Calendarul zilei – 11 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 11 iulie 2022, 05:11 / actualizat: 15 iulie 2022, 15:24

S-a întâmplat într-o zi de 11 iulie

* Acum 594 de ani avea loc prima atestare a Mănăstirii Horaiţa (din judeţul Neamţ), emisă de cancelaria lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432). Astfel, la 11 iulie 1428, domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1400 – 1432) includea biserica din Horaiţa în rândul celor 52 de biserici (de mir şi mănăstire). Acest sfânt lăcaş a fost înfiinţat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei. Denumirea Mănăstirii Horaiţa provine de la numele marilor proprietari de pământ, în stăpânirea cărora intrau satele de pe acolo, Crăcăoani, Poiana şi cele din împrejurimi. Arhim. Irinarh Rosetti (1822) şi Arhim. Ermoghen Buhuş (1848) sunt consideraţi principalii ctitori. La jumătatea veacului al XX-lea, această biserică şi chiliile mănăstireşti ajunseseră într-o stare de ruină, motiv pentru care, între anii 1970 – 1990, la Mănăstirea Horaiţa s-au făcut importante lucrări de restaurare. Mănăstirea Horaița are hramul „Botezul Domnului”

* Cu 308 ani în urmă (1714) Dimitrie Cantemir (domn al Moldovei/martie-aprilie 1693, 1710-1711) era ales membru al Academiei Regale Prusace de la Berlin, la propunerea matematicianului și filosofului german, Gottfried Wilhelm Leibniz, fiind desemnat șeful Secțiunii de orientalistică a acestui important forum știintific european. Unul dintre cei mai erudiți români din toate timpurile, Dimitrie Cantemir (1673 – 1723) a fost enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor, fiind, totodată primul turcolog şi arabist din lume, precum şi primul traducător al Coranului

* Acum 242 de ani (1780) apărea, în limba latină, prima gramatică a limbii române – „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai

* În urmă cu 221 de ani (1801) astronomul francez Jean-Louis Pons (1761 – 1831), descoperea prima sa cometă, descoperire pe care a fost nevoit să o împartă cu conaţionalul său Charles Messier (1730 – 1817), care a observat-o cu o zi mai târziu. În următorii 27 de ani el a descoperit alte 36 de comete, mai multe decât oricare altă persoană din istorie

* Se împlinesc 105 ani (1917), de când, între 11/24 iulie şi 19 iulie/1 august, a avut loc Bătălia de la Mărăşti, una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial. Puternică ofensivă a Armatei a II-a române, comandate de generalul Alexandru Averescu, în cooperare cu Armata a IX-a rusă, de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană, aceasta s-a încheiat cu o importantă victorie împotriva armatei germane. Confruntarea a deschis seria celor trei mari bătălii – Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – în urma cărora trupele româno-ruse au reuşit să oprească ofensiva germano-austro-ungară ce urmărea scoaterea României din război şi pătrunderea în partea ucraineană a Rusiei

* Acum 82 de ani (1940), în condiţiile declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial, România s-a retras din Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor). La data de 18 aprilie 1946, a fost adoptată hotărârea prin care Liga Națiunilor (creată la 10 ianuarie 1920) dispărea oficial, misiunea ei urmând a fi preluată de o nouă organizație internațională: Organizația Națiunilor Unite. Liga Națiunilor (Societatea Națiunilor) a fost prima tentativă de înființare a unei organizații internaționale, cu scopul de a gestiona problemele de securitate colectivă și de a menține pacea la nivel mondial, după Primul Război Mondial

* Acum 28 de ani (1994) Yasser Arafat (1929-2004), şeful Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei din 1968, îşi stabilea reşedinţa în Gaza şi devenea conducătorul Autorităţii Naţionale Palestiniene. Arafat revenise în Teritoriile palestiniene cu câteva zile mai devreme, la 1 iulie, după 27 de ani de exil

* Cu 27 de ani în urmă (1995), între 11 și 22 iulie, a avut loc Masacrul de la Srebrenica, în estul Bosniei, când 8.000 de musulmani au fost ucişi de forţele sârbe bosniace, în timpul Războiului bosniac (martie 1992-noiembrie 1995). A fost cel mai sângeros episod pe care l-a cunoscut Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui SUA, Bill Clinton; semnarea acestui document a fost văzută ca fiind un demers politico-diplomatic de succes al preşedintelui Emil Constantinescu. Parlamentul a adoptat, marţi, 28 iunie 2022, cu majoritate de voturi, o Declaraţie cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România şi Statele Unite ale Americii, în care se angajează să sprijine măsurile de asigurare a securităţii „în mod unitar şi coerent” pe Flancul Estic al NATO şi în spaţiul euroatlantic şi susţine extinderea colaborării în domenii ca apărare, energie, comunicaţii, noi tehnologii, combatere a ameninţărilor hibride

* Acum 16 ani (2006) au avut loc atacurile cu explozii din trenurile de navetişti din Mumbai, India. Şapte explozii ale unor bombe plasate în trenuri suburbane aglomerate au explodat la o oră de vârf pe 11 iulie 2006 omorând 189 de persoane şi rănind alte 800. Atacul terorist din 2006 a fost pus pe seama militanţilor islamişti susţinuţi de Pakistan, acuzaţii pe care această ţară le-a negat. Bombele au fost amplasate în oale sub presiune ascunse în sacoşe, iar exploziile au fost detonate coordonat, la interval de 15 minute una de cealaltă, în mai multe trenuri aflate în mişcare şi în două staţii. Atacurile teroriste par să fi vizat în special compartimente de clasa întâi, pline cu navetişti care se întorceau de la muncă din zona financiară a Mumbai. Peste 200 de martori au fost audiaţi în timpul procesului care a durat opt ani şi care s-a încheiat în august 2014. O instanţă din India a condamnat la moarte cinci persoane în legătură cu exploziile din trenurile de navetişti din Mumbai în 2006. Alte 7 persoane au fost condamnate la închisoare pe viaţă. Sistemul de trenuri suburbane din Mumbai este unul dintre cele mai aglomerate din lume, având zilnic peste 8 milioane de călători

Aniversări – Comemorări

– Sf. Benedict, abate, patron al Europei (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1909: A murit compozitorul Grigore Ventura (n. 1839)

– 1910: S-a născut Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (m. 1973)

– 1929: S-a născut solistul de operă (bas) și profesorul Constantin Gabor (m. 2021)

– 1946: S-a născut Matei Cazacu, scriitor, eseist, istoric, medievist și scriitor francez originar din România, luptător pentru drepturile omului; stabilit în Franţa din 1973

– 1947: S-a născut Victor Surdu, de profesie inginer horticultor, a fost, între 1989 şi 1990, ministru al Agriculturii; între 1990 şi 1996 a fost preşedinte al Partidului Democrat Agrar (PDAR); din 2001, era membru al PSD, iar din 2008, deputat de Neamţ (m. 2011) – 75 de ani

– 1947: S-a născut istoricul și profesorul universitar Dominuţ Pădurean; primul autor care a realizat o monografie a Insulei Şerpilor (m. 2021) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Liliana Ursu, poetă, prozatoare şi traducătoare; din 1981 a lucrat la Radiodifuziunea Română ca realizatoare de emisiuni culturale

– 1950: A murit Timotei Popovici, preot, profesor, compozitor, dirijor şi folclorist (n. 1870)

– 1955: S-a născut Mariana Buruiană, actriţă, traducătoare și scriitoare

– 1955: S-a născut interpreta de muzică populară Maria Dragomiroiu

– 1956: S-a născut artistul vizual şi profesorul Petru Lucaci, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (din martie 2012, interimar din 2010)

– 1956: S-a născut gimnasta olimpică și antrenoarea Iuliana Simonfi; stabilită în Namibia, unde a deschis Academia de Gimnastică „Simonfi” (m. 2019)

– 1967: A murit Garabet Avakian, violonist şi profesor (n. 1908) – 55 de ani

– 1973: A murit Radu Brateş (pseudonimul literar al lui Gheorghe I. Biriş), poet, istoric literar, publicist şi preot (n. 1913)

– 1980: A murit poetul, publicistul şi traducătorul Mircea Pavelescu; în ultimii ani ai vieţii s-a manifestat ca autor de poezii umoristice şi versuri pentru copii (n. 1908)

– 1995: A murit Mihai Horia Botez, matematician român stabilit în SUA din 1987; ambasador al României în SUA în perioada noiembrie 1994 – iulie 1995 (n. 1940)

– 1997: A murit pictoriţa Georgeta Năpăruş (n. 1930) – 25 de ani

– 2002: A murit Paul Ioachim, actor, dramaturg şi regizor de teatru (n. 1930) – 20 de ani

– 2010, 11/12: A murit actriţa şi profesoara Lucia Mureşan; cunoscută de la emisiunea „Teleencicopedia” pentru timbrul său vocal deosebit (n. 1938)

– 2011: A murit artistul plastic Alexandru Chira; a realizat ansamblul monumental „De-semne spre cer, pentru ploaie şi curcubeu”, de la Tăuşeni, judeţul Cluj, considerat de critica de specialitate ca fiind cea mai importantă lucrare contemporană de această factură din România (n. 1947)

– 2019: A murit Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București (n. 1931)

– 2021, 11/12: A murit George Ciamba, diplomat de carieră în cadrul MAE; ambasador al României în Republica Turcă (1999-2003), reprezentant permanent al României la Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (2001-2003), secretar de stat în MAE (2003-2005; 2012-2016; 2017-2018), ambasador în Republica Elenă (2005-2012), ministru delegat pentru Afaceri Europene (2018-2019), calitate în care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului Uniunii Europene; ambasador al României în Grecia (2020-2021); a avut o contribuţie deosebită la amplificarea parteneriatului strategic româno-american, la aderarea României la NATO (n. 1966) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Eurogrup

-Praga: Reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne din UE cu omologii lor ucraineni și moldoveni (11 – 12 iul.)

– Suva, Fiji: Reuniunea Forumului Insulelor din Pacific (11 – 14 iul.)

– Bangkok: Ministrul thailandez de finanțe Arkhom Termpittayapaisith vorbește la un seminar cu tema „Property inside 2022”

-Japonia: Ministrul german de externe, Annalena Baerbock vizitează Tokyo pentru a se întâlni cu omologul său japonez, ministrul de externe, Yoshimasa Hayashi, pentru o întâlnire bilaterală

-Varsovia: Consultări interguvernamentale polono-britanice, cu participarea premierului britanic Boris Johnson și Liz Truss, secretar de stat pentru Afaceri Externe și ale Commonwealth-ului

-Praga: Vizita președintelui israelian, Isaac Herzog

– Hong Kong: Începutul procesului activistei pro-democrație Alexandra Wong Fung Yiu

– Dublin, Irlanda: Condamnarea Lisei Smith, fost soldat irlandez condamnat pentru apartenența la o organizație teroristă

– Națiunile Unite: Expirarea autorizației ONU pentru ajutorul transfrontalier în Siria

-Bulgaria:Cei trei tenori din grupul „Il Volo”, Piero Barone, Ignazio Boschetto şi Gianluca Ginoble, apreciază Bulgaria, iar publicul bulgar îi adoră. Vara aceasta, ei vor sosi pentru a patra oară în Bulgaria, unde vor susţine concerte, la Teatrul Antic din Plovdiv, pe 11 iulie, şi la Sofia, pe 13 şi 14 iulie, de data aceasta, prezentând muzica de film a marelui compozitor de film Ennio Morricone. „Volo sings Morricone and more” este cel mai recent proiect al tenorilor, o călătorie prin arta şi muzica unuia dintre marii compozitori ai secolului XX. Concertele din muzica lui Morricone vor fi prezentate împreună cu Opera din Plovdiv, iar la Sofia, cu Orchestra Simfonică a postului naţional de radio, BNR. Melodii legendare din filmele „The Good, the Bad and the Ugly”, „Malena”, „Once Upon a Time in America” „‹”‹şi alte pelicule emblematice ale cinematografiei vor răsuna pe scenele din cele două oraşe. După primul lor concert din muzica lui Morricone, de vara trecută, la Arena di Verona, „Il Volo” a primit un premiu special, la cea de-a 78-a ediţie a Festivalului de Film de la Veneţia.

– Luxemburg: Audieri în fața Curții de Justiție a UE în disputa dintre UEFA și promotorii competiției private propuse de Super League (11 – 12 iul.)

– Reykjavik, Islanda: Sunt marcați 50 de ani de la începutul jocului de șah dintre americanul Bobby Fischer și sovieticul Boris Spassky

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Populaţiei”; se celebrează anual, la recomandarea din iunie 1989 a Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD; marchează „Ziua celor cinci miliarde” de locuitori ai Terrei, celebrată în întreaga lume la 11 iulie 1987 – 35 de ani. NOTĂ: pe 12 octombrie 1999 s-a atins cifra de 6 miliarde de locuitori, iar pe 31 octombrie 2011, cifra de 7 miliarde

– „Ziua Mondială a Ciocolatei”, a fost declarată în 1995 de către francezi. Ciocolata, aşa cum o ştim noi azi, în formă de baton, a fost invenţia lui Joseph Fry, din Londra, în 1847. Ciocolata se folosea deja de mii de ani, însă sub altă formă; în 1519, conchistadorul Hernán Cortés a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obişnuia să bea o băutură preparată din seminţe de cacao, numită „chocolatl”

– Ziua naţională a Mongoliei; aniversarea victoriei Revoluţiei populare mongole – 1921

– 1561: S-a născut Luis de Góngora (y Argote), poet şi dramaturg spaniol (m. 1627)

– 1593: A murit pictorul italian Giuseppe Arcimboldo (n. ~1527)

– 1834: S-a născut pictorul american James Whistler (m. 1903)

– 1846: S-a născut Léon-Marie Bloy, romancier, eseist, pamfletar și poet francez; scrierile sale se caracterizează prin orientare religioasă, catolică (m. 1917)

– 1867: S-a născut medicul francez Émile Sergent; fiziolog şi clinician de renume, este considerat reformatorul întregii patologii a aparatului respirator; membru de onoare străin al Academiei Române (1930) (m. 1943) – 155 de ani

– 1885: S-a născut pictorul cubist francez Roger de La Fresnay (m. 1925)

– 1915: S-a născut editorul francez Guy Schoeller, „părintele” formatului Livre de Poche – Carte de Buzunar (m. 2001)

– 1916: S-a născut (în Australia) fizicianul rus Aleksandr M. Prohorov; a realizat primul generator cuantic în domeniul frecvenţelor ultraînalte; această realizare a sa (alături de altele) a dus la apariţia unui nou domeniu al ştiinţei – electronica cuantică; Premiul Nobel pentru fizică pe 1964, împreună cu compatriotul său Nikolai Basov şi cu americanul Charles Townes, pentru punerea la punct a laserului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2002)

– 1920: S-a născut (la Vladivostok, Rusia) Yul Brynner, actor de film american; a fost şi un redutabil fotograf, multe dintre lucrările sale au apărut în reviste prestigioase sau au fost folosite în reclame (m. 1985). NOTĂ: Actorul însuşi spunea, însă, că este născut la 7 iulie 1915, pe insula Sahalin, din tată elveţian de origine mongolă şi mamă româncă de origine ţigănească, numele la naştere fiind Taidje Khan. Fiul actorului, Rock Brynner, scria, într-o carte din 1989 despre tatăl său că s-ar fi născut la 11 iulie 1920

– 1923: S-a născut soprana cehă Ludmila Dvořákova (m. 2015)

– 1925: S-a născut tenorul suedez Nicolai Gedda (m. 2017)

– 1926: S-a născut Pierre de Boisdeffre, romancier, critic şi istoric literar francez (m. 2002)

– 1927: S-a născut fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (m. 2007) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Marilyn Gist Farquhar, biolog, patolog și profesor american; intensă activitate în domenii precum: biologia celulară, patologia experimentală, nefrologie, endocrinologie, studiul celulelor sanvine, traficul membranelor și veziculelor intracelulare și reciclarea membranelor; din 1970 soția profesorului George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române din 1995 (m. 2019)

– 1929: S-a născut bas-baritonul german Hermann Prey (m. 1998)

– 1930: S-a născut Harold Bloom, teoretician, critic și istoric literar, scriitor și profesor american (m. 2019)

– 1934: S-a născut Giorgio Armani, creator de modă şi întreprinzător italian

– 1937: S-a născut Adin Steinsaltz, rabin, profesor, filosof, scriitor, editor și traducător israelian; autorul unei traduceri de referinţă a Talmudului, textul central al iudaismului (m. 2020) – 85 de ani

– 1937: A murit George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american; a creat aşa-numitul „jazz simfonic” (n. 1898) – 85 de ani

– 1939: A murit istoricul britanic Harold William Temperley, unul dintre cei mai de seamă istorici ai vremii; a fost atras şi de istoria Ţărilor Române, despre care a publicat numeroase studii şi documente; membru corespondent străin al Academiei Române din 1933 (n. 1879)

– 1948: S-a născut Hector Zazou (pseudonimul lui Pierre Job), compozitor şi producător francez de origine algeriană; adept al metisajului muzical, a prelucrat piese din muzica lumii, făcând mixajul cu muzica electronică (m. 2008)

– 1950: S-a născut cântăreaţa americană Bonnie Pointer, una dintre cele patru surori care au pus bazele grupului de pop şi rhythm and blues american The Pointer Sisters (m. 2020)

– 1959: S-a născut Suzanne Vega, compozitoare, textieră şi interpretă americană

– 1959: S-a născut Richie Sambora, chitarist american (component al trupei Bon Jovi)

– 1962: S-a născut Serghei Mihailovici Golubiţki, scriitor, filolog, jurnalist rus; specialist în internet-trading; a scris despre problema tezaurului românesc din Rusia – 60 de ani

– 1966: A murit Delmore Schwartz, poet, scriitor de nuvele, eseist, critic literar și editor american; considerat la un moment dat un adevărat „geniu tânăr” al liricii americane (n. 1913)

– 1974: A murit scriitorul suedez Pär Fabian Lagerkvist; Premiul Nobel pentru literatură pe 1951 (n. 1891)

– 1989: A murit Sir Laurence Olivier, actor şi regizor englez de teatru şi film; reprezentant ilustru al şcolii teatrale engleze, în primul rând shakespeariene (n. 1907)

– 2008: A murit Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (n 1908)