INTERVIU | Conf. Univ. Dr. Daniel Citirigă, prodecanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universității Ovidius: „Din punct de vedere istoric, 10 Mai este Ziua Independenței României“

Publicat de Doina Sirbu, 10 mai 2022, 14:02

Astăzi este „Ziua Independenței Naționale a României”, sărbătoare naţională care marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881).

Daniel Citirigă

Invitat în studio, la „Interviul dimineții” Radio Constanța, a fost  Conf. Univ. Dr. Daniel Citirigă, prodecanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universității Ovidius.

Vă rog să ne spuneți de ce există două viziuni, că această sărbătoare ar fi pe 9 Mai sau pe 10 Mai?

Daniel Citirigă: Faptic vorbind, pe 9 Mai 1877, într-o declarație în fața Parlamentului, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu, la presiunea opoziției pentru a spune care este poziția României față de Imperiul Otoman (care era suzeran al României la acel moment) declară România independentă total. Pe 10 Mai, prințul Carol, domnitorul Carol care devine rege în anul 1881, contrasemnează această hotărâre luată în Parlament care devine lege. Declarația devine valabilă pe 10 Mai pentru că la acel moment, potrivit Constituției din 1866, o lege devenea validă atunci când era contrasemnată de rege. Deci, din punct de vedere istoric, 10 Mai este Ziua Independenței României. Acest lucru nu mai este o dezbatere între istorici. Faptul că s-a sărbătorit la 9 Mai a fost din criterii politice. A venit un moment în care în România s-a instaurat comunismul și nu s-a mai dorit sărbătorirea zilei de 10 Mai pentru că era și ziua instaurării domnitorului Carol în România. La 10 Mai  1866, Carol a ajuns în România și astfel era “Ziua dinastiei”. Și atunci, din perioada comunistă nu s-a mai sărbătorit 10 Mai pentru a nu se confunda cu amintirea monarhiei.

10 Mai era Ziua Națională a României (din 1877 până în 1947), având o triplă semnificație: instaurarea dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen în 1866, proclamarea independenței în 1877 și proclamarea Principatelor Române ca Regat în 1881. De ce data de 10 mai și-a pierdut acest statut, de ce nu mai este Zi Națională a României?

Daniel Citirigă: În 1947, odată cu abdicarea forțată a Regelui Mihai la 30 decembrie, a urmat în 1948 instaurarea Republicii Populare Române și s-a încercat ștergerea oricărei urme de glorie care era asociată cu monarhia. România trebuia să uite, practice, de regii ei, trebuia să amintească istoria de ei doar în chestiunile negative. Și atunci sigur că 10 Mai era o dată extrem de importantă  pentru poporul român și statalitatea română până la acel moment. Și este și astăzi, evident. Într-o încercare de mistificare a istoriei, regimul comunist a schimbat toate acestea și abia după anul 1990 s-a pus problema revenirii importanței datei de 10 Mai. Acum, sigur, că au avut comuniștii și oportunitatea de a declara 9 Mai pentru că evident 9 și 10 sunt date foarte apropiate în calendar. Au avut acea declarație din Parlamentul României a lui Mihail Kogălnceanu și au avut și Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste pe care a declarat-o Uniunea Sovietică pe 9 Mai. Și aici este o problemă pentru că în realitate ziua declarării victoriei împotriva Germaniei naziste a fost la 8 mai. Atunci s-a declarat capitularea Germaniei, la Reims. A doua zi, invocând fusul orar și alte percepții, sovieticii au proclamat ei înșiși la Berlin în fața generalului rus Jukov capitularea Germaniei acolo. De aceea, în Occident se sărbătorește capitularea Germaniei la data de 8 mai, iar în statele foste comuniste s-a introdus ideea de 9 mai. Și atunci ați văzut, la Moscova 9 Mai este această defilare care a devenit deja o butaforie. Și cu această coincidență, regimul comunist a avut această șansă de a schimba mentalul colectiv, data proclamării independenței României. Repet însă, istoric nu există niciun dubiu, 10 Mai este Ziua Independenței Naționale.

Ați adus în discuție defilarea de pe 9 Mai. Cum vi s-a părut cea din 2022 de la Moscova?

Daniel Citirigă: Este imaginea unui regim dictatorial, aș spune care este tot mai apropiat de unul totalitar, în care victoriile de pe câmpul de luptă lipsesc cu desăvârșire, dar pot fi mascate în prezentările de paradă. Sigur că nici prezentările de paradă nu mai exprimă gloria de altădată. Numărul soldaților și generalilor ruși pierduți într-un timp atât de scurt în Ucraina, unde se aștepta ca războiul să fie foarte scurt și victorios, arată evident că doar într-un regim care controlează în totalitate mass-media se mai poate crede că este o armată victorioasă, așa cum este prezentată.

Unii specialiști au spus că va fi un război scurt, dar au trecut mai bine de 2 luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia…

Daniel Citirigă: La ora aceasta așa pare, că va fi de durată în acest an. Niciuna dintre părți nu are capacitatea de a da lovitura mortală celeilalte și atunci probabil că se va intra într-un război pe termen mai lung. Ceea ce este clar după părerea mea: ideea că armata rusă ar fi invincibilă într-o relație cu o altă țară mai mică este un fals, adică este un mit efectiv. Armata rusă poate fi învinsă, s-a dovedit în aceste luni că Ucrainei nu-i lipsește forța de a învinge Rusia, ci pur și simplu i-au lipsit armele de atac. Apoi, ceea ce cred că este incredibil: în ciuda faptului că Ucraina are o populație numeroasă rusofonă pe partea de est, ea nu a capitulat, a luptat împotriva armatei ruse și acest lucru arată că teritoriul numit Ucraina (pe care mulți îl contestau ca fiind o țară cu un popor propriu), a demonstrat la acest moment faptul că există această națiune ucraineană care își dorește să trăiască așa cum ea a ales: liber, cu fața spre Europa, să profite din plin de dreptul de autoguvernare. Deci, cred că va fi un război care va dura cel puțin în acest an, dar la final  vom vedea că dreptul la libertate va fi învingător.

Vladimir Putin pare a avea atribute de dictator. Credeți că o revoltă populară în Rusia ar ajuta și la terminarea războiului din Ucraina?

Daniel Citirigă: Cred că este singura metodă prin care s-ar putea pune capăt invaziei. Alta nu văd. Putin este un fel de Hitler în fază terminală și ar putea apela și la arme nucleare. Dacă este să ne uităm la natura regimului Putin la acest moment și la metodele aplicate de exterminare fizică a adversarilor, de cenzură totală, arestarea oamenilor care doar spun că sunt împotriva războiului…singura metodă ar fi o revoltă în masă. Dar personal sunt sceptic la această variantă.

Proclamarea Independenței la 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care unii istorici susțin că și astăzi Ziua Națională a României ar trebui să fie pe 10 Mai. (Și asta pentru că, la 10 Mai 1881, Parlamentul a votat transformarea țării din principat în regat, iar Principele Carol a fost încoronat rege al României. Ca zi națională, 10 Mai era sărbătorită de toți românii, care luau parte la celebra bătaie de flori de la șosea. Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima data în 1917 de ocupația germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forțată a regelui Mihai din 1947.) Un alt argument este acela că nu poți să te bucuri prea mult la o sărbătoare națională stabilită pe 1 decembrie, când e frig și lumea n-ar ieși prea ușor din casă. Cum vedeți lucrurile?

Daniel Citirigă: E evident că importanța zilei de 10 Mai trebuie marcată ca atare și după părerea mea este bine că a fost declarată zi națională. Sunt state care au mai multe zile considerate naționale. Poate foarte bine să rămână 1 Decembrie, dar la fel de bine poate rămâne și 10 Mai. Apoi faptul că este frig nu pot să îl iau în calcul pentru că depinde foarte mult de modul în care percepe fiecare sărbătorirea zilei naționale. Nu știu dacă trebuie să fii pe ieșit la iarbă verde și să mănânci mititei sau să faci grătare de ziua națională. Poți să sărbătorești foarte bine în intimitatea familiei. Dacă noi ne gândim la climă și la cum nu putem să stăm liniștiți afară, cred că ar trebui să ne amintim în ce condiții au făcut Unirea la 1 Decembrie oamenii aceia, cât era de frig la Alba Iulia. Erau 100.000 de oameni afară și nu s-au plâns de lucrul acesta. Dacă este să spunem ce înseamnă zi națională, cred că aici au fost mai multe discuții, în sensul în care 10 Mai este o dată evident foarte importantă pentru crearea României Moderne, fără declararea independenței nu am fi avut nici 1 Decembrie 1918. 1 Decembrie este foarte importantă ca dată pentru că acela a fost ultimul act  în care România a devenit România pentru toți românii. Era apogeul țării noastre. Sigur, ca dată ea este mult mai apropiată de transilvăneni, pentru că la 1 Decembrie s-a făcut unirea Transilvaniei. Și problema cu 1 Decembrie care a existat ca dispută în societatea românească dacă este să vorbim despre un stat al cetățenilor (nu al etniei române) este faptul că maghiarii din România se simt umiliți. Pentru atunci ei au pierdut ceea ce aveau, adică nu mai aparțineau de Ungaria ci din acel moment au aparținut de România. Și este ca și cum spui: “Când voi sărbătoriți, noi de fapt plângem!” Toate acestea sunt problemele, acum spunând ce gândesc: cred că o dată care să unească întregul popor este evident Ziua Independenței fiecărei țări este candidată la ”cea mai importantă dată”  ca să zic așa. Iar o dată care unește întregul popor după părerea mea (acum și poate datorită vârstei)  este 22 Decembrie, zi legată de anul 1989. Atunci, indiferent de etnie, de limba maternă vorbită, indiferent de religie, cred că toți românii s-au simțit eliberați de un regim opresor totalitar. Cred că cea mai bună formă de a celebra o dată importantă pentru întreaga națiune este să învățăm și să știm fără ură, fără părtinire, fără mândrie naționalistă prea accentuate, ce reprezintă acea data pentru poporul nostru și pentru istoria europeană.

Alteța Sa Regală, Principesa Maria, a depus astăzi, de Ziua Regalității, flori la bustul Regelui Mihai în Piațeta Regelui din capitală. Tot astăzi, trenul regal a plecat din Gara Regală Băneasa. Momente emoționante…

Daniel Citirigă: Da, apropo de trenul regal și legat de Ziua Națională, aici cred că trebuie să spunem și o chestiune locală de importanță istorică, în sensul în care odată cu intrarea României în războiul ruso-turc (pe care noi îl numim război de independență) la finalul acestui război, Dobrogea devine parte a României împreună cu Delta Dunării și Insula Șerpilor. Din acel moment Dobrogea, unde noi ne aflăm astăzi, partea de nord, face parte din România. Și foarte important de spus apropo de regalitate, la acel moment, deși opoziția conservatoare nu a fost foarte încântată de faptul că Dobrogea era primită în compensație cu faptul că Rusia lua României cele 3 județe din sudul Basarabiei, la acel moment regele Carol a fost primul sau cel mai important personaj din spectrul politic care a recunoscut importanța Dobrogei și ieșirea la mare, Delta Dunării. Iar Constanța (o mică localitate de câteva mii de locuitori) va cunoaște o înflorire extraordinară în timpul regelui. De atunci avem Cazinoul, de atunci avem o nouă estetică, ea a rămas simbolică până în zilele noastre. În sudul Dobrogei a venit Regina Maria, a făcut Balcicul, la Mamaia avem vila regală, reședința regală din oraș. Și avem atâtea monumente rămase din acea perioadă, cu adevărat simboluri ale esteticii frumosului. În final vreau să spun  că a sărbători Ziua Națională pe 10 Mai este o datorie, nu trebuie să o politizăm deloc, evoluția României de la monarhie la republică s-a făcut în condițiile în care s-a făcut, regii României au avut un rol extraordinar în punerea României pe direcția europeană și într-o abordare care a fost bazată pe lege, pe respect, pe constituționalism și din acest punct de vedere cred că principala noastră datorie  este să cunoaștem aceste lucruri și să le respectăm ca atare.

Interviu realizat de Larisa Calistru