Ziua Mondială a Libertății Presei | Lect. univ. dr. Ada Codău: „Presa liberă este un bun public“

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 mai 2022, 12:07 / actualizat: 3 mai 2022, 13:47

Numărul de alerte pentru libertatea presei a crescut cu 41% în 2021 față de 2020, arată un raport al Consiliului Europei. Atacuri fizice asupra jurnaliștilor, procese abuzive, dar Consiliul arată că nu e vorba doar de numărul lor crescut, ci și de severitatea alertelor. Anul trecut au avut loc 81 de atacuri care au pus în pericol viața jurnaliștilor, o creștere cu 51% față de 2020.

Am pornit discuția în matinalul Radio Constanța de la datele acestui raport, cu lector universitar doctor Ada Codău, Specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universitătii Ovidius Constanța.

Cifrele sunt din ultimii doi ani, însă, cu siguranță, anul 2022 le va schimba și nu în bine. Ce se întâmplă în ultima perioadă, cum să le comentam aceste date, vă rog să ne ajutați sa le înțelegem?

Nu știu dacă sunt neapărat surprinzătoare. Și organizația „Reporteri fără frontiere” a atras atenția, în rapoartele din ultimii ani, asupra faptului că la nivel mondial există tendințe represive asupra presei și asta mai ales în țările cu democrații neconsolidate. Pandemia de COVID 19 și, mai nou, războiul din Ucraina probabil accentuează aceste tendințe represive asupra libertății presei și când spun tendințe represive, mă refer atât la tentativele de limitare a libertății presei, cât și la acte efective, acte fizice, agresiuni exercitate asupra jurnaliștilor. Cred totuși că ar trebui să ne îngrijorăm. De altfel, Ziua Mondială a Libertății Presei își propune, pe lângă celebrarea libertății presei, și să pună lupa asupra problemelor cu care se confruntă profesioniștii din mass-media. Pentru că vorbim despre o serie de presiuni cu care ei se confruntă: de ordin editorial – politica editorială, care de multe ori depinde de patroni, din păcate, ș atitudinea pe care instituțiile publice o au față de mass-media. Este și aceasta o problemă, dar, repet, cred că Ziua Mondială a Libertății Presei reprezintă un bun prilej pentru a discuta aceste probleme.

Regimul politic din fiecare stat încă își exercită înfluența asupra jurnaliștilor, avem exemple la nivel mondial, cu ce consecințe?

 Absolut! Dictaturile, regimurile autoritare și regimurile populiste – spun cei de la Organizația Reporteri fără frontiere – încearcă tot mai flagrant să submineze cu orice preț libertatea presei, informațiile independente. Cu cât un stat are o democrație mai consolidată, cu atât jurnaliștii sunt mai în siguranță, iar oamenii din statul respectiv au acces la o presă liberă. Cu cât ne îndreptăm spre regimuri democratice neconsolidate, spre regimuri populiste și spre regimuri autoritare, cu atât libertatea presei are de suferit. Însă problema asta nu este numai în regimurile totalitare, să știți că și în țări ca Spania, Italia și Grecia, naționaliștii și extremiștii de dreapta nu au avut rețineri în a amenința în mod direct jurnaliștii.
Suntem tentați să credem că doar în regimurile autoritare presa are de suferit, dar se întâmplă și în țări cu democrații consolidate.

Imediat aș fi dat exemplul: Rusia, Turcia și Azerbaidjan…

Turcia este un regim hibrid. Jurnaliștii din Turcia au de suferit din punct de vedere al libertății lor. Dar, să știți că între statele cu regim politic de tip hibrid și cele care au o democrație neconsolidată nu sunt mari diferențe. În sensul că jurnaliștii în măsură egală au de suferit. Țările care au o democrație consolidată sunt în fruntea clasamentului. Din câte îmi amintesc, Norvegia a ocupat patru ani consecutiv primul loc în acest raport anual al Organizației „Reporteri fără Frontiere”. Și, în general, țările nordice ocupă pozițiile fruntașe. Din păcate, România a coborât anul trecut, și-a menținut, în anul 2021, poziția din 2020, locul 48, dar a scăzut față de 2018 cu 4 poziții. Ceea ce, evident, nu este tocmai îmbucurător.

Să fie vorba de crizele prin care tocmai am trecut? Pentru că avem jurnalismul de criză, întâi cel dat de pandemie, așa cum ați spus, apoi cel dat de războiul de lângă noi. Ce ar trebui să se întâmple ca jurnaliștii să fie respectați, să fie liberi?

Cred că toți cetățenii consumatori de media, dar nu numai, și cei care nu sunt consumatori frecvenți de media, ar trebui să înțeleagă faptul că presa de interes public este un beneficiu extraordinar și că reprezintă o componentă fundamentală a drepturilor omului. Libera exprimare este o componentă fundamentală a drepturilor omului și presa liberă este un bun public. Instituțiile statului ar trebui să asigure un climat benefic dezvoltării unei prese libere și cred că și jurnaliștii ar trebui să își respecte și ei profesia, poate într-o măsură mai mare decât o fac acum. Asta nu înseamnă că îi critic pe jurnaliști, departe de mine gândul, dar cred că în fiecare zi ar trebui să fie conștienți de responsabilitatea pe care o poartă.

Cum sunt studenții dvs. de la Constanța de la Jurnalism? Ce spun ei despre libertatea presei, ce așteptări au?

Studenții noștri de la Jurnalism sunt niște tineri curioși, își doresc foarte mult să practice meseria, să activeze în domeniul absolvit, în domeniul Științe ale comunicării, și din discuțiiile mele cu ei, ce am observat eu este că își doresc o mai mare transparență a instituțiilor publice și o atitudine mai deschisă a instituțiilor publice față de mass-media. Să știți că ei sunt foarte ancorați în realitate, urmăresc presa de calitate. Au, poate, o preferință pentru jurnalismul de investigație, urmăresc marile platforme ale jurnalismului de investigație din România și sunt uneori mirați – au doar 19 ani – de faptul că în România există și instituții publice total opace, care blochează accesul la informații de interes public. Ce își doresc ei? Să schimbe societatea românească în bine și o mai mare transparent, cum spuneam, a instituțiilor publice, și, evident, își doresc ca jurnaliștii să fie mai puțin intimidați, să existe mai puține tentative de intimidare a lor, mai puține presiuni.

Definiția din anul 1991: „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”, de ce nu reușim să rămână valabilă peste tot în lume?

Poate pentru că indicele democratic are de suferit în multe dintre țări și cred că în regimurile totalitare și chiar și în cele pluraliste, democrațiile neconsolidate, jurnalismul nu este apreciat ca parte vitală a informației și ca un bun public. Și cred că de aceea libertatea presei are de suferit. Pentru că nu este văzută ca un bun public și, subliniez, ca o parte vitală a informației și, până la urmă, ca o parte vitală din viețile noastre, ale tuturor. Pentru că fără îndoială, jurnalismul nu doar că ne informează asupra lucrurilor care se întâmplă în jurul nostru, dar cred că ne și explică realitatea. Funcționează ca un filtru între realitate și fiecare individ în parte.

Dacă ne referim la valori, rămân ele valabile și pentru jurnalistul anului 2022 sau trebuie schimbate?

Nu cred că valorile trebuie schimbate. Cred că în fiecare zi, jurnaliștii nu trebuie să uite care sunt valorile la care trebuie să se raporteze și anume, interesul public și adevărul. Și că ar trebui, din punctul meu de vedere, cu toate eforturile și – cu siguranță – și cu anumite sacrificii, pentru că mulți jurnaliști sacrifică multe, ar trebui să muncească în beneficiul interesului public și pentru adevăr. Nu cred, ca să răspund la întrebarea dvs., că valorile trebuie schimbate. Sunt niște valori universale, jurnaliștii în activitatea lor cotidiană să nu uite că acestea trebuie să stea la baza meseriei lor!

Interviu realizat de Liliana Moldoveanu / Foto: Arhiva personală