Calendarul zilei – 10 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 10 iunie 2022, 05:00 / actualizat: 10 iunie 2022, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 10 iunie

* Acum 607 ani (1415) apărea prima menţiune documentară a funcţiei de „spătar” în Ţara Românească. Atribuţiile acestuia erau comanda armatei şi prezentarea însemnelor autorităţii domneşti la ceremonii. În documentele latine apare cu numele spatharius, supremus ensifer sau armiger

* În urmă cu 157 de ani (1865) avea loc premiera, la München, a operei „Tristan şi Isolda” de Richard Wagner; dirijor, Hans von Büllow

* Cu 138 de ani în urmă (1884) apărea Legea privind crearea Domeniilor Coroanei, prin care 12 moşii aparţinând statului erau date în folosinţa Casei Regale Române. Cele 12 moşii însumau aproape 130.000 de hectare, cele mai mari fiind în judeţele Suceava (Mălini 27.405 ha), Borca (17.871 ha); Dolj: Sadova (19.353 ha), Segarcea (11.800). În judeţul Neamţ, domeniul Bicaz avea 13.224 hectare, şi era aproape exclusiv silvic: pădurea ocupa 11.000 de hectare din totalul de 13.000 cât măsura suprafaţa totală a domeniului. Domeniile Coroanei nu plăteau impozite statului, ci numai comunelor şi judeţelor. Domeniile Coroanei au luat naștere la inițiativa omului politic liberal Ion C. Brătianu. De la înființare, pentru o lungă perioadă de timp (1884-1913), funcția de Administrator al Domeniilor Coroanei a fost deținută de juristul și silvicultorul român Ioan Kalinderu. În 1918, la solicitarea Majestății Sale Regelui Ferdinand I al României, Parlamentul a legiferat trecerea unei părți din terenul aparținând Domeniilor Coroanei în exploatarea – și, mai târziu, în proprietatea – țăranilor români (v. Reforma agrară din 1921). În anul 1948, Domeniile Coroanei au fost naționalizate de comuniști (10/22)

* Se împlinesc 110 ani (1912), de când, între 10/23 şi 17/30 iunie, a avut loc, la Aspern (Austria), un concurs aviatic internaţional, la care românul Aurel Vlaicu, zburând cu un aparat proiectat şi construit de el, „Vlaicu-2”, a obţinut un mare succes, numărându-se printre câştigători

* Acum 102 ani (1920) avea loc înfiinţarea Şcolii Politehnice din Bucureşti, prin transformarea Școlii Naționale de Poduri și Șosele. Școala avea patru secții: Electromecanică, Construcții, Mine și Metalurgie, Secția Industrială. Prin Decretul nr. 2521 din 10 iunie 1920 s-a aprobat înfiinţarea şi organizarea şcolilor politehnice din România, concepute ca instituţii de învăţământ superior asemănate ca grad de cultură universităţilor, având ca scop formarea inginerilor şi depinzând de Ministerul Lucrărilor Publice. La articolul 2 se prevede că prima şcoală politehnică se înfiinţează prin transformarea actualei Şcoli Naţionale de Poduri şi Şosele care va deveni „Şcoala Politehnică din Bucureşti”. La 3 august 1948 Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române emite Decretul nr. 175 pentru reforma învăţământului. Printr-o serie de acte normative (decrete, decizii ministeriale) au fost luate măsuri privind organizarea învăţământului de toate gradele. Politehnica din Bucureşti s-a transformat în Institutul Politehnic din Bucuresti cu următoarele facultăţi: Chimie Industrială, Electrotehnică, Mecanică, Facultatea de textile. Facultăţile de construcţii, silvicultură, agronomie, arhitectură, secţia de mine a Facultăţii de mine şi metalurgie, secţia de petrol a facultăţii de chimie industrială existente înainte de 1948 în componenţa Politehnicii din Bucureşti. În noiembrie 1992, în baza rezoluţiei Senatului, Institutul Politehnic din Bucureşti a devenit Universitatea Politehnica din Bucureşti. Astăzi, Universitatea Politehnica din Bucureşti are 15 facultăţi şi peste 30.000 de studenţi. NOTĂ: „Ziua Politehnicii” este aniversată anual în sâmbăta din săptămâna care include data de 10 iunie

* Acum 83 de ani (1939) era inaugurat Muzeul Ceferiştilor, în cadrul serbărilor „Ceferiadei”, care aniversau 70 de ani de la deschiderea liniei de cale ferată Bucureşti Filaret-Giurgiu. Locaţia iniţială a fost în parcul şi arenele Stadionului Giuleşti. În primăvara anului 1953 a fost amenajat – în actuala clădire din Calea Griviţei nr. 193 B – Muzeul Tehnic al Căilor Ferate, a cărui deschidere a avut loc cu ocazia sărbătoririi centenarului liniei Bucureşti Filaret–Giurgiu, în anul 1969

* Se împlinesc 80 de ani (1942) de când satul Lidice din Cehoslovacia a fost complet distrus, iar locuitorii săi exterminaţi ca represalii pentru atentatul împotriva lui Reinhard Heydrich, „protectorul” hitlerist al Cehiei şi Moraviei (astăzi, la Lidice există un Muzeu memorial)

* Acum 78 de ani (1944) mica localitate franceză Oradour-sur-Glane a fost distrusă de trupele naziste, iar populaţia (642 de locuitori), masacrată în totalitate, ca represalii la acţiunile grupurilor franceze de rezistenţă. Ruinele sale stau şi astăzi mărturie a acelui episod sângeros şi pentru a cinsti, totodată, memoria celor care au murit

* Acum 59 de ani (1963) România a stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă cu statul Kuweit, primul ambasador român rezident fiind acreditat în septembrie 1974. La 16 mai 2006 a fost deschisă Ambasada Statului Kuweit la Bucureşti

* Într-o zi de 10 iunie, acum 23 ani (1999), a avut loc suspendarea bombardamentelor NATO declanşate, la 24 martie 1999, împotriva R. F. Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru). Operaţiunea, numită „Forţa aliată”, a început după eşecul încercărilor comunităţii internaţionale de a rezolva paşnic criza din provincia Kosovo. Cu o zi în urmă, la 9 iunie, a fost semnat, de către reprezentanţii Iugoslaviei şi cei ai NATO, un acord militar referitor la retragerea forţelor iugoslave din Kosovo, care echivala cu încetarea ostilităţilor, punându-se astfel capăt războiului

* Se împlinesc 10 ani (2012) de la alegerile locale, în urma cărora USL (alianţă politică parlamentară şi preelectorală, constituită la 5 februarie 2011, între Alianţa de Centru Dreapta – compusă din Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator – şi Partidul Social Democrat) şi-a adjudecat marea majoritate a funcţiilor de primar şi de preşedinţi de consilii judeţene. În ceea ce priveşte prezenţa la vot, peste 60,72% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Cea mai strânsă luptă s-a dat la Cluj, între Emil Boc şi Marius Nicoară, terminându-se cu câştigarea unui nou mandat de primar de către primul dintre candidaţi

* Cu 4 ani în urmă (2018) a avut loc resfințirea bisericii Mănăstirii Dealu, cea mai importantă necropolă voievodală munteană, după 517 ani de la construirea și sfințirea ei (la 4 decembrie 1501). Mănăstirea Dealu, ctitoria Voievodului Radu cel Mare (1495-1508), construită pe locul unei biserici ce datează din vremea Voievodului Mircea cel Bătrân, a fost numită de PF Patriarh Daniel, cel care a săvârșit resfințirea, „reper important al identităţii şi unităţii noastre naţionale”, „locul sacru care păstrează ca într-un chivot cinstitul cap al domnitorului Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima unire a provinciilor româneşti: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova în anul 1600”. Tot aici şi-a desfăşurat activitatea celebrul Ieromonah Macarie, cel ce a tipărit primul Liturghier ortodox din lume, în anul 1508

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Paraşutiştilor Militari”; la 10.VI.1941, în cadrul Centrului de Instrucţie al Aeronauticii, pe aerodromul Popeşti-Leordeni, a luat fiinţă prima companie de paraşutişti, al cărei comandant era lt. Ştefan Soverth

– „Ziua Transportului Public Urban” (se marchează, începând cu anul 1996, în fiecare a doua vineri a lunii iunie)

– 1853: S-a născut Ion Pop-Reteganul, învăţător, prozator, publicist şi folclorist ce aparţine etapei de constituire ştiinţifică a disciplinei; folcloristul Ion Muşlea îl considera „cel mai mare folclorist din Ardeal”; ne-a lăsat numeroase culegeri de poezii, poveşti şi bocete ardeleneşti (m. 1905)

– 1860: S-a născut soprana Hariclea Darclée (Hartulary), numită „privighetoarea Carpaţilor” (m. 1939)

– 1869, 10 sau 12: S-a născut Constantin I. Angelescu, medic şi om politic; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), prim-ministru (1933-1934), ministru în mai multe rânduri; ca ministru al educaţiei, a avut o reală contribuţie la reorganizarea învăţământului românesc de toate gradele; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1874: S-a născut medicul Ştefan GH. Nicolau; fondator al şcolii moderne române de dermato-venerologie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1970)

– 1905: S-a născut inginerul Paul Gh. Dimo; specialist în domeniul electricităţii, este creatorul analizei nodale care-i poartă numele („analiza nodală Dimo”) şi al metodelor REI (R – radial; E – echivalent; I – independent), denumite în literatura de specialitate „Dimo’s Rei methods”; s-a numărat printre cei care au fixat în România principiile de dezvoltare a reţelelor electrice de 35, 110, 220 şi 440 kW; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1908, 10/23: A murit Tudor Flondor, compozitor, dirijor, violonist, politician, jurist şi economist; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai operetei româneşti de la sfârşitul secolului XX (n. 1862, la Storojineţ, azi în R. Moldova)

– 1919: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) mezzosoprana Zenaida Pally (m. 1997, în Germania)

– 1929: S-a născut compozitorul şi profesorul Vasile Herman (m. 2010)

– 1929: S-a născut creatoarea populară Adela Petre, mesageră a artei populare româneşti, lucrările sale din păr de capră fiind prezente în muzee şi colecţii particulare din toată lumea; declarată „Tezaur Uman Viu” de către UNESCO, în 2015 (m. 2019)

– 1931: S-a născut compozitorul Dan Constantinescu (m. 1993)

– 1933: S-a născut Iordan Datcu, folclorist, istoric literar, etnolog, lexicograf, editor și publicist; a realizat „Dicţionarul folcloriştilor români” (în colaborare cu Sabina C. Stroescu) și „Dicționarul etnologilor români”

– 1935: S-a născut Constantin Niţescu, pictor şi grafician

– 1935: S-a născut autorul de dicţionare, eseistul, poetul şi prozatorul Octavian Simu (de profesie medic); un recunoscut specialist în cultura şi civilizaţia Extremului Orient

– 1951: S-a născut Tudor Sajin, fizician, inginer mecanic, inventator și profesor; specializare în termofizică, termotehnică şi fizică moleculară

– 1952: S-a născut actorul de teatru și film Șerban Celea (m. 2020) – 70 de ani

– 1960: S-a născut Mircea Anca, actor de teatru, film şi televiziune, regizor şi profesor (m. 2015)

– 1966: A murit Nyarady Erasmus, botanist maghiar din România; contribuţii la cunoaşterea florei României, a munţilor Tatra şi a litoralului Mării Adriatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1970: S-a născut Loredana Groza, interpretă de muzică uşoară, compozitoare, textieră, actriţă și prezentatoare TV

– 1976: S-a născut Martin Gheorghe Tudor, fost portar al echipei de fotbal FCSB; a adunat 184 de meciuri în prima ligă și două titluri de campion, ambele cucerite cu Steaua București în 2001 și 2005 (m. 2020)

– 1979: A murit Vasile Băncilă, filosof şi eseist (n. 1897)

– 1979: A murit Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist (n. 1913)

– 1982: A murit actorul Geo Barton (n. 1912) – 40 de ani

– 2008: A murit Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (n. 1921)

– 2016: A murit Nicolae Păsărică, jucător de oină şi antrenor; în 1994 a primit distincţia de „cel mai bun practician de oină din toate timpurile”, titlu reconfirmat la Gala Oinei din 2014 (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea miniștrilor europeni de interne și a Consiliului Schengen

– Singapore: Shangri-La Dialogue, conferință privind apărarea și securitatea în Asia-Pacific (10 – 12 iun.)

– Moscova: Reuniunea Băncii Centrale a Rusiei

– Beijing: Sunt prezentate date privind inflația și prețurile de producător pentru luna mai

– Tokyo: Se redeschid granițele pentru turiștii din 98 de țări

– München: Comemorarea a 40 de ani de la moartea regizorului german Rainer Fassbinder

– Beirut, Liban: Festivalul de film arab „Beirut Cinema Days” (10 – 19 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Art Nouveau”, stabilită în anul 2013, la iniţiativa Ungariei, în amintirea arhitectului maghiar Lechner Ödön (m.10.VI.1914) şi a arhitectului catalan Antoni Gaudi (m.10.VI.1926), reprezentativi pentru curentul Art Nouveau

– „Ziua Portugaliei”. Sărbătoare naţională (data morţii poetului naţional Luiz Vaz de Camöes – 1580)

– 323 î.Hr, 10/11: A murit Alexandru Cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.Hr. – 323 î.Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie; în timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat; la moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa; de asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (n. 356 î.Hr.) – 2345 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 13.VI.323 î.Hr.

– 1580: A murit poetul naţional portughez Luiz Vaz de Camöes, cel care a avut un impact permanent nu doar asupra literaturii portugheze, ci şi asupra celei braziliene (n. 1524 sau 1525)

– 1819: S-a născut Gustave Courbet, pictor, desenator şi litograf francez (m. 1877)

– 1836: A murit André-Marie Ampère, fizician şi matematician francez; unul dintre principalii întemeietori ai ştiinţei electromagnetismului (n. 1775)

– 1844: S-a născut Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (m. 1913)

– 1858: A murit Robert Brown, botanist scoţian; în 1827 a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid („mişcarea browniană”) (n. 1773)

– 1880: S-a născut André Derain, pictor, grafician și sculptor francez; unul din reprezentanții principali – alături de Henri Matisse, Maurice de Vlaminck și Raoul Dufy – ai fauvismului, mișcare artistică din anii 1904- 1908, care punea accentul pe intensitatea și puritatea culorilor, mișcare de care s-a distanțat ulterior (m. 1954)

– 1899: A murit compozitorul francez Ernest Chausson (n. 1855)

– 1901: S-a născut Frederick Loewe, compozitor american de origine austriacă; autor de musicaluri celebre, precum „My Fair Lady” (m. 1988)

– 1911: S-a născut clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (m. 1984)

– 1914: S-a născut Rosita Serrano, cântăreaţă chiliană, una dintre stelele spectacolelor de varietăţi şi a filmelor muzicale din Germania anilor ’30 ai secolului XX (m. 1997)

– 1915: S-a născut, într-o familie originară din România, psihanalistul francez Serge Lebovici, specialist de renume mondial în psihiatria copilului (m. 2000)

– 1915: S-a născut scriitorul american Saul Bellow; Premiul Nobel pentru literatură pe 1976 (m. 2005)

– 1918: S-a născut cântăreaţa franceză Patachou (numele real: Henriette Raugon) (m. 2015)

– 1918: A murit Arrigo Boito, compozitor şi poet italian (n. 1842)

– 1921: S-a născut (în insula grecească Corfu) Prinţul Philip, Duce de Edinburgh, căsătorit, din 1947, cu regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord (m. 2021)

– 1922: S-a născut actriţa americană de film şi cântăreaţa Judy Garland (m. 1969) – 100 de ani

– 1923: S-a născut (în Cehia) britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale; a creat un imperiu cu două mari companii publice „Maxwell Communication Corporation” şi „Mirror Group Newspaper” şi 400 de firme private (m. 1991)

– 1923: S-a născut actriţa franceză Madeleine Lebeau (m. 2016)

– 1923: A murit scriitorul şi ofiţerul de marină francez Pierre Loti (pseudonimul lui Louis-Marie-Julien Viaud) (n. 1850)

– 1926: A murit Antoni Gaudi (y Cornet), arhitect şi sculptor spaniol; reprezentant al „modern-style-ului”, celebru pentru găsirea unor soluţii constructive extrem de îndrăzneţe; principalele sale creaţii se găsesc la Barcelona (n. 1852)

– 1929: S-a născut naturalistul american Edward O. Wilson, supranumit un „Darwin al zilelor noastre”; alături de naturalistul britanic David Attenborough, Wilson este considerat unul dintre cei mai mari experţi din lume în domeniul ştiinţelor naturale şi al conservării (m. 2021)

– 1931: S-a născut João Gilberto, cântăreț, compozitor și chitarist brazilian; considerat părintele stilului bossa nova (un amestec de samba tradiţională şi jazz modern) (m. 2019)

– 1932: S-a născut producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (m. 2019) – 90 de ani

– 1934: A murit Frederick Delius, compozitor englez de origine germană (n. 1862)

– 1949: A murit scriitoarea norvegiană Sigrid Undset; Premiul Nobel pentru literatură pe 1928 (n. 1882)

– 1965: S-a născut Elizabeth Hurley, actriţă, fotomodel şi producătoare britanică de film

– 1967: A murit actorul american de film Spencer Tracy; împreună cu Katharine Hepburn au format pe ecran un cuplu ce a intrat în legenda Hollywood-ului (n. 1900) – 55 de ani

– 1982: A murit Rainer Werner Fassbinder, regizor, scenarist şi actor german de film (n. 1945) – 40 de ani. NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1946

– 2004: A murit Ray Charles, pianist, saxofonist şi compozitor de jazz american (n. 1930)

– 2008: A murit scriitorul kârgâz Cinghiz Aitmatov (n. 1928)

– 2010: A murit harpista şi profesoara italiană Liana Pasquali (n. 1915)

– 2010: A murit Sigmar Polke, pictor şi fotograf german, unul dintre fondatorii curentului „realism capitalist” (n. 1941)

– 2012: A murit pictorul francez Georges Mathieu (numele adevărat: Georges Victor Mathieu d’Escaudoeuvres), un maestru al abstractizării lirice; a fost, în perioada 1960-1970, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti francezi din lume şi un simbol, în Franţa, al picturii „oficiale” (n. 1921) – 10 ani

– 2020: A murit actrița de film și cântăreața cubaneză Rosita Fornes (Rosalia Lourdes Elisa Palet Bonavia); „diva cubaneză” care a jucat în epoca de aur a cinematografiei în numeroase filme şi musicaluri (n. 1923)