INTERVIU | Doina Brașoveanu, psiholog clinician: „Dorul are și un efect pozitiv. Dorul ne ajută să practicăm recunoștința, să ne dăm seama de ceea ce avem și să apreciem ceea ce avem“

Publicat de Doina Sirbu, 13 mai 2022, 10:38

Românii au ceva unic în lume: dorul, cuvânt care poate fi explicat, dar nu poate fi tradus în nicio altă limbă.

Ziua dorului a fost sărbătorită prima dată, pe 13 mai 2015, la iniţiativa trupei Vunk, care a dorit ca această zi să fie dedicată celor care se simt departe de ţară, de cei dragi, de copilărie……

Doina Brașoveanu

Ce este dorul? Am aflat de la Doina Brașoveanu, psiholog clinician și psihoterapeut, invitata noastră la “Interviul dimineții” Radio Constanța.

Doina Brașoveanu: Dorul este o emoție care de cele mai multe ori este retrăită dureros. Dar nu întotdeanua. Dorul vine alături de nostalgie, poate veni alături de durere, frustrare, tristețe sau regret. Dorul apare atunci când am avut ceva ce ne-a plăcut foarte mult și ne-a făcut să ne simțim într-un anumit fel și am pierdut acel ceva. Deci de cele mai multe ori dorul se asociază cu un eveniment de pierdere.

Oricât de multe am avea, parcă tot ne lipsește ceva ceva sau cineva. De cine și din ce motive ne poate fi dor?

Doina Brașoveanu: Ne este dor de anumiți oameni care au făcut parte la un moment dat din viața noastră și poate acum nu mai fac parte, ne este dor de obiceiuri pe care obișnuiam să le avem și nu le mai avem acum și ne poate fi dor de anumite contexte de viață. De cele mai multe ori dorul poate fi diminuat prin rememorare, prin amintirea acelor evenimente sau acelor oameni. Sunt și situații însă când acest lucru nu este posibil.

Dorul apare mai rar, mai des?

Doina Brașoveanu: Este subiectiv, dorul nu poate apărea cu o frecvență anume. Mie poate să îmi fie dor de un anumit aspect doar pentru că am văzut astăzi soarele pe cer și marea. Și mi-am dat seama cât de dor îmi este de mare. Deci se ivește atunci când apare un stimul.

Dar mai mult decât orice, dorul te poate împinge la gesturi frumoase?

Doina Brașoveanu: Da, dorul are și un efect pozitiv. Dorul ne ajută să practicăm recunoștința, să ne dăm seama de ceea ce avem și să apreciem ceea ce avem, să ne împăcăm cu anumite contexte de viață. Uneori dorul poate fi mobilizator. Adică atunci când ne este dor de ceva ne dăm seama că am pierdut ceva important și putem trece la acțiunea de a recupera acel aspect, om, situație, obicei, context de viață care ne-a lipsit și de care ne este dor.

Poate fi dorul dureros?

Doina Brașoveanu: De cele mai multe ori, dorul este dureros pentru că este asociat cu o pierdere și poate fi trăit sfâșietor. Ne aduce emoție și ne provoacă neliniște pentru că dorul ne trimite în trecut, în general în zonele frumoase ale vieții noastre din punct de vedere emoțional. Apare nostalgia și poate apărea și sentimentul de regret că nu mai pot trăi sau nu mai pot simți ceea ce am trăit și simțit cândva. Ne este dor de multe ori de ceea ce am simțit noi într-un anumit context sau în raport cu o anumită persoană.

Se poate împlini dorul, se poate transforma în ceea ce visăm noi?

Doina Brașoveanu: Bineînțeles, de foarte multe ori se întâmplă asta. Îmi este dor de un anumit aspect sau de o anumită persoană. Persoana respectivă revine în viața mea și atunci este un vis împlinit! Mi-e dor de un anumit context de viață și atunci îl creez, îl ajut să se întâmple și atunci dorul se trasnformă iarăși într-un vis împlinit.

De cine oare ne poate fi dor astăzi, în anul 2022, sau de ce anume?

Doina Brașoveanu: Primul lucru care îmi vine în minte este o generalitate dar cred că tocmai de aceea ne reprezintă pe mulți dintre noi. Probabil că ne este dor de vară, probabil că ne este dor de vacanțe, cu atât mai mult cu cât în anii precedenți ne-a fost dificil să avem o vacanță având în vedere că au existat o mulțime de restricții. Ne e dor poate de socializare, de distracție. Este un sentiment care apare atunci când simțim că se apropie vara.

Cei 2 ani ai pandemiei de coronavirus pe care i-am traversat au fost grei pentru toată lumea…

Doina Brașoveanu: Da, a fost o perioadă dificilă atât pentru copii, adolescenți cât și pentru adulți. Au fost multe restricții și știm că întotdeauna restricțiile aduc frustrare. Apoi, când restricțiile sunt ridicate pot aduce exces. În această perioadă, pentru copii și adolescenți a fost greu pentru că ei nu au mai putut socializa așa cum o făceau înainte, nu au mai putut avea activități de grup, extrem de importante pentru toate categoriile de vârstă pentru că în acest fel tinerii noștri se reglează emoțional, își reglează comportamentele și emoțiile. Și da, putem spune că după această perioadă ne așteptăm la o avalanșă de cereri și de căutare a vacanțelor, a tuturor tipurilor de socializare de grup.

Și copiii se gândesc la vacanțe, la taberele de altădată?

Doina Brașoveanu: De-a lungul anilor, în fiecare vară am organizat programe de vacanță pentru copii. În această vară am extins programul și organizez tabere pentru copii și adolescenți. Mi se pare cu atât mai important că aceste tabere vin după perioada de pandemie, deci nevoia  este foarte mare și cred că va rezolva o mulțime de probleme emoționale ale copiilor. Taberele pe care le organizez eu sunt tabere de dezvoltare personală, distracție și aventură. Vreau să menționez că este un aspect foarte important acest mers al copilului în tabără. Pentru că el, acolo, departe de părinți, într-un mediu diferit de cel de acasă, își poate regla foarte bine emoțiile, își poate rezolva conflictele (atât pe cele interioare cât și conflictele cu ceilalți), își poate conștientiza imaginea de sine, stima de sine, locul și rolul lui în grup.Se pot rezolva probleme de timiditate. În tabere noi vom aborda inclusiv problematica legată de leadership și spirit de echipă. Cred că vor fi extrem de interesante, cu atât mai mult cu cât există o combinație între partea de dezvoltare personală, timp liber (pentru că este foarte important copiii care merg într-o tabără să aibă timp liber neghidat, distracție și  aventură). Eu organizez tabere pentru copii cu vârste de peste 10 ani. O grupă va fi pentru copii de 10-13 ani, o altă grupă este cea a adolescenților cu vârste de 14-18 ai. Organizez tabere atât la mare (la Năvodari) cât și la munte (la Tușnad). Ele vor fi diferite ca activități pentru că specificul este diferit. De exemplu în taberele de la munte vom aborda și vom vorbi despre partea de spirit de echipă. Și le vom aplica practic pentru că atunci când  vom merge să facem rafting de exemplu vom conștientiza clar cât de bine ne intergăm în echipă, ce probleme au eu când sunt într-o echipă, cât de dispus sunt eu să renunț la nevoile mele în fazvoarea celorlalți, lucru care nu este neapărat cea mai bună soluție și mute alte aspecte legate de dezvoltarea psiho-emoțională a copilului. Una peste alta, ne vom distra (căci despre asta este vorba într-o tabără) dar spre deosebire de alte tabere organizate, noi vom și conștientiza niște lucruri și niște aspecte legate de: Cine sunt eu? Cum sunt eu? Cum mă comport vizavi de ceilalți? La ce aspecte mai am de lucrat? Care sunt punctele mele forte? Care sunt punctele mele slabe?

Interviu realizat de Larisa Calistru