Calendarul zilei – 19 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 19 iunie 2022, 05:00 / actualizat: 4 iulie 2022, 13:49

S-a întâmplat într-o zi de 19 iunie

* Acum 156 de ani (1866) apărea Legea asupra taxelor vamale, prima organizare vamală a Principatelor Române. Prima lege vamală modernă şi sistematizată a fost promulgată la 15 iunie 1874 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1875 (19/31)

* Cu 144 de ani în urmă (1878) România prezenta, prin I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu, Congresului de la Berlin (desfăşurat în perioada 1/13.VI-1/13.VII.1878), un Memorandum, sintetizat în următoarele cinci puncte: nicio parte a teritoriului să nu fie dezlipită de la statul român; teritoriul naţional să nu servească ca drum de trecere a trupelor ruseşti din Bulgaria; România, în virtutea drepturilor ei seculare, să ia din nou în stăpânire gurile Dunării, inclusiv Insula Şerpilor; să primească despăgubiri proporţionale forţelor angajate în luptă; independenţa ei să fie solemn recunoscută şi teritoriul ei declarat neutru (19.VI/1.VII)

* Acum 49 de ani (1983) avea loc inaugurarea podului rutier de la Agigea, cu o lungime totală de 300 m, circulaţia desfăşurându-se pe patru benzi. Dezvoltarea portului şi traficul rutier crescut au dus la apariţia unui proiect foarte important pentru Constanţa, şi anume construirea unui nou pod rutier peste canal la Agigea, care are rolul de a prelua traficul greu de pe vechiul pod. Astfel, pe lângă podul din 1983, se circulă pe cel mai mare pod hobanat din România, având o lungime de peste 1.5km şi o înălţime în punctul maxim de 65 m. De asemenea, noua structură reprezintă primul pod din România la a cărui construcţie s-a folosit o macara plutitoare şi beton autocompactant

* Se împlinesc 35 de ani (1987), de când, între 19 şi 20 iunie, Biserica „Sfânta Vineri – Herasca” din Bucureşti, datând din 1645, a fost demolată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, sub pretextul sistematizării Bucureştiului. Prin grija preotului paroh Gelu Bogdan, cea mai mare parte a bunurilor sacre ale bisericii au fost salvate, fiind date în custodie Mănăstirii Cernica şi Muzeului Hereşti. La data de 11 noiembrie 2018, a avut loc slujba de sfinţire a noii biserici „Sfânta Vineri-Herasca”, situată în apropierea Tribunalului Bucureşti, pe fosta moşie a generalului Constantin Herescu-Năsturel, ctitorul primei biserici cu acest hram din Capitală

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de când România şi Republica Azerbaidjan au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, reprezentanţa diplomatică a României la Baku fiind deschisă la 3 noiembrie 1998. România a fost al doilea stat, după Turcia, care a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991

* Acum 21 de ani (2001), la Institutul de Cardiologie „Prof. dr. C. C. Iliescu” Fundeni, s-a efectuat primul implant de cord artificial complet în interiorul bolnavului, prima intervenţie de acest gen din Europa Centrală şi de Est

* Cu 11 ani în urmă (2011) avea loc deschiderea Pasajului Basarab pentru traficul auto. Pasajul Basarab este cel mai lung pod hobanat din România, având o lungime de 360 m, cel mai lat pod hobanat urban din Europa – 43,3 m, cel mai lung pasaj rutier din Bucureşti – 1,9 km, cel mai complex ansamblu de poduri din Capitală – viaducte de beton armat, pod metalic în arc (120 m), pod metalic hobanat şi cel mai mare punct intermodal din România

Aniversări – Comemorări

– Duminica Tuturor Sfinţilor (Duminica întâi după Rusalii); Lăsatul secului pentru Postul Sf. Ap. Petru și Pavel (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– 1865: A murit Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, binecunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este primul care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertin, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionul din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile date de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România, Zappa a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (n. 1800, în Grecia)

– 1882: S-a născut Ştefan Zeletin (pseudonimul lui Ştefan Motăş), sociolog, economist, filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (m. 1934) – 140 de ani

– 1899: S-a născut George Călinescu (numele la naştere Gheorghe Vişan), critic şi istoric literar, scriitor, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1965)

– 1900: S-a născut Irina Constanziu-Vlassopol, prima femeie ofițer din Marina Comercială Română (1930) (m. 1979)

– 1910: S-a născut inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2003)

– 1919: A murit Petre Carp, publicist şi om politic; şeful Partidului Conservator (între anii 1907 şi 1912) şi autorul programului politic al acestui partid, intitulat „Era nouă”; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare „Junimea”; autor de cronici literare şi dramatice (n. 1837)

– 1926: S-a născut Elisabeth Axmann, traducătoare și scriitoare de limba germană, originară din România; şi-a petrecut prima parte a vieții în Bucovina (unde s-a născut), în Moldova, la Sibiu şi la Bucureşti; a lucrat ca ziarist, cronicar de artă, redactor şi critic literar; din 1977 s-a stabilit în Republica Federală Germania, unde a continuat să scrie (m. 2015)

– 1927: S-a născut regizoarea de film şi scenarista Malvina Urşianu (m. 2015) – 95 de ani

– 1941: S-a născut actriţa Irina Petrescu (m. 2013)

– 1946: S-a născut Neculai Păduraru – de la Sagna, sculptor, desenator, pictor şi profesor

– 1947: S-a născut Petrică Moise, interpret și compozitor de muzică populară, din regiunea Banat (m. 2021) – 75 de ani

– 1955: A murit compozitorul Marius Mihail (n. 1926)

– 1956: S-a născut Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (m. 2011)

– 1962: A murit matematicianul şi profesorul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, teoriei funcţiilor şi teoriei numerelor (n. 1899) – 60 de ani

– 1973: A murit Gabriel Georgescu, poet, traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) şi profesor (n. 1911)

– 2008: A murit regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (n. 1927)

– 2013: A murit Alexandru Muşina, antologator, editor, eseist, publicist, poet şi profesor (n. 1954)

– 2016: A murit istoricul şi disidentul Mihnea Berindei; a emigrat în Franţa în 1972; cunoscut pentru rolul său eficient de mobilizare a presei şi opiniei publice occidentale în susţinerea disidenţei din Europa Centrală şi de Est, în special din România (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Davao, Filipine: Ceremonia de depunere a jurământului în funcție a vicepreședintelui ales Sara Duterte

– Franța: Alegeri legislative – turul al II-lea

– Sevilla, Spania: Alegeri regionale anticipate în Andaluzia, cea mai populată regiune a Spaniei

– Doha: Adunarea Generală a IATA – International Air Transport Association (19 – 21 iun.)

-Germania: Peste 4.000 de expozanţi din 65 de ţări sunt aşteptaţi în acest an la Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai amplu eveniment de acest tip din lume, a cărui ediţie din 2022 va avea loc în perioada 19-23 octombrie. Organizatorii au anunţat că pe lângă statutul de invitat de onoare acordat Spaniei, ţări precum Regatul Unit, Statele Unite, Italia şi Franţa vor fi deosebit de bine reprezentate. În plus, organizatorii vor acorda o atenţie specială editorilor şi scriitorilor din Ucraina.

– Sachsenring, Germania: Campionatul Mondial de MotoGP, Marele Premiu al Germaniei

– Montréal, Canada: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Canadei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Sexuale în Conflicte”, instituită la 19 iunie 2015 prin Rezoluţia 69/293 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, este marcată pentru creşterea gradului de conştientizare, pentru a aduce un omagiu victimelor şi supravieţuitorilor violenţei sexuale, precum şi pentru a aduce un omagiu tuturor acelora care şi-au dedicat în mod curajos viaţa luptând pentru eradicarea acestor crime. Data a fost aleasă pentru a marca adoptarea de către Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, la 19 iunie 2008, a Rezoluţiei 1820 în textul căreia Consiliul condamnă violenţa sexuală ca o modalitate de război şi ca un impediment împotriva construcţiei păcii. Pentru a răspunde creşterii extremismului violent, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluţia 2331/2016 care vizează legătura dintre violenţa sexuală, terorism, crima organizată transnaţională şi traficul de fiinţe umane; rezoluţia recunoaşte violenţa sexuală ca fiind o tactică de terorism

– „Ziua Internaţională a Tatălui”, se sărbătoreşte în cea de-a treia duminică a lunii iunie, în peste 52 de ţări din lume, printre care se numără: Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Cipru, Africa de Sud, Olanda, Grecia, Ungaria, Japonia, China, India, Arabia Saudită, Turcia, Venezuela, Argentina, Irlanda, Singapore. Ziua a fost sărbătorită pentru prima dată în 1910, în Spokane, Washington, la iniţiativa lui Sonora Smart Dodd (1882-1978), fiica veteranului american de război William Jackson Smart, care şi-a crescut singur copii, după ce soţia sa a murit la naşterea celui de-al şaselea copil. În 1972 (- 50 de ani), această zi a fost recunoscută la nivel oficial în calendarul sărbătorilor naţionale, după ce legea a fost semnată de preşedintele american Richard Nixon. NOTĂ: În România, această zi se sărbătoreşte, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminică a lunii mai

– 1623: S-a născut Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (m. 1662)

– 1717: S-a născut Johann Stamitz, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog ceh (m. 1757) – 305 ani

– 1810: S-a născut Ferdinand David, violonist, compozitor şi pedagog german (m. 1873)

– 1842: S-a născut compozitorul austriac Carl Zeller (m. 1898) – 180 de ani

– 1844: A murit Étienne Geoffroy Saint-Hilaire, geolog şi anatomist francez; precursor al evoluţionismului (n. 1772)

– 1884: A murit Juan Bautista Alberdi, prozator, jurist și om politic argentinian (n. 1810)

– 1891: S-a născut John Heartfield (născut Helmut Hezfeld), pictor, grafician şi fotograf german; a criticat regimul prin artă, realizând o remarcabilă serie de fotomontaje (m. 1968)

– 1897: S-a născut chimistul britanic Cyril Norman Hinshelwood; Premiul Nobel pentru chimie pe 1956, împreună cu Nikolay Semenov (m. 1967) – 125 de ani

– 1897: A murit Charles (Cunningham) Boycott, proprietar irlandez împotriva căruia țăranii de pe moșia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest numită de atunci „boicot” (n. 1832) – 125 de ani

– 1909: S-a născut scriitorul japonez Osamu Dazai (pseudonimul lui Tsushima Shuji) (m. 1948)

– 1909: A murit Lajos Abafi (născut Ludwig Aigner), scriitor, editor, istoric literar şi entomolog maghiar de origine germană (n. 1840)

– 1915: A murit Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (n. 1856). NOTĂ: Unele surse, printre care şi Britannica online, dau ca dată a morții și stilul vechi – 6 iunie 1915

– 1921: S-a născut actorul francez Louis Jourdan (numele real: Louis Robert Gendre) (m. 2015)

– 1922: S-a născut Aage Niels Bohr, fizician danez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1975 împreună cu Ben R. Mottelson şi James Rainwater (m. 2009) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Gaetano „Tommy” DeVito, muzician și cântăreț american, cunoscut ca membru fondator, vocalist și chitarist principal al trupei rock The Four Seasons (m. 2020)

– 1937: S-a născut filosoful și eseistul francez André Glucksmann; apărător consecvent al drepturilor omului (m. 2015) – 85 de ani

– 1937: A murit James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan (n. 1860) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Aung San Suu Kyi, om politic din Uniunea Myanmar (fostă Birmania), liderul de facto al țării; fiica eroului independenţei naţionale a Birmaniei, Aung San; Premiul Nobel pentru Pace în 1991; liderul Myanmar a fost înlăturat de la putere, împreună cu guvernul său, prin lovitura de stat a armatei din februarie 2021, confruntându-se cu acuzații de la posesia ilegală a unor stații radio walkie-talkie la încălcarea legii privind secretele de stat și riscând o condamnare de până la 14 ani de închisoare

– 1945: S-a născut, în Iugoslavia, Radovan Karadžić, politician, poet şi medic psihiatru sârb din Bosnia; primul preşedinte al Republicii Srpska în perioada 7 aprilie 1992 – 19 iulie 1996; a condus sârbii din Bosnia în perioada războiului, fiind acuzat de crime de război și de genocid în două cazuri: pentru că ar fi organizat asediul orașului Sarajevo și pentru că ar fi organizat masacrul de la Srebrenica, în care au fost uciși circa 8000 de musulmani; judecătorii Națiunilor Unite l-au condamnat, în martie 2019, la închisoare pe viață, încheind definitiv unul dintre cele mai semnificative procese pentru genocid, care datează din timpul războiului din Balcani și care a marcat anii ’90; Karadžić fusese inițial condamnat, în 2016, la 40 de ani de închisoare pentru masacrul căruia i-au căzut victime 8.000 de musulmani, printre care s-au aflat și copii, în 1995, la Srebrenica, judecătorii considerând, în cadrul apelului, că sentința preliminară a fost prea ușoară pentru dimensiunea crimelor aflate în discuție

– 1947: S-a născut Salman Rushdie, scriitor şi eseist britanic de origine indiană; condamnat la moarte, în 1989, de ayatolahul Khomeiny pentru insultă adusă religiei islamice în lucrarea „Versetele satanice” – 75 de ani

– 1947: S-a născut actrița sud-coreeană Youn Yuh-Jung – 75 de ani

– 1950: S-a născut interpreta și compozitoarea americană Ann Wilson, membră a formaţiei de rock „Heart”

– 1953: Soţii Julius (n. 1918) şi Ethel (n. 1915) Rosenberg au fost executaţi în SUA (în ciuda protestelor internaţionale) sub acuzaţia că au livrat Uniunii Sovietice secretul bombei atomice (în 1993, la 40 de ani de la execuţie, soţii Rosenberg au fost achitaţi)

– 1954: S-a născut actriţa americană de film Kathleen Turner

– 1954: A murit Bartolomeo Nogara, arheolog şi istoric de artă italian; studii referitoare la cercetări muzeale şi la istoria etruscilor; a sprijinit activitatea Şcolii Române de la Roma; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1943 (n. 1868)

– 1961: S-a născut Bidhya Devi Bhandari, om politic nepalez, prima femeie președinte al Republicii Democrate Nepal (din 2015, realeasă în 2018)

– 1961: S-a născut Fred Rister (nume real: Frédéric Riesterer), producător muzical și compozitor francez de muzică electronică (m. 2019)

– 1962: S-a născut Paula Julie Abdul, coregrafă, dansatoare, cântăreaţă, compozitoare, actriţă de film, designer şi producătoare americană – 60 de ani

– 1962: A murit regizorul american de film Frank Borzage (n. 1893) – 60 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1894

– 1986: A murit Michel Colucci (cunoscut sub pseudonimul de Coluche), umorist și actor francez (n. 1944)

– 1988: A murit Fernand Seguin, biochimist francez, profesor şi mediator al programelor dedicate ştiinţelor, la radio şi televiziune (n. 1922)

– 1993: A murit Sir William Golding, scriitor britanic; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1983 (n. 1911)

– 2013: A murit Gyula Horn, prim-ministru al Ungariei între anii 1994 – 1998; în 1989, Horn a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la unificarea ulterioară a Germaniei (n. 1932)

– 2013: A murit James J. Gandolfini Jr., actor american de origine italiană (n. 1961)

– 2017: A murit Carla Fendi, considerată marea doamnă a modei italiene; preşedinte de onoare a grupului Fendi, ea a contribuit, alături de celelalte patru surori ale ei, Paola, Anna, Franca şi Alda, la dezvoltarea celebrei mărci italiene, mizând pe colaborarea cu stilistul Karl Lagerfeld, care s-a alăturat acestei case de modă în 1965 (n. 1937) – 5 ani

– 2019: A murit producătorul și Dj-ul francez Philippe Cerboneschi, supranumit ZDAR, component al duo-ului francez „Cassius”; pionier al genului French Touch din muzica electronică (n. 1967)

– 2020: A murit actorul britanic Ian Holm (nume complet: Sir Ian Holm Cuthbert) (n. 1931)

– 2020: A murit Carlos Ruiz Zafón, unul dintre cei mai de succes scriitorii spanioli din ultimii 20 de ani (n. 1964)