Calendarul zilei – 16 mai

Publicat de Codrin RAITA, 16 mai 2022, 05:00 / actualizat: 17 mai 2022, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 16 mai

* Acum 818 ani (1204) era menţionată populaţia ortodoxă în Dieceza de Oradea. Papa Inocenţiu al III-lea i-a cerut episcopului de Oradea să supună această populaţie (probabil români) direct Scaunului Apostolic

* Se împlinesc 210 ani (1812) de la semnarea „Păcii de la Bucureşti” (care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812), în urma căreia ţinutul dintre Prut şi Nistru (asupra căruia administraţia rusă a extins numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud a acestui teritoriu) a fost anexat de Rusia (16/28)

* Acum 141 de ani (1881) compania germană Siemens & Halske punea în funcțiune, la Berlin, primul tramvai electric din lume. Primul tramvai electric din lume, una dintre inovațiile majore ale lui Werner von Siemens, a fost inaugurat pe 12 mai 1881 în suburbia din Gross-Lichterfelde din Berlin, intrând în serviciu propriu-zis 4 zile mai târziu, pe 16 mai. Linia lungă de 2,5 kilometri lega gara Lichterfelde de Academia militară. Încă din prima zi de serviciu regulat, tramvaiul a avut un mare succes, transportând 12.000 de pasageri doar în primele trei luni

* Se împlinesc 130 de ani (1892) de când conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, soseau la Viena pentru a prezenta împăratului Austro-Ungariei Franz Josef „Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu şi alţii, prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. Împăratul a refuzat să primească delegaţia şi a trimis „Memorandumul”, necitit, Parlamentului de la Budapesta, de unde, de asemenea necitit, a fost restituit conducătorului delegației. Avându-se în vedere că documentul a fost tipărit și răspândit, autorii au fost dați în judecată în luna mai a anului 1894, acuzați de instigare prin presă (16/28)

* Cu 106 ani în urmă (1916) guvernele Marii Britanii şi Franţei, cu acordul Rusiei, au încheiat, în mod secret, Acordul Sykes – Picot, care stabilea modul de împărţire a sferelor de influenţă din Orientul Mijlociu, în zonele controlate de britanici şi francezi

* În urmă cu 93 de ani (1929), la Hotelul Hollywood Roosevelt, a avut loc prima ceremonie de decernare a Premiilor Academiei Americane de Film, cunoscute sub numele de Premiile Oscar. La această primă ediţie, gazdele spectacolului au fost actorul Douglas Fairbanks Sr. şi regizorul William C. de Mille. Cel mai bun film a fost „Wings”, regizat de William A. Wellman, cel mai bun regizor Lewis Milestone, iar cei mai buni actori în roluri principale au fost desemnaţi Emil Jannings şi Janet Gaynor

* Cu 69 de ani în urmă (1953) apărea, la Paris, publicaţia săptămânală „L’Express”, fondată de publicistul Jean-Jacques Servan-Schreiber, împreună cu jurnalista Françoise Giroud

* Acum 66 de ani (1956) România şi Islanda au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie (ridicate la rang de ambasadă la 31.XII.1963)

* Se împlinesc 50 de ani (1972) de la inaugurarea oficială şi darea în folosinţă a Sistemului hidroenergetic Porțile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă. Lucrările sistemului au început în septembrie 1964

* Acum 47 de ani (1975) alpinista japoneză Junko Tabei (1939-2016) a devenit prima femeie din lume care a escaladat Vârful Everest

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan de la Sihăstria Putnei (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Fericitul Vladimir Ghika, preot martir (Calendarul Romano-Catolic 2022). NOTĂ: Vladimir Ghika (n.25.XII.1873, la Constantinopol, azi Istanbul – m.16.V.1954, Jilava), prinţ, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic martir; nepotul lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul principe al Moldovei (1849-1856), care s-a numărat printre cei care au pregătit Unirea Principatelor. Vladimir Ghika a fost primul ambasador al României moderne la Vatican. Din averea sa a deschis, la Bucureşti, primul dispensar gratuit, „Bethleem Mariae”, şi a pus bazele primului spital şi sanatoriu gratuit – „Sf. Vincenţiu de Paul” (azi, Spitalul Parhon), unde a funcţionat şi prima ambulanţă din ţară. Monseniorul Vladimir Ghika a fost primul preot român biritual: latin şi bizantin; a lucrat toată viaţa în favoarea unităţii Bisericii. A fost beatificat de către Biserica Romano Catolică la 31 august 2013; membru post-mortem al Academiei Române (2013)

– 1864, 16/28: A murit Simion Bărnuţiu, jurist, filosof (a introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania), estetician (a predat la Iaşi primul curs universitar de estetică) şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; vicepreşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român) (n. 1808)

– 1865: S-a născut medicul Ştefan Stâncă, considerat pionier al medicinii preventive; lui îi aparţin primele încercări din România privind tratarea sistematică a problemelor de sănătate publică; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1897)

– 1885: S-a născut pictorul Petru Remus Troteanu (m. 1957)

– 1886: S-a născut cântăreaţa de operă (soprană) Florica Cristoforeanu; voce singulară în peisajul liricii româneşti, stăpânind toate registrele de soprană (lirică, coloratură, dramatică, spinto), până la mezzosoprană şi contralto; deşi a fost activă numai 18 ani în operă, a interpretat peste 40 de roluri în cele mai cunoscute opere ale repertoriului internaţional; împreună cu rolurile din operete, totalul performanţelor lirice ajunge la 80 de piese; a realizat creaţii remarcabile în „Manon” de Jules Massenet, „Carmen” de Georges Bizet, „Salomeea” de Richard Strauss şi „Fra Gerardo” de Ildebrando Pizzetti, interpretările sale rămânând în conştiinţa publicului (m. 1960)

– 1888: S-a născut Aurelia Cionca, pianistă şi profesoară (m. 1962)

– 1892: A murit Melchisedec Ştefănescu, episcop, istoric şi profesor; primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos (înfiinţată la 17 noiembrie 1864); unul dintre fruntaşii luptei pentru Unirea Principatelor şi pentru consolidarea ei; a contribuit la unirea celor două biserici locale din Moldova şi Ţara Românească, ajungând ca în anul 1865 să se întrunească la Bucureşti, pentru prima dată, un Sinod general al Bisericii Ortodoxe Române; contribuţii deosebite la întocmirea Legii Organice din 1872 (prin care s-a constituit Sfântul Sinod al BOR); „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor”; membru al Societăţii Academice Române; vicepreşedinte al Academiei Române (1882-1885) (n. 1823) – 130 de ani

– 1898: S-a născut inginerul chimist Theodor D. Ionescu; cercetări privind apele naturale, potabile şi industriale, schimbările de ioni, cu aplicaţii în industria alimentară; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1990)

– 1900: S-a născut pictorul și desenatorul Aurel Ciupe (m. 1988)

– 1920: S-a născut Mira Simian-Baciu, poetă, prozatoare şi eseistă; căsătorită în 1945 cu poetul Ştefan Baciu (m. 1978, în Statele Unite)

– 1922: S-a născut criticul şi istoricul literar Gavril Scridon (m. 1996) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Şerban Orescu, economist şi publicist; între anii 1978 şi 1995 a realizat programul „Actualitatea românească” de la postul Radio Europa Liberă; ulterior a fost colaborator extern al postului (m. 2014)

– 1925: S-a născut prozatoarea Lucia Olteanu (soţia poetului Tiberiu Utan); s-a dedicat în exclusivitate literaturii pentru copii (m. 2015)

– 1926: S-a născut regizorul Bob Călinescu, pionier al filmului românesc de animaţie; inovator al tehnicii de animaţie tridimensionale (m. 1990)

– 1930: S-a născut Titus Popovici, prozator, dramaturg, scenarist, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1930: S-a născut inginerul silvic şi profesorul Victor Giurgiu; importante contribuţii la dezvoltarea ştiinţei silvice româneşti; de numele său se leagă introducerea în învăţământul superior de profil a biostatisticii forestiere (din 1954) şi a economiei protecţiei mediului natural (din 1990); a creat o şcoală românească de auxologie forestieră, a iniţiat primele cercetări româneşti de dendrocronologie, a elaborat prima zonare economico-socială a pădurilor din România; contribuții la fundamentarea silviculturii ecologice; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2021)

– 1938: S-a născut Florin Costinescu, poet, scriitor, ziarist, editor și profesor (m. 2019)

– 1939: S-a născut Constantin Cubleşan, prozator (unul dintre inovatorii SF-ului românesc din anii ’70 ai secolului XX), poet, dramaturg, critic şi istoric literar, profesor; între anii 1959 şi 1962 a fost redactor la Studioul de Radio Cluj

– 1944: A murit poetul şi publicistul Aurel Marin (n. 1909)

– 1948: S-a născut Dan Gabriel Cacuci, fizician, inginer şi profesor american de origine română; studii şi cercetări privind matematica şi fizica aplicată în domeniul energiei nucleare; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1996

– 1954: S-a născut Marian Odangiu, critic literar, poet, eseist, ziarist şi dramaturg

– 1958: S-a născut Corneliu M. Popescu, recunoscut pe plan internaţional drept cel mai bun traducător în limba engleză al poeziilor lui Mihai Eminescu; Asociaţia „Poetry Society at National Poetry Center” din Londra a instituit în memoria sa, în anul 1984, „Premiul Corneliu M. Popescu” pentru traduceri (m. 1977)

– 1971: A murit George Silviu (pseudonimul lui Silvius Goliger), poet, dramaturg, traducător şi ziarist (între anii 1927 şi 1931 este ataşat de presă pe lângă delegaţia română la Liga Naţiunilor); în anii 1953 şi 1954 face închisoare politică; în 1961 emigrează în Franţa, unde s-a stabilit cu familia (n. 1901)

– 1980: A murit scriitorul Marin Preda; membru corespondent (1974) şi membru titular post-mortem (1990) al Academiei Române (n. 1922)

– 1982: A murit istoricul literar şi profesorul Iosif Pervain; specializat în cultura românească a secolelor XVIII şi XIX (n. 1915) – 40 de ani

– 1997: A murit actorul Puiu Călinescu (n. 1920) – 25 de ani

– 2000: A murit regizorul şi animatorul de teatru Gheorghe (Goange) Marinescu, organizatorul unor evenimente artistice care au impus, după 1990, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea pe harta artistică a ţării (n. 1947)

– 2002: A murit preotul, scriitorul şi ziaristul basarabean Vasile Ţepordei; a editat şi condus revistele „Raza” şi „Basarabia”, a fost lider al basarabenilor refugiaţi în România; a fost arestat în septembrie 1948 şi a executat 8 ani de muncă silnică în mai multe lagăre siberiene, ultimul fiind la Vorcuta, dincolo de Cercul Polar; eliberat în 1956, a fost reintegrat în preoţie, ca paroh în Islaz, jud. Ilfov (1956-1966) şi la biserica „Mărcuţa” din Bucureşti (din 1966) (n. 1908) – 20 de ani

– 2010: A murit jurnalistul sportiv Nicolae Soare; după o scurtă perioadă la revista „Fotbal”, a lucrat la Departamentul Sport al Radiodifuziunii Române; reputatul comentator a îndeplinit şi funcţia de director al Departamentului, fiind şi unul dintre pilonii de bază ai emisiunii radiofonice „Fotbal minut cu minut” (n. 1932)

– 2018: A murit regizorul de teatru, operă și film, scenaristul, producătorul și actorul Lucian Pintilie; figură emblematică a teatrului şi cinematografiei româneşti, s-a remarcat printr-o viziune critică asupra lumii; în 1968 este interzis pentru prima dată de regimul comunist datorită filmului „Reconstituirea”, peliculă desemnată, în 2008, de Asociaţia Criticilor Români de Film ca cel mai bun film românesc din toate timpurile; şi-a petrecut anii 1974-1990 în exil, în Franţa, unde a realizat spectacole de mare succes; a revenit în anii ‘90, revitalizând cinematografia românească (n. 1933)

– 2020: A murit regizoarea de teatru și profesoara Anca Ovanez Doroşenco; stabilită în Franța din 1990 (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

-Bruxelles: Reuniunea Comitetului Ministerial Mixt UE-Canada.

– Bruxelles: Comisia Europeană își actualizează previziunile economice pentru 2022, sub impactul conflictului din Ucraina

– Washington: Președintele SUA, Joe Biden îl primește pe premierul grec Kyriakos Mitsotakis – la Casa Albă

-Bruxelles: Uniunea Europeană va relaxa măsurile anti-COVID pentru călătorii aerieni, renunţând la recomandarea de a se purta măşti pe aeroporturi şi în avioane de astăzi, 16 mai. Regulile privind purtarea măştii vor continua să varieze de la o linie aeriană la alta dincolo de această dată. De exemplu, zborurile spre o destinaţie unde măştile sunt încă impuse în transportul public ar trebui să continue să încurajeze purtarea măştilor, în conformitate cu recomandările

– Franța: Ridicarea obligatiei de a purta masca în transportul în comun

-Lisabona: A 10-a aniversare a salvării Portugaliei în valoare de 78 de miliarde de euro de către liderii zonei euro

– Dublin: Ryanair – rezultate anuale 2022

– Brandenburg An Der Havel, Germania: Continuarea procesului împotriva unui fost gardian al unui lagăr de concentrare nazist (16 – 17 mai)

– New York: Ziua Vesak, sărbătoare care comemorează nașterea lui Buddha

– San Francisco, SUA: Uber prezintă noi produse

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Convieţuirea Paşnică” a fost adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia 72/130 din 8 decembrie 2017, pentru a promova pacea, toleranţa, incluziunea, înţelegerea şi solidaritatea

– „Ziua Internaţională a Luminii”, stabilită în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 7 noiembrie 2017, reprezintă o iniţiativă globală ce aduce anual în prim plan aprecierea continuă pentru lumină şi rolul pe care îl joacă în ştiinţă, cultură şi artă, educaţie şi dezvoltarea durabilă, precum şi în domenii ca medicina, comunicaţiile şi energia. Ziua de 16 mai a fost aleasă pentru a marca prima operaţiune de succes a laserului realizat de fizicianul şi inginerul Theodore Maiman, în 1960

– „Vesak”, „Sărbătoarea Iluminării”, „Ziua lunii pline din mai” este un moment sacru pentru milioanele de budiști din întreaga lume. În ziua de Vesak, în urmă cu aproximativ două milenii și jumătate, s-a născut Buddha, în ziua de Vesak Buddha a atins iluminarea și tot în această zi a murit. Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 54/115 din 1999, a stabilit pe plan internațional ziua de Vesak ca zi de recunoaștere a contribuției budismului, una dintre cele mai vechi religii din lume, la spiritul umanității

– 1703: A murit scriitorul francez Charles Perrault, renumit pentru poveştile sale pentru copii (n. 1628)

– 1763: S-a născut farmacistul şi chimistul francez Louis Nicolas Vauquelin; în 1797 a decoperit cromul, iar în 1798, beriliul (m. 1829)

– 1821: S-a născut Pafnuti Lvovici Cebîşev, matematician rus, cu contribuţii în domeniul probabilităţilor, statisticii şi teoriei numerelor; cel mai strălucit reprezentant al Şcolii matematice din Petersburg, este considerat, după Nicolai Ivanovici Lobacevski, ca fiind cel mai mare matematician rus (m. 1894). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii inclusiv stilul vechi, 4 mai 1821

– 1823: S-a născut lingvistul şi filosoful german Heymann Steinthal (m. 1899)

– 1830: A murit Joseph Fourier (nume complet: Jean Baptist Joseph Fourier), matematician, fizician și egiptolog francez; este primul care a prevăzut (în 1824) fenomenul numit mai târziu efect de seră (n. 1768)

– 1831: S-a născut David Edward Hughes, fizician, inventator şi muzician american de origine britanică (m. 1900)

– 1845: S-a născut zoologul şi biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; a avut contribuţii deosebite în domeniile patologiei comparate, a gerontologiei şi medicinei anti-îmbătrânire; Premiul Nobel pentru medicină pe 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; descendent al cărturarului și diplomatului Nicolae Milescu (Spătarul); membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (m. 1916)

– 1887: S-a născut poetul rus Igor Severianin (pe numele său adevărat Igor Vasilievici Lotariov) (m. 1941) – 135 de ani

– 1891: S-a născut tenorul austriac Richard Tauber; considerat unul dintre cei mai importanţi cântăreţi de operă ai secolului al XX-lea (m. 1948)

– 1898: S-a născut regizorul japonez de film Kenji Mizoguchi, prezentat de critici drept un adevărat poet al ecranului (m. 1956)

– 1902: S-a născut tenorul şi actorul polonez Jan Kiepura (m. 1966) – 120 de ani

– 1905: S-a născut actorul de film american Henry Fonda (m. 1982)

– 1915: S-a născut scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli, considerat un maestru al comediei italiene (m. 2010, s-a sinucis)

– 1916: S-a născut (la Kiev, Ucraina) chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir; cercetări în domeniul structurii şi funcţiilor celulelor vii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2009)

– 1917: S-a născut (la Helsinki) actorul american George Gaynes (m. 2016) – 105 ani

– 1921: S-a născut actriţa și cântăreața americană Mildred Joanne Smith; a jucat într-un singur film, „No Way Out”, alături de Sidney Poitier (m. 2015)

– 1927: S-a născut Paul Angerer dirijor, compozitor, violist, șef de orchestră, prezentator de radio și profesor austriac (m. 2017) – 95 de ani

– 1930: S-a născut muzicianul austriac Friedrich Gulda, pianist, clavecinist de muzică cultă și compozitor de jazz (m. 2000)

– 1942: S-a născut pianistul francez Jean-Claude Pennetier – 80 de ani

– 1947: A murit Sir Frederick Hopkins, fiziolog şi biochimist englez; contribuţii originale în studiul vitaminelor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1929, împreună cu olandezul Christiaan Eijkman (n. 1861) – 75 de ani

– 1950: S-a născut fizicianul german (Johannes) Georg Bednorz; a descoperit fenomenul superconductibilităţii la materialele ceramice; Premiul Nobel pentru fizică pe 1987, împreună cu fizicianul elveţian K. Alex Müller

– 1951: S-a născut designerul vestimentar francez Christian Lacroix

– 1953: S-a născut actorul american de origine irlandeză Pierce Brosnan

– 1954: A murit dirijorul austriac Clemens Krauss (n. 1893)

– 1955: S-a născut actriţa americană de film Debra Winger

– 1966: S-a născut cântăreața, compozitoarea și actrița americană Janet Jackson; se află în topul celor mai bine plătiți artiști ai tuturor timpurilor, având în palmares peste 160 de milioane de albume vândute la nivel internațional; sora cea mică a lui Michael Jackson

– 1970: S-a născut Gabriela Sabatini, jucătoare de tenis de câmp argentiniană (a câştigat 27 de turnee la simplu şi 12 la dublu); după încheierea carierei sportive, în 1996, s-a afirmat în lumea modei

– 1972: S-a născut Andrzej Sebastian Duda politician polonez, președinte al Republicii Polone (din 2015) – 50 de ani

– 1973: S-a născut actriţa americană Tori Spelling

– 1974: S-a născut cântăreaţa italiană Laura Pausini (Laura Alice Rossella Pausini); în 1993, a participat la Festivalul de la Sanremo – categoria Debutanti, cu piesa „La Solitudine” care i-a va adus premiul I

– 1984: A murit scriitorul american Irvin Shaw (n. 1913)

– 1990: A murit Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (n. 1925)

– 1990: A murit Jim Henson (nume complet: James Maury Henson), păpușar, regizor de film, actor, producător de televiziune şi scenarist american; creatorul păpușilor Muppets; a realizat primul spectacol (1969) cu păpuşile Muppets şi serialul de televiziune „The Muppets Show” (1976-1981) (n. 1936)

– 1997: A murit regizorul de film şi scenaristul italian Giuseppe de Santis (n. 1917) – 25 de ani

– 2010: A murit Ronnie James Dio (Ronaldo Giovanni Padovan), vocalist şi compozitor de heavy metal american care a cântat cu Elf, Rainbow, Black Sabbath şi cu propria sa trupă, Dio (n. 1942)

– 2012: A murit Maria Bieşu, soprană din Republica Moldova (n. 1935) – 10 ani

– 2012: A murit compozitorul şi chitaristul afro-american Chuck Brown, creatorul stilului „Go-Go”, un subcurent al stilului funky, foarte popular în comunitatea de culoare din Washington în anii ‘80 ai secolului XX (n. 1936) – 10 ani

– 2013: A murit fizicianul elvețian Heinrich Rohrer, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1986, împreună cu Gerd Binnig pentru proiectarea microscopului electronic cu scanare și tunelare; cei doi au împărțit o jumătate din premiu, cealaltă fiindu-i acordată lui Ernst Ruska, cel care a construit primul microscop electronic (n. 1933)

– 2019: A murit Ieoh Ming Pei, arhitect modernist american de origine chineză, unul dintre cei mai mari ai secolului XX; printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: Piramida de la Muzeul Luvru din Paris, Centrul Național pentru cercetare atmosferică din Colorado, Luce Memorial Chapel din Taiwan, Clădirea Verde din Massachusetts, Clădirea Estică a Galeriei Naționale de Artă din Washington, Universitatea și Muzeul de Artă din Bloomington, Indiana, Muzeul de Artă Islamică din Doha, Muzeul de Artă Modernă de la Atena, Rock and Roll Hall of Fame din Cleveland și Banca Chinei din Hong Kong (n. 1917)