Calendarul zilei – 1 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 1 iunie 2022, 05:09 / actualizat: 2 iunie 2022, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 1 iunie

* Acum 547 de ani (1475) apărea prima atestare documentară a Craiovei, într-un hrisov dat de voievodul Basarab Laiotă cel Bătrân şi în care se aminteşte de jupân Neagoe de la Craiova. Pe teritoriul actualului oraş au fost descoperite resturi de locuire încă din epoca neolitică. Pelendava geto-dacă este prima formă de organizare socială descoperită pe actualul teritoriu al Craiovei, datând din anii 400 î. Hr. – 102 d. Hr. Pe o hartă din anul 225 d. Hr. apărea trecută Pelendava romană. În secolele VII şi VIII, localitatea era denumită Ponsiona, conform mai multor inscripţii descoperite

* Cu 193 de ani în urmă (1829) a apărut la Iaşi, bisăptămânal, până la 24.XI/6.XII.1858, gazeta politică şi literară „Albina Românească” – prima gazetă în limba română din Moldova; director – Gheorghe Asachi (1/13)

* Acum 144 de ani (1878) începea Congresul internaţional de la Berlin (până la 1/13.VII.1878), o întâlnire a principalelor puteri europene ale vremii și reprezentanți ai Imperiului Otoman. Congresul s-a desfășurat în urma conflictului dintre Imperiul Țarist și cel Otoman (1877-1878) și a avut drept scop principal reorganizarea Țărilor Balcanice. Cancelarul Otto von Bismarck a fost cel care a încercat să echilibreze balanța între interesele divergente avute în zonă de Imperiul Britanic, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rus. Congresul de la Berlin, din 1878, a fost organizat la inițiativa lui Bismarck, cancelarul noului imperiu german, întrucât puterile occidentale erau nemulțumite că prin prevederile tratatului de la San Stefano, Rusia căpătase o influență prea mare în Europa de Est. Prin tratatul ruso-turc se prevedea crearea unei Bulgarii autonome, ce era, de fapt, un avanpost al intereselor rusești în zona Strâmtorilor, precum și dreptul rușilor de a interveni în toate treburile creștinilor din Imperiul Otoman. În ceea ce privește România, au fost păstrate prevederile tratatului de la San Stefano: recunoașterea independenței României, retrocedarea către Rusia a sudului Basarabiei (județele Cahul, Ismail și Bolgrad) – care fuseseră înapoiate Principatului Moldovei prin Pacea de la Paris (1856), în urma Războiului Crimeii (1853-1856) – și retrocedarea Dobrogei, Deltei Dunării și Insulei Șerpilor pentru România (1/13)

* Se împlinesc 140 de ani (1882) de când era inaugurat tunelul de cale ferată Saint-Gothard, primul dintre marile tuneluri feroviare care traversează Alpii

* Acum 121 de ani (1901) era înfiinţată, la Bucureşti, de către D. G. Kiriac, Societatea corală „Carmen” (pentru răspândirea şi cultivarea muzicii în popor). Concertul inaugural a avut loc la 18/31.XII.1901 (1/14)

* Acum 116 ani (1906), la Constanţa, apărea, bilunar şi şapirografiată, prima publicaţie în limba armeană, „Maro”, editată de Murat Kevorkian Vanigoglu, fondatorul bisericii şi şcolii armeneşti din oraş. Pe frontispiciul publicaţiei se menţiona: „Primul ziar din România în limba armeană, etnografic şi istoric. Fondat la 1 iunie 1906, apare la fiecare 1 şi 16 ale lunii” (1/14)

* Cu 114 ani în urmă (1908) era înfiinţată Societatea anonimă pentru distribuirea produselor petroliere „Distribuţia” (cu participarea societăţilor „Steaua Română”, „Aurora”, „Româno-Americană”, „Columbia” etc.). Societatea avea monopolul desfacerii în ţară a produselor, fiecare membru păstrându-şi, însă, deplina libertate atât în privinţa producţiei, cât şi a exportului (1/14)

* Cu 102 ani în urmă (1920) România şi Vaticanul au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de legaţie. La această dată a luat fiinţă Legaţia României pe lângă Sfântul Scaun, titular al acesteia fiind Dimitrie C. Penescu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. Primele tratative purtate de Statul român şi Vatican, în vederea încheierii unui Concordat, au început în anul 1920, la solicitarea Vaticanului. La 12 iunie 1920, Dimitrie C. Penescu îşi prezintă scrisorile de acreditare ca trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar pe lângă Sfântul Scaun. La 22 decembrie 1938, Legaţia României a fost ridicată la rangul de ambasadă, revenindu-se, în 1940, la statutul de Legaţie. După preluarea puterii politice de către regimul comunist şi după proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare în România, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun se deteriorează treptat. Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat de către autorităţile comuniste. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, iar la 7 iulie 1950 relațiile diplomatice se întrerup. Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, ca urmare a abrogării Decretului Lege 358/1948, Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost recunoscută oficial. România şi Sfântul Scaun au reluat relaţiile diplomatice la 15 mai 1990, primul ambasador al României după perioada comunistă prezentându-şi scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993. Din ianuarie 1998, în România se revine la vechea tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul corpului diplomatic acreditat în ţara noastră

* Acum 93 de ani (1929) era înfiinţat primul muzeu în aer liber din România – Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului, prin hotărârea Ministerului Cultelor şi Artelor. Parcul a fost recunoscut oficial prin Legea privitoare la organizarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi a Parcului Naţional din Cluj, publicată în Monitorul Oficial din 5 aprilie 1932. Întemeietorul parcului, etnograful Romulus Vuia, a optat pentru o formă de organizare în care unele gospodării rurale originale urmau să fie locuite de ţărani, antrenaţi în activităţi economice tradiţionale. Suprafața inițială a parcului era de 75 de hectare

* Se împlinesc 80 de ani (1942) de când a început deportarea în Transnistria a unei părți a romilor din România (nomazi, romi cu antecedente penale, romi fără ocupație precisă din care să poată trăi, împreună cu familiile lor – circa 25.000), la ordinul mareșalului Ion Antonescu, conducătorul de atunci al României. La 22 mai 1942 Preşedinţia Consiliului de Miniştri a transmis Ministerului Afacerilor Interne dispoziţiile mareşalului Antonescu referitoare la deportarea unor categorii de romi. La 25 mai a fost efectuat de Jandarmerie şi Poliţie, în întrega ţară, un recensământ prin care s-a urmărit stabilirea persoanelor care intrau în categoria romilor „problemă”

* Cu 74 de ani în urmă (1948) apărea Decretul privind ratificarea de către Guvernul român a actelor constitutive ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – OMS, cu sediul la Geneva, semnate în 1946 (din 1948 OMS devine organizaţie specializată a ONU)

* În urmă cu 73 de ani (1949) era inaugurat Teatrul de Vest Reşiţa cu piesa „Cumpăna”, de Lucia Demetrius. Teatrul de Stat din Reșița a apărut prin migrația unei trupe de actori de la Teatrul Național din București. La 20 aprilie 1949, este prima repetiție cu piesa „Confruntarea”, de frații Tur și L. Seinin (sub îndrumarea regizorală a lui Oni G. și Nicolae Dinescu). În paralel, se pregătește premiera spectacolului „Cumpăna”, de Lucia Demetrius (regia Sică Alexandrescu). Concomitent, se repetă și spectacolul cu „O scrisoare pierduta”, de I.L. Caragiale. Repetițiile cu aceste piese vor continua la Reșița, unde la 15 mai 1949, sosesc cu trenul personalul artistic, tehnicienii și materialele de scenografie. Astfel că, în seara zilei de 1 iunie 1949, ora 20:00, bate primul gong, prezentându-se cea dintâi premiera cu piesa „Cumpăna” de Lucia Demetrius. Momentul inaugural este consemnat de presa timpului, cu atmosfera și emoțiile firești unui important eveniment festiv. Inaugurarea s-a făcut la Casa Muncitorească

* Cu 72 de ani în urmă (1950) era inaugurat oficial Palatul Pionierilor, în incinta Palatului Cotroceni. Palatul Pionierilor a fost mutat, la 25 octombrie 1975, într-o clădire din Str. Sfinţii Apostoli, iar la 1 iunie 1986 s-a inaugurat oficial actualul Palat Naţional al Copiilor din Parcul Tineretului

* Se împlinesc 65 de ani (1957) de la inaugurarea Muzeului Literaturii Române din Bucureşti (MNLR), înfiinţat de criticul şi istoricul literar Perpessicius (Dumitru Panaitescu), primul director al Muzeului. Muzeul Naţional al Literaturii Române deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 colecţii (sec. XV-XX), cuprinzând manuscrise ale unor scriitori români precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi mulţi alţii. Colecţiile sunt completate de cărţi vechi şi rare, documente istorico-literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, scluptură), periodice, obiecte şi mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio-video. Clădirea în care îşi desfăşura activitatea Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost retrocedată în anul 2014, proprietarul somând instituţia în privinţa întreruperii activităţii începând cu data de 15 iunie a aceluiaşi an. Tezaurul MNLR a fost mutat în incinta Casei Presei din Bucureşti. Din luna martie 2017, Muzeul Literaturii Române a primit un nou sediu, în zona centrală, în spatele Bisericii Albe, într-o clădire ce a aparținut generalului Leon Mavrocordat, pe Str. Nicolae Crețulescu nr. 8

* Se împlinesc 65 de ani (1957) de când Televiziunea Română (inaugurată la 31.XII.1956) transmitea prima emisiune pentru copii de la „Teatrul Ţăndărică”

* Acum 58 de ani (1964) reprezentanţele diplomatice ale României şi Japoniei de la Tokyo şi, respectiv, Bucureşti au fost ridicate la rang de ambasade. Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice, la rang de legaţie, în august 1917. În contextul de după cel de-Al Doilea Război Mondial, în octombrie 1948, relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte, fiind reluate la 1 septembrie 1959

* Acum 51 de ani (1971) avea loc vizita de stat de 9 zile a lui Nicolae Ceaușescu în China, unde a purtat discuții cu președintele Mao Zedong, cu premierul Ciu En Lai și cu Hua Guofeng, al 2-lea președinte al Partidului Comunist Chinez (1 – 9 iun.)

* Se împlinesc 50 de ani (1972) de când se deschidea, la Constanţa, primul delfinariu public, constituind o formă muzeistică în premieră pentru ţara noastră, dar şi pentru sud-estul Europei (la acea dată)

* Acum 42 de ani (1980) avea loc prima transmisiune, din Atlanta/Georgia, a postului de televiziune CNN (Cable News Network), primul canal de televiziune destinat în exclusivitate ştirilor din întreaga lume (care emite 24 de ore din 24)

* Cu 34 de ani în urmă (1988) intra în vigoare Tratatul dintre SUA şi URSS cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune – INF (încheiat la Washington, la 8.XII.1987, şi semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov)

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de când Agenţia Naţională de Privatizare începea acţiunea de distribuire a carnetelor cu certificatele de proprietate către toţi cetăţenii români (conform Hotărârii de Guvern 154/1992)

* În urmă cu 26 de ani (1996), la Conferinţa de la Viena, România devenea membră a Iniţiativei Central Europene/ICE. Iniţiativa Central Europeană – formă flexibilă de cooperare regională – reuneşte 18 state membre: 10 state membre UE – Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria – şi 8 state ne-membre UE –  Albania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, R. Macedonia, R. Moldova, Muntenegru, R. Serbia, Ucraina. România a aderat la ICE la 1 iunie 1996, cu ocazia reuniunii de la Viena a miniştrilor afacerilor externe ICE. La 9 decembrie 2011, Iniţiativei i-a fost acordat statutul de observator la ONU, prin Rezoluţia 66/111. În 2009, România a deţinut Preşedinţia-în-Exerciţiu a ICE (PiE), pentru prima dată de la dobândirea statutului de membru al Iniţiativei. Mandatul României a coincis cu aniversarea a 20 ani de la înfiinţarea ICE. Președinția ICE se rotește anual la începutul anului calendaristic și se bazează pe ordinea alfabetică a numelor în limba engleză ale statelor membre, cu excepția cazului în care se decide altfel. Poate convoca ședințele șefilor de guvern, ale miniștrilor afacerilor externe, ale directorilor politici, CNC și alte ședințe de interes pentru organizație

* Se împlinesc 25 de ani (1997), de când,  la ora 6:50, din Gara de Nord, a plecat primul tren InterCity Express „Marea Neagră”, care asigura, pe perioada sezonului estival, de trei ori pe zi, legătura între București și Constanța. Odată cu introducerea acestui tren în circulație s-au realizat și două premiere românești: apariția primului tren privat și depășirea plafonului de 100 km/h pentru o viteză comercială. La exploatarea acestui tren, SNCFR participă cu 15% din acțiuni, Astra Vagoane Arad cu 10%, restul procentelor fiind asigurate de alte firme private

* În urmă cu 24 de ani (1998) era înfiinţată, la Frankfurt (Germania), Banca Centrală Europeană (BCE), banca centrală a Uniunii Europene, cu funcţia de administrare a politicii monetare în ţările care folosesc euro ca monedă. La data de 1 iunie 1998, BCE a înlocuit Institutul Monetar European (IME), al cărui președinte, Willem Frederik Duisenberg, a devenit primul președinte al BCE, acest eveniment fiind considerat drept un indiciu al continuității. BCE a moștenit atât un corpus vast de preparative, cât și întreaga infrastructură a IME, inclusiv membri ai personalului pregătiți să își preia atribuțiile la BCE. Cu toate acestea, structura organizatorică a BCE a diferit de cea a IME în multe privințe și a trecut de atunci prin schimbări. Preparativele IME au contribuit la înființarea BCE, printre momentele de referință numărându-se introducerea euro ca monedă scripturală la 1 ianuarie 1999 și trecerea la numerarul în euro la 1 ianuarie 2002

* Cu 11 ani în urmă (2001) avea loc masacrul familiei regale din Nepal, în timpul căruia Birendra Bir Bikram Shah Dev (n. 28 decembrie 1945 – m. 1 iunie 2001), rege al Nepalului din 1972 până în 2001, alături de întreaga sa familie, au fost împușcați de propriul fiu, Dipendra, la o cină regală. Aproape toți membrii familiei regale au fost uciși în masacru, cu excepția lui Gyanendra Shah, fratele mai mic al lui Birendra. Dipendra a fost proclamat rege, dar a murit câteva zile mai târziu, din cauza rănilor auto-provocate prin împușcare suferite în masacru. În consecință, Gyanendra a fost numit rege

* Acum 6 ani (2016) avea loc inaugurarea „Gotthard Base Tunnel” (GBT), cel mai lung tunel de cale ferată din lume (57 km pe sub Alpi), care leagă Elveţia de Italia. Construirea lui a durat 17 ani şi a costat circa 11 miliarde de euro. Tunelul a fost deschis traficului la 11.XII.2016

Aniversări – Comemorări

– Sf. Iustin Martirul şi Filosoful şi cei împreună cu el (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sf. Iustin, filosof martir (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1636: S-a născut Nicolae Milescu (Spătarul), scriitor memorialist şi diplomat; autorul unui „Jurnal de călătorie în China”, primul memorial de călătorie scris de un român; tot el este primul român care a tradus „Vechiul Testament” (1667), lucrare care a stat la baza traducerii „Bibliei de la Bucureşti” (1688); din 1671 a trăit la Moscova (m. 1708, în Rusia)

– 1838: S-a născut Gheorghe Lahovari, inginer şi scriitor (povestiri şi traduceri); ca director al Poştelor şi Telegrafelor (1871-1876), a introdus cărţile şi mandatele poştale; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875); a tipărit, în colaborare, „Marele dicţionar geografic al României”; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (m. 1909)

– 1865: S-a născut (la Cerepcău/jud. Soroca, azi în R. Moldova) Constantin G. Stere (sau Constantin Sterea), jurist, scriitor, profesor, gazetar şi om politic ţărănist; ideolog al poporanismului; militant activ pentru Unirea Basarabiei cu România; membru post-mortem al Academiei Române din 2010 (m. 1936)

– 1873: S-a născut Elena Alistar, medic, pedagog și om politic; luptătoare neobosită pentru cauza românismului în Basarabia; a fost unica femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, care a decis Unirea Basarabiei cu România (m. 1955)

– 1875: S-a născut Constantin Lacea, filolog şi lingvist; în 1916 s-a refugiat în străinătate, mai întâi la Stockholm, apoi la Paris, unde, în vederea Conferinţei de Pace, a strâns un bogat material documentar referitor la istoria românilor; revenit în ţară (în 1920), a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Cluj; se numără printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, la care a redactat în întregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1950)

– 1893: S-a născut Teodor M. Popescu, teolog ortodox şi profesor de istorie bisericească (m. 1973). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 9.VI.1893

– 1900: S-a născut inginerul agronom Amilcar P. Vasiliu; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1919: A murit Ioan Bogdan, istoric şi filolog; unul dintre fondatorii slavisticii în România; editor de cronici şi documente; membru titular al Academiei Române din 1903, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1916-1919) (n. 1864)

– 1928: S-a născut muzicologul, profesorul şi compozitorul Petre Brâncuşi; director al Direcţiei Muzicale a Societăţii Române de Radio şi Televiziune (1968-1972) (m. 1995)

– 1929: S-a născut muzicologul şi criticul muzical Vasile Tomescu (m. 2021)

– 1930: S-a născut Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (m. 1998)

– 1931: S-a născut matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; autor de lucrări didactice și monografii; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2016)

– 1938: A murit Gustav Oswald Kisch, filolog şi istoric sas din Transilvania; autorul teoriei identităţii graiului bistriţean cu cel luxemburghez şi, deci, a emigrării saşilor din restrânsa regiune Mosela (Luxemburg) în Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1869)

– 1941: S-a născut Bogdan Muşatescu, actor al Teatrului Naţional Bucureşti, fiul dramaturgului şi umoristului Tudor Muşatescu; a avut roluri în teatrul radiofonic şi în spectacole de televiziune (m. 2016)

– 1946: Mareşalul Ion Antonescu, conducător al statului român în perioada 1940-1944, a fost executat (alături de colaboratorii săi apropiaţi Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu), în închisoarea Jilava, ca urmare a sentinţei de condamnare la moarte (din 17.V.1946); procesul s-a desfăşurat, la Bucureşti, între 6 şi 17 mai (n. 1882)

– 1948: S-a născut violoncelistul Alexandru Moroşanu, solist-concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România (m. 2013)

– 1950: S-a născut chimistul Ioan Silaghi-Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii cum sunt: chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară etc.; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (m. 2009)

– 1952: A murit Gavril Rotică (pseudonimul lui Gavril Rotariu), poet (considerat un fel de Octavian Goga al Bucovinei) şi gazetar de marcă (cunoscut, în special, datorită campaniilor sale pentru reîntregirea ţării); a făcut parte din delegaţia la Congresul Naţional al Bucovinei (întrunit la 15/28 noiembrie 1918, în sala sinodală de la Cernăuţi), la care s-a hotărât unirea Bucovinei cu Ţara (n. 1881) – 70 de ani

– 1956: S-a născut scriitorul, criticul literar, publicistul şi profesorul Mircea Cărtărescu; în aprilie 2015 i-a fost acordată una dintre cele mai prestigioase distincţii literare europene, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană (Österreichischer Staatspreis für Europäische Literatur) pentru întreaga operă literară; după Eugène Ionesco, câştigătorul din 1970, Mircea Cărtărescu este primul autor român distins cu acest premiu literar de mare tradiţie, decernat din 1965

– 1959: S-a născut Cristian Popescu, poet, eseist şi publicist (m. 1995)

– 1971: S-a născut Monica Anghel, cântăreaţă de muzică uşoară, prezentatoare de radio și actriță

– 1975: A murit Eugen Filotti, publicist, traducător și diplomat; a participat la toate şedinţele Societăţii Naţiunilor Unite între anii 1928 şi 1935; a fost membru în delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1946, alături de Lucreţiu Pătrăşcanu şi Mihail Ralea (n. 1896)

– 1977: A murit chimistul Coriolan Drăgulescu; lucrări în domeniul chimiei anorganice; cercetări în chimia analitică; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1907) – 45 de ani

– 1982: A murit actorul Constantin Neamţu-Ottonel (n. 1885) – 40 de ani

– 2004: A murit George Muntean, istoric şi critic literar, jurnalist, om politic; fost membru al Lojei masonice Bucovina; în anul 1996 a candidat la preşedinţia României din partea Partidului Pensionarilor (n. 1932)

– 2006: A murit Radu Constantin Bălescu, fizician belgian de origine română; contribuţii în fizica statică, teoria cinetică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990) (n. 1932)

– 2018: A murit solista și textiera Roxana Popescu (n. 1958)

– 2019: A murit pictorul și profesorul Vasile Celmare (n. 1931)

– 2020: A murit pictorul, desenatorul, iconarul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei românești și europene contemporane (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Irlanda a preluat președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei la 20 mai pentru următoarele șase luni. Conform tradiției pentru toate țările care aderă la Catedră, steagul irlandez va fi arborat în centrul orașului Strasbourg (la ora 14:30, Place de la République). Înainte, la ora 14:00, va fi inaugurat un tramvai în culorile Irlandei la stația „Droits de l’Homme”.

– Strasbourg: Organismul de combatere a rasismului al Consiliului Europei, Comisia Europeană împotriva rasismului și intoleranței (ECRI), își va publica raportul anual 2021 (2 iunie). Acesta prezintă, printre altele, tendințele și provocările cheie în lupta împotriva rasismului și intoleranței în Statele membre ale Consiliului Europei în 2021, în special cele legate de impactul continuu al Covid-19 asupra grupurilor vulnerabile, rasismul în poliție și situația persoanelor LGBTI, și revizuiește activitatea desfășurată de ECRI pentru a face față acestor provocări. Pe 1 iunie, la ora 10:00, într-un briefing de presă online ținut sub embargo, Maria Daniella Marouda, președintele ECRI, și Johan Friestedt, secretarul executiv al ECRI, vor prezenta raportul anual și vor răspunde la întrebările jurnaliştilor. Pentru a participa la briefingul de presă și pentru a primi informațiile de conectare, jurnaliştii sunt obligaţi să se înregistreze în prealabil.

– Oslo: Finanstilsynet și Norges Bank organizează seminarii despre sistemele de plată și TIC în sectorul financiar

– Haga, Țările de Jos: Klaas Knot, președintele Băncii Centrale Olandeze și membru al Consiliului de conducere al BCE, va fi audiat în Parlamentul olandez privind stabilitatea financiară a țării

– New Delhi, India: Intrarea în vigoare a restricțiilor la exportul de zahăr pentru a proteja rezervele și a reduce inflația

– Atena: Încheierea purtării obligatorii a măștii în interior

– Germania: Începutul grevelor de „avertisment” în rândul siderurgiei

-Berlin: Discurs al cancelarului german Olaf Scholz în timpul dezbaterilor bugetare din Bundestag, Camera Inferioară a Parlamentului

– Danemarca: Referendum național privind aderarea la politica de apărare a UE

– Oviedo, Spania: Anunțarea câștigătorului Premiului Prințesa Asturiei pentru Literatură

– Roma: Campionatele Mondiale de volei pe plajă

– Londra: Fotbal – „finalissima” între câștigătorii Euro și Copa America, Italia – Argentina

– Glasgow, Regatul Unit: Fotbal – Cupa Mondială 2022 – Calificări în zona europeană, prima manșă a semifinalelor: Scoția – Ucraina

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor”. NOTA 1: Pentru prima dată Ziua Copilului a fost menţionată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925. Atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Tot la Geneva a fost şi sărbătorită pentru prima oară, în octombrie 1953, când aproximativ 30 de state au ales să marcheze evenimentul pe 1 iunie. NOTA 2: Ziua este sărbătorită, în prezent, în întreaga lume, dar în zile diferite: în ţările fost comuniste – la 1 iunie, în Taiwan – la 4 aprilie, în Turcia – la 23 aprilie, în Japonia – la 5 mai, în Germania – la 1 iunie şi 20 sepembrie, în Singapore – la 1 octombrie, în India – la 14 noiembrie etc.

– „Ziua Mondială a Părinţilor”, proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2012, prin Rezoluţia 66/292, pentru exprimarea preţuirii deosebite faţă de părinţii de pe întreaga planetă, pentru angajamentul lor dezinteresat faţă de copii şi pentru sacrificiul acestora, pe tot parcursul vieţii. Există şi anumite state care aniversează această sărbătoare la alte date calendaristice: SUA (în cea de-a patra duminică a lunii iulie), Republica Coreea (8 mai), Filipine (prima zi de luni din decembrie). NOTĂ: Există şi „Ziua europeană a părinţilor şi a şcolilor”, marcată, din anul 2002, în a doua zi de marţi din octombrie; obiectivele acestei zile sunt: sublinierea nevoii de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea unei participări active a acestora în educaţia copiilor şi iniţierea dialogului între comunitatea şcolară şi părinţi

– „Ziua Mondială a Laptelui” este sărbătorită la nivel mondial, din 2001, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO)

– Samoa De Vest: Ziua naţională; independenţa ţării a fost proclamată la 1 ianuarie 1962 (- 60 de ani); din cauza condiţiilor climaterice, se sărbătoreşte la 1 iunie

– 1796: S-a născut fizicianul şi inginerul francez Nicolas (Léonard Sadi) Carnot, unul dintre fondatorii termodinamicii moderne (m. 1832)

– 1804: S-a născut compozitorul rus Mihail Glinka (m. 1857)

– 1841: A murit francezul Nicolas Appert, cel care a inventat metoda de păstrare a alimentelor în vid (n. 1749)

– 1866: S-a născut zoologul american Charles Benedict Davenport, pionier al folosirii tehnicilor statisticii în cercetarea biologică (m. 1944)

– 1878: S-a născut poetul, dramaturgul şi eseistul englez John Masefield (m. 1967)

– 1822: A murit geologul francez René-Just Haüy, fondatorul ştiinţei cristalografiei (n. 1743) – 200 de ani

– 1907: S-a născut Sir Frank Whittle, inginer britanic; a perfecţionat turbina cu gaz; a pus la punct primul turboreactor, realizat în 1941 de Rolls Royce (m. 1996) – 115 ani

– 1908: S-a născut (la Iglo, Ungaria) editorul elveţian Louis Nagel, fondatorul celebrelor ghiduri şi enciclopedii de călătorie „Nagel” (m. 1997)

– 1919: S-a născut chirurgul american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; împreună cu medicii din echipa sa a reuşit primul transplant al unui organ uman, la 23.XII.1954 (a prelevat un rinichi de la un geamăn monozigot şi l-a transplantat fratelui acestuia, deschizând astfel un nou domeniu în medicină); Premiul Nobel pentru Medicină pe 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi (m. 2012)

– 1926: S-a născut Marilyn Monroe (nume real: Norma Jeane Mortensen), actriţă, model, cântăreaţă şi divă pop americană; considerată sex-simbolul anilor ’50 ai secolului XX (m. 1962)

– 1926: S-a născut Andy Samuel Griffith, actor, producător de televiziune şi cântăreţ american (m. 2012)

– 1927: A murit istoricul britanic John Bury; unul dintre marii istorici ai vremii sale, cu variate preocupări, de la istoria antică până la cea modernă; considerat fondatorul şcolii engleze de bizantinologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1861) – 95 de ani

– 1934: S-a născut Pat (Charles Eugene) Boone, interpret pop american (de succes în anii ’50-’60 ai secolului XX), actor şi scriitor

– 1937: S-a născut actorul american Morgan Freeman – 85 de ani

– 1937: S-a născut actorul şi imitatorul francez Henri Tisot (m. 2011) – 85 de ani

– 1937: S-a născut scriitoarea australiană Colleen McCullough, autoare a succesului editorial „Pasărea spin”; scrisă în 1977, cartea s-a vândut în peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume și a fost transpusă în serialul de televiziune cu același nume care i-a avut ca protagonişti pe Richard Chamberlain și Rachel Ward (m. 2015) – 85 de ani

– 1941: A murit Hans Berger, medic neuropsihiatru german, inventatorul electroencefalografului (1902) (n. 1873)

– 1941: A murit Sir Hugh Walpole, scriitor englez (n. 1884)

– 1944: S-a născut matematicianul francez Haim Brézis; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993)

– 1944: S-a născut actorul britanic de film şi televiziune Robert Powell; cunoscut pentru rolul său din „Iisus din Nazareth”, dramă regizată de Franco Zeffirelli (1977)

– 1945: S-a născut mezzosoprana americană Frederica Von Stade

– 1946: A murit tenorul austriac Leo Slezak (n. 1873)

– 1953: S-a născut compozitorul, chitaristul şi cântăreţul american Ronnie Dunn; împreună cu Kix Brooks a format unul dintre cele mai renumite duete din istoria muzicii country

– 1954: A murit scriitorul danez Martin Andersen-Nexø (n. 1869)

– 1959: A murit scriitorul britanic Sax Rohmer (pseudonimul lui Arthur Ward), prolificul autor al seriei „Dr. Fu Manchu” (n. 1883)

– 1968: S-a născut Jason Donovan, cântăreţ şi actor australian

– 1968: A murit Helen Adams Keller, scriitoare nord-americană, nevăzătoare şi surdo-mută; prima persoană cu astfel de dizabilitate care a reuşit să fie admisă şi să promoveze o instituţie de educaţie superioară (Universitatea Redcliffe); s-a remarcat prin munca sa neobosită ca activist şi „vorbitor” în public (n. 1880)

– 1974: S-a născut Alanis (Nadine) Morissette, cantautoare, producătoare de înregistrări și actriţă canadiană

– 1983: A murit scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (n. 1900)

– 2008: A murit Yves Saint Laurent, cunoscut creator de modă francez (n. 1936, la Oran/Algeria)

– 2010: A murit Andrei Voznesensky, poet şi eseist rus; reprezentant al literaturii din perioada „dezgheţului” lui Nikita Hruşciov şi considerat „fiul spiritual” al lui Boris Pasternak (n. 1933)

– 2017: A murit jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (n. 1923) – 5 ani

– 2019: A murit Michel Serres, filosof, istoric al științelor și profesor francez (n. 1930)