braţul Sulina, şi excluderea statelor neriverane din Comisia de Control a Dunării. Au participat reprezentanţii guvernelor Austriei, Bulgariei, Cehoslovaciei, Franţei, Marii Britanii, României, SUA, Ucrainei, Ungariei şi URSS. S-a înfiinţat o nouă Comisie a Dunării (cu sediul la Galaţi şi apoi la Budapesta), alcătuită din reprezentanţii statelor riverane (care a început să funcţioneze la 11.V.1949)

* Acum 52 de ani (1970), la Arad, s-a desfășurat primul meci internațional de fotbal feminin din România între Foresta Arad şi Olimpia Zdar Nad Sazavou (Cehoslovacia)

* Cu 42 de ani în urmă (1980) Knesset-ul (Parlamentul israelian) a adoptat Constituţia privind Ierusalimul, prin care acesta a fost proclamat „capitala unică şi indivizibilă“ a statului. Curtea Supremă a Israelului a interpretat această proclamaţie ca un act de anexare a Ierusalimului de Est, deşi ea nu este menţionată explicit în document. Lumea întreagă a condamnat acest act. Consiliul de Securitate al ONU, prin Rezoluţia 478 din 20 august acelaşi an, a anunţat că decizia este nulă şi că încalcă dreptul internaţional. Statele membre ONU au fost invitate să îşi retragă reprezentanţele din Ierusalim şi să le transfere la Tel Aviv; la apel au răspuns 22 din cele 24 de ţări care aveau, la momentul respectiv, ambasade în Ierusalimul de Vest, iar cele două state care nu au plecat atunci, Costa Rica şi El Salvador, au plecat în anul 2006. Congresul SUA, aflat sub control republican, a adoptat în anul 1995 Legea privind ambasada SUA la Ierusalim, prin care acest oraş este recunoscut ca fiind capitala indivizibilă a statului Israel şi prin care se cere autorităţilor de la Washington să mute ambasada până la data de 31 mai 1999. Dar legea prevede posibilitatea ca preşedintele să semneze din 6 în 6 luni amânarea aplicării legii până la momentul „îndeplinirii tuturor condiţiilor”, ceea ce au făcut toţi preşedinţii americani până la Donald Trump: Bill Clinton, George Bush jr. şi Barack Obama. Donald Trump a semnat şi el prima amânare în iulie 2017, dar imediat după aceea, Senatul a votat în unanimitate o rezoluţie prin care se marchează aniversarea a 50 de ani de la unificarea Ierusalimului şi prin care îl „invita” pe preşedinte să aplice legea. La sfârşitul lui 2017, Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitală a statului Israel şi a anunţat mutarea, deşi a fost nevoit să mai semneze o amânare. În fine, la 14 mai 2018, ambasada SUA a fost mutată oficial. Data a fost atent aleasă: în acea zi se aniversau 70 de ani de la Declaraţia de Independenţă a Statului Israel, adică 70 de ani de existenţă a acestui stat

Aniversări – Comemorări

– Anul Nou Islamic (1444 AH) (Al-Hijri), începe cu prima zi din Muharram, prima lună din calendarul islamic; mulţi musulmani comemorează în această zi Hajira, sau pornirea profetului Mahomed în călătoria istorică de la Mecca la Medina (16 iulie 622 – marchează începutul Calendarului Musulman, începutul propovăduirii credinţei în Allah); anul musulman are doar 354 de zile; sărbătoarea începe din seara zilei precedente, 29 iulie

– 1817: S-a născut arhitectul şi profesorul Alexandru Orăscu; promotor al clasicismului (clădirea veche a Universităţii şi clădirea hotelului „Bulevard” din Bucureşti, hotelul „Continental” din Constanţa ş.a.); primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români (1891-1894); participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892); arhitectul clădirii care adăposteşte acum Universitatea din Bucureşti (m. 1894) – 205 ani

– 1887: S-a născut Franyó Zoltán, publicist şi traducător maghiar din România (m. 1978) – 135 de ani

– 1894: S-a născut Al.[exandru] O.[svald] Teodoreanu, cunoscut sub pseudonimul Păstorel, prozator, epigramist, poet, eseist şi traducător; fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (m. 1964)

– 1897: S-a născut pictorul gorjean Iosif Keber, specializat în pictura bisericească şi restaurarea lăcaşurilor de cult; era urmaşul unei familii din Flandra care s-a stabilit în România în anul 1735 (m. 1989) – 125 de ani

– 1909: S-a născut portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (m. 1999)

– 1918: S-a născut Ursula Şchiopu, poetă, traducătoare (a tradus din poezia canadiană de limbă franceză şi din lirica eschimosă) şi psiholog (profesor universitar şi autoare a numeroase lucrări de specialitate, membră fondatoare a „Revistei de psihologie” – 1955); este prima femeie care primeşte titlul de profesor universitar şi primul conducător de doctorate din domeniul ştiinţelor psiho-pedagogice în România (m. 2015)

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi ziarist; om politic socialist, apoi liberal (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri);  unul din fruntaşii vieţii politice româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea şi unul dintre primii iniţiatori ai cercurilor socialiste din ţara noastră (n. 1860)

– 1920: S-a născut sculptorul român de naţionalitate maghiară Peter Balogh (m. 1994)

– 1932: S-a născut fizicianul Nicolae Ionescu-Pallas; autorul a peste 250 lucrări ştiinţifice, abordând variate domenii ale fizicii şi matematicii (mecanica clasică şi cea relativistă, termodinamica, mecanica cuantică, fizica laserilor şi cea a plasmei, cosmologia şi matematicile aplicate) dar şi ale istoriei şi filosofiei ştiinţei; membru de onoare al Academiei Române din 2016 (m. 2017) – 90 de ani

– 1932: S-a născut teologul, preotul şi profesorul Mircea Păcurariu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; decan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna“ din Sibiu, în perioada 1992-2000; membru titular al Academiei Române din 2015 (din 2015) (m. 2021) – 90 de ani

– 1935: S-a născut fizicianul şi profesorul Emil Burzo; studii în domeniul fizicii corpului solid; cercetări privind aplicabilitatea în tehnică a unor noi tipuri de materiale magnetice dure; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1936: A murit naturalistul Ioan Borcea; alături de Grigore Antipa, a fost întemeietorul hidrobiologiei în România; fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea (1926); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1879)

– 1946: S-a născut pictorul Mircea – Răsvan Ciacâru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala (m. 2020)

– 1952: S-a născut (la Tohoveni, fostul judeţ Bălţi, azi în R. Moldova) Ilie Ilaşcu, economist şi om politic; arestat (1992), împreună cu un grup de cinci patrioţi români, de organele separatiste şi anticonstituţionale de la Tiraspol; acuzat de terorism şi instigare împotriva autoproclamatei Republici Nistrene şi condamnat la moarte (1993) a fost eliberat sub presiunea opiniei publice (2001); deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994 – 2000); senator în Parlamentul României (2000 – 2008); membru titular al Adunării Parlamentare al Consiliului Europei din partea delegaţiei României (2001 – 2008) – 70 de ani

– 1962: S-a născut jurnalista Dana Deac, realizatoare de emisiuni de televiziune; director al postului public de televiziune TVR 1 (2007-2014); contribuţie importantă în sectorul societăţii civile – 60 de ani

– 1984: A murit geologul şi profesorul Gheorghe Murgeanu, deschizător de noi direcţii de cercetare, de noi şcoli: stratigrafie specializată, sedimentologie, geologie marină; a condus lucrările pentru întocmirea de hărţi geologice şi tectonice ale României; a făcut parte din comitetul de redacţie al primei ediţii a hărţii tectonice a Europei (1962); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1901)

– 1985: A murit Cik (Hacik) Damadian, desenator şi caricaturist român de origine armeană (n. 1919)

– 2007: A murit Prea Fericitul Părinte Teoctist (numele de mirean: Teodor Arăpaşu), cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (din 9.XI.1986, întronizat câteva zile mai târziu, la 16 noiembrie); membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1915) – 15 ani

– 2017: A murit Marina Scupra, interpretă de muzică uşoară şi profesoară de canto (n. 1967) – 5 ani

– 2019: A murit geologul și profesorul Marcian (David) Bleahu; întemeietorul carstologiei şi speologiei fizice româneşti; întemeietorul şi organizatorul Muzeului de Geologie; fondator al Mişcării Ecologiste din România (1990); ministru al mediului (iunie 1990 – octombrie 1992); senator pe listele Federaţiei Ecologiste din România în legislatura 1996-2000; preşedinte de onoare al Partidului Verde; unul din fondatorii Universităţii Ecologice Bucureşti; membru de onoare al Academiei Române (din 2018) (n. 1924)

– 2019: A murit actriţa de teatru, film și televiziune Florina Cercel; a jucat peste 100 de roluri în peste 50 de ani de carieră, cele mai multe fiind create pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (n. 1943)

– 2021: A murit Remus Georgescu, dirijor, compozitor, muzicolog, profesor și cercetător în domeniul folclorului; a fost dirijorul Orchestrei Teatrului Muzical din Constanța, al orchestrelor filarmonicilor din Sibiu, Oradea, Târgu Mureș și Timișoara; director și ctitor al Filarmonicii de Stat Banatul din Timişoara (n. 1932) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Jakarta: A 55-a reuniune ministerială ASEAN (AMM) (30 iul. – 6 aug.)

• A 12-a reuniune a miniștrilor de externe EAS (EAS FMM)
• A 23-a reuniune a miniștrilor de externe APT (APT FMM)

– Londra: Are loc ceremonia nunții premierului Boris Johnson cu Carrie Symonds, amânată din cauza pandemiei de Covid-19

– Londra: Campionatul Mondial de Formula E, London ePrix (30 – 31 iul.)

– Spania: Ciclism – Clásica San Sebastián

– Polonia: Ciclism – Turul Poloniei (30 iul. – 5 aug.)

– Augsburg, Germania: Canoe – Campionatele Mondiale ICF de slalom 2022 (30 – 31 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Prieteniei”, adoptată oficial de ONU în 2011, are scopul de a extinde conceptul prieteniei dincolo de relaţiile interumane, promovând prietenia între naţiuni sau între culturile din diferite regiuni ale lumii, pentru a aduce pace şi înţelegere sau pentru a celebra diversitatea globală. Prin anii 1950, dr. Artemio Bracho din Paraguay a lansat ideea unei Cruciade Mondiale a Prieteniei, formată pentru prima dată în 1958 şi adoptată rapid şi de alte ţări din America de Sud. Cruciada, de fapt o fundaţie care promovează prietenia şi camaraderia între oameni, indiferent de rasă, culoarea pielii sau religie, a celebrat de atunci constant Ziua Prieteniei în 30 iulie şi a făcut un lobby intens pe lângă ONU pentru a internaţionaliza sărbătoarea

– „Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane”; proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor

– Ziua naţională a regatului Maroc („Sărbătoarea Tronului”); aniversarea ascensiunii la tron a regelui Mohamed al VI-lea (la 30.VII.1999 regele a pronunţat primul său „discurs al Tronului” şi a decis ca această zi să fie celebrată anual)

– Ziua naţională a Republicii Vanuatu (actuala denumire a Noilor Hebride); aniversarea proclamării independenţei – 1980

– 1511: S-a născut Giorgio Vasari, pictor, arhitect şi istoric de artă italian (m. 1574)

– 1771: A murit poetul englez preromantic Thomas Gray (n. 1716)

– 1818: S-a născut scriitoarea engleză Emily Brontë; cunoscută pentru unicul său roman „La răscruce de vânturi” (m. 1848)

– 1849, 30/31: A murit poetul ungar Petöfi Sándor (n. 1823)

– 1855: S-a născut Georg Wilhelm von Siemens, industriaș german în domeniul telecomunicațiilor; fiul lui Werner von Siemens (m. 1919)

– 1863: S-a născut industriaşul american Henry Ford, fondatorul companiei de automobile „Ford Motors Company” (1903), care a lansat, în 1908, faimosul model „T” (m. 1947)

– 1898: S-a născut sculptorul britanic Henry Moore (m. 1986)

– 1898: A murit Otto von Bismarck, om politic german; prim-ministru al Prusiei (1862-1872; 1873-1890), a urmărit realizarea unificării Germaniei prin „fier şi sânge”, purtând războaie împotriva Danemarcii (1864), Austriei (1866) şi Franţei (1870-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier”, a dus o politică internă dură; fondator al imperiului colonial german (n. 1815)

– 1899: S-a născut pianistul englez Gerald Moore (m. 1987)

– 1904: S-a născut Salvador Novo, scriitor mexican, poet, dramaturg, traducător, prezentator de televiziune (m. 1974)

– 1917: S-a născut actorul japonez de film Minoru Chiaki (m. 1999) – 105 ani

– 1925: S-a născut Antoine Duhamel, compozitor, dirijor şi profesor francez; cunoscut pentru coloanele sonore ale unor filme celebre din Noul Val al cinematografiei franceze (m. 2014)

– 1927: S-a născut actorul, producătorul, scenaristul, scriitorul şi profesorul britanic Richard Johnson, membru fondator al celebrei Royal Shakespeare Company (m. 2015) – 95 de ani

– 1927: A murit marchizul de Flers (Robert Pllevé de la Motte-Ango, marchiz de), scriitor şi diplomat francez; a susţinut lupta românilor pentru desăvârşirea statului unitar; membru de onoare străin al Academiei Române (1919) (n. 1872) – 95 de ani

– 1930: S-a născut actorul american de origine italiană Tony Lip (născut Frank Anthony Vallelonga) (m. 2013)

– 1931: S-a născut actorul american William Wintersole; cunoscut pentru rolurile din serialele „Tânăr și neliniștit” și „Spitalul General” (m. 2019)

– 1939: S-a născut Peter Bogdanovich, regizor de film, scenarist, producător, critic, istoric de film și actor american (m. 2022)

– 1941: S-a născut Paul Anka (nume complet: Paul Albert Anka), cântăreţ, compozitor şi actor american de origine canadiană

– 1945: S-a născut Patrick Modiano, scriitor francez; Premiul Nobel pentru Literatură pe 2014 „pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie”

– 1947: S-a născut Arnold Schwarzenegger, actor american de film de origine austriacă; fost campion de culturism; om politic republican, fost guvernator al statului California (2003-2011) – 75 de ani

– 1947: A murit Kōda Rohan (pseudonimul lui Kōda Shigeyuki), romancier şi eseist japonez (n. 1867) – 75 de ani

– 1948: S-a născut Jean Reno (pe numele său real Juan Moreno y Herrera Jiménez), actor francez de origine marocană

– 1961: S-a născut Laurence Fishburne (Laurence John Fishburne III), actor, regizor, scenarist și producător american de film

– 1963: S-a născut Lisa Kudrow, actriţă americană

– 1965: A murit Junichirō Tanizaki, unul dintre cei mai importanţi scriitori ai literaturii japoneze moderne (n. 1886)

– 1970: A murit dirijorul american George Szell (n. 1897)

– 1996: A murit Claudette Colbert (pe numele său real Emilie Claudette Chauchoin), actriţă americană de film, de origine franceză (n. 1903)

– 2007: A murit regizorul şi scenaristul italian de film Michelangelo Antonioni; considerat unul dintre cei mai mari regizori de film ai secolului al XX-lea, recompensat cu premiul Oscar pentru întreaga sa carieră (n. 1912) – 15 ani

– 2007: A murit Ingmar Bergman, regizor suedez de teatru şi film, scenarist; unul dintre cei mai influenți regizori de film ai celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea (n. 1918) – 15 ani

– 2012: A murit scriitoarea irlandeză Maeve Binchy (n. 1940) – 10 ani

– 2014: A murit regizorul american de film documentar Robert Drew, considerat părintele cinéma vérité-ului american (n. 1924)

– 2014: A murit producătorul american de televiziune Robert Halmi Sr. (n. 1924, în Ungaria)

– 2015: A murit soprana cehă Ludmila Dvořákova (n. 1923)

– 2015: A murit cântăreaţa americană de muzică country Lynn Anderson (n. 1947)