Calendarul zilei – 19 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 19 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 20 aprilie 2022, 14:17

S-a întâmplat într-o zi de 19 aprilie

* Acum 173 de ani (1849) a avut loc semnarea Convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, care consfinţea pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 în Ţările Române. Convenţia prevedea, între altele, ţinerea sub ocupaţie a Principatelor pentru „a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Au fost numiţi domni Barbu Ştirbei, în Ţara Românească, şi Grigore Alexandru Ghica, în Moldova (19.IV/1.V)

* Se împlinesc 160 de ani (1862) de la crearea, la Cernăuţi, din iniţiativa filologului Ioan G. Sbierea, a „Reuniunii române de lectură” (preşedinte – Mihai Zotta, vicepreşedinte – Alecu Hurmuzachi), transformată, la 11/23.I.1865, în „Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina”, avându-l ca preşedinte pe Gheorghe Hurmuzachi. Societatea şi-a desfăşurat activitatea până în preajma anului 1940

* În urmă cu 113 ani (1909) apărea Legea privind arendarea moşiilor statului către asociaţiile ţărăneşti (19.IV/2.V)

* Acum 103 ani (1919) apărea la Bucureşti (aprilie 1919 – mai 1920; martie 1926 – martie 1927) revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu

* Cu 102 ani în urmă, între 19 și 26 aprilie 1920, a avut loc Conferința de la San Remo (Italia), o întrunire internațională convocată după încheierea Primului Război Mondial de către Consiliul Suprem Aliat. La conferință au participat cele mai importante patru state aliate, reprezentate de premierii britanic, David Lloyd George, francez, Alexandre Millerand, italian, Francesco Nitti și japonez, K. Matsui. În timpul negocierilor au fost alocate mandatele de clasă „A” pentru administrarea teritoriilor care ieșiseră de sub controlul Imperiului Otoman în Orientul Mijlociu

* Se împlinesc 90 de ani (1932) de când apărea Legea pentru asanarea datoriilor agricole (Legea de conversiune a datoriilor agricole), prin care se reduceau datoriile proprietarilor agricoli din România

* Acum 79 de ani (1943), între 19 aprilie şi 16 mai, a avut loc revolta populaţiei evreieşti din ghetoul Varşoviei împotriva trupelor germane (rezultatul reprimării revoltei: 60.000 de morţi şi ghetoul complet distrus). Data de 19.IV.1943 corespundea cu 27 Nisan în calendarul ebraic, dată aleasă pentru a comemora „Ziua Holocaustului” (Yom Ha-Shoah). Ziua se marchează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

* Se împlinesc 60 de ani (1962) de la constituirea, la Bucureşti, a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România. În 1949 se organiza Societatea Științelor Medicale (SSM), în care a funcționat o Secție de Medicină Internă. În 1962, SSM s-a transformat în Uniunea Societăților de Științe Medicale din România (USSM) și s-a înființat în cadrul ei Societatea de Medicină Internă prezidată de Acad. Prof. Dr. St. Milcu, în perioada 1962 -1973. În perioada 1990 – 2000 s-a încercat în repetate rânduri reorganizarea Societății, care s-a finalizat în 2001 ca Societatea Română de Medicină Internă (SRMI)

* Acum 51 de ani (1971) Rusia (URSS la acea dată) a lansat cu racheta Proton K, de pe cosmodromul Baikonur, prima stație spațială din istorie pe orbita joasă a Pământului, Salyut 1 (română: „Salut”). A fost, de asemenea, prima stație spațială orbitală care putea susține un echipaj de 3 membri. Numele programului, care a inclus lansări ale mai multor stații Salyut în perioada 1971 – 1986, a fost ales pentru a onora primul zbor în spațiu al cosmonautului Iuri Gagarin, cu un deceniu mai devreme. Primul echipaj de pe stația spațială Salyut 1, format din cosmonauții Nikolai Rukavishnikov, Vladimir Shatalov și Alexei Yelisyev, a ajuns la destinație la trei zile după ce stația a fost lansată, însă, aceștia nu au putut pătrunde în ea din cauza trapei. Cel de-al doilea echipaj, format din Georgi Dobrovolsky, Vladislav Volkov și Viktor Patsayev, a intrat în stație fără probleme și a petrecut acolo timp de 24 de zile. Aceștia au fost primii oameni care au stat o perioadă mai lungă de timp în spațiu. Însă, pe 30 iunie 1971, echipa de la sol care fusese trimisă să-i întâmpine pe cei trei eroi au deschis trapa și au fost martorii unei scene teribile: cei trei muriseră după ce o valvă se deschisese din greșeală cât timp aceștia se aflau în spațiu și tot aerul ieșise din navă. Fără costume spațiale care să le ofere aer, cosmonauții au murit înainte de a atinge solul. Acum, toți astronauții poartă costume spațiale în timpul lansării și aterizării. Stația spațială Salyut 1 avea o greutate de 18.900 de kg, o lungime de aproximativ 20 m, un diametru de 4,15 m și un volum presurizat de 99 metri cubi. A fost plasată pe o orbită circumterestră cu apogeul de 222 km și perigeul de 200 km, perioada orbitală de 88 minute și 30 secunde, a efectuat 2.929 de rotații în jurul Terrei și a rămas pe orbită 175 de zile. La data de 10 octombrie 1971 stația spațială Salyut 1 a fost deorbitată și coborâtă (prăbușită) controlată în Oceanul Pacific. După 175 de zile pe orbită, prima stație spațială din istoria umanității și-a încheiat misiune

* Acum 27 de ani (1995), în zilele de 19 şi 20 aprilie, a avut loc, la Bucureşti, reuniunea de constituire a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană-România

* Se împlinesc 20 de ani (2002) de la lansarea canalului TVR Cultural al Televiziunii publice, care difuzează exclusiv emisiuni cu tematică culturală. Canalul a fost închis pe 15 septembrie 2012 și relansat pe 9 februarie 2022

* Cu 18 ani în urmă (2004) pe piaţa audiovizualului din România a fost lansat postul de televiziune „Pro Cinema”, primul post românesc dedicat în exclusivitate filmelor

* Se împlinesc 15 ani (2007), de când, la iniţiativa Partidului Social Democrat, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui României, Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru şi 108 voturi împotrivă), o premieră pe scena politică românească. Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu (PSD), a devenit, pentru o lună, preşedinte interimar al României. La data de 19.V.2007 a avut loc referendumul naţional privind demiterea preşedintelui Băsescu (78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot, circa 4 milioane, au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru). La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat din nou în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru, în vederea organizării unui referendum care să decidă sau nu demiterea din funcţie. După suspendare, până la referendumul care a avut loc la 29 iulie, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României. Din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot, care se ridica la 18.292.464, la urne s-au prezentat 46,24% din români. La data de 21 august 2012, Curtea Constituţională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Pe 27 august 2012 această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Marţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– 1847: S-a născut scriitorul şi profesorul Calistrat Hogaş (m. 1917) – 175 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L, 1998 dă naşterea la 19.IV.1848, iar alte surse, la 21.IV.1847

– 1854: S-a născut inginerul Anghel Saligny; premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială; a proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (m. 1925)

– 1890: S-a născut geograful Vintilă M. Mihăilescu; a pus bazele geografiei oraşelor în România pe principiul integrării în teritoriu; a introdus noţiunile de zonă preorăşenească şi topoclimă sau spaţiu microclimatic; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978)

– 1895: A murit Raicu Ionescu-Rion, critic literar şi publicist (n. 1872)

– 1908: S-a născut Ana Cartianu, traducătoare, eseistă şi profesoară; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; cofondatoare a Catedrei de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti (1936); este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (m. 2001)

– 1913: S-a născut inginerul Nicolae Tipei; specialist în electromecanică şi aeronautică; în 1971 s-a stabilit în SUA; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1999)

– 1921: S-a născut Adrian Rogoz (pseudonimul lui Adrian Sommer), prozator, poet şi traducător; s-a făcut cunoscut mai ales ca autor de science-fiction (m. 1996, la Bad Nauheim/Germania, unde se stabilise din 1989)

– 1929: S-a născut Ileana Vrancea (pseudonimul Hedei Katz), istoric şi critic literar; stabilită în Israel, din 1987

– 1936: A murit Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană; a fost primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1941: S-a născut Andrei Giurgea, unul dintre cei mai cunoscuţi radioamatori din lume (indicativul YO3AC) (m. 1999)

– 1944: S-a născut poetul Ioan Gliga, membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1947: S-a născut Nicu Covaci, compozitor, cântăreţ, chitarist, pictor şi grafician; fondator şi lider al formaţiei „Phoenix” – 75 de ani

– 1949: S-a născut Maria-Ana Tupan, istoric, critic şi teoretician literar, profesor

– 1954: S-a născut Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar şi ziarist; figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” (m. 1999)

– 1955: S-a născut Ştefan Ghidoveanu, scriitor, traducător, editor, antologator, blogger, redactor şi publicist-comentator la Radio România; a fost un înfocat promotor al literaturii SF (m. 2014)

– 1965: S-a născut ÎPS Ciprian (numele de mirean: Cezar Spiridon), Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei (din martie 2013); episcop vicar patriarhal cu numele de Câmpineanul între 2002 şi 2013

– 1969: S-a născut Marius Dragomir, compozitor, textier și interpret de muzică uşoară, inițiatorul curentului muzical „Kashay”, stil etno-pop care îi aduce Discul de Aur în 1996, pentru albumul „Party in Transilvania”, vândut în peste 1.800.000 de exemplare

– 1980: A murit (la Cluj-Napoca) Henri Jacquier, lingvist şi istoric literar de origine franceză, stabilit în România imediat după terminarea studiilor superioare (1923); erudit de formaţie enciclopedică, s-a dedicat mai ales problemelor de limbă, estetică şi istorie literară, aducând contribuţii valoroase în domeniul lingvisticii generale, stilisticii, literaturii comparate şi teoriei traducerii (n. 1900, la Grenoble/Franţa)

– 1989: A murit pictorul gorjean Iosif Keber, specializat în pictura bisericească şi restaurarea lăcaşurilor de cult; era urmaşul unei familii din Flandra care s-a stabilit în România în anul 1735 (n. 1897)

– 2005: A murit chimista Maria Brezeanu; fondatoare a şcolii româneşti de chimie a combinaţiilor complexe polinucleare; membru titular al Academiei Române din 1933 (n. 1924)

– 2011: A murit Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (n. 1956)

– 2017: A murit generalul de brigadă (ret.) Oliver Lustig, scriitor şi jurnalist militar, supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz; autor al mai multor cărţi despre Holocaust şi despre cel de-Al Doilea Război Mondial (n. 1926) – 5 ani

– 2018: A murit cascadorul Adrian Pavlovschi, unul dintre creatorii școlii de cascadori din România (n. 1956)

– 2020, 19/20: A murit jurnalistul radio şi politologul Justin Liuba, cunoscută personalitate a exilului românesc; stabilit la New-York, din 1952, a desfăşurat o intensă activitate de denunţare a regimului comunist; a fost director al postului Radio Europa Liberă și preşedinte al Fundaţiei „Iuliu Maniu” din New York (n. 1924)

– 2020: A murit istoricul militar, arheologul și muzeograful Floricel Marinescu; principalul arhitect al sistemului național de decorații, aflat în vigoare în România (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

-Moscova: Prim-ministrul armean Nikol Pașinian va efectua o vizită oficială în Rusia

-Singapore: Inaugurarea unei sculpturi maori de către prim-ministrul Noii Zeelande Jacinda Ardern

– Singapore: Prim-ministrul Noii Zeelande Jacinda Ardern va avea întrevederi cu liderii oamenilor de afaceri

– Washington: FMI prezintă noua perspectiva economică globală într-o conferință de presă susținută de economistul-șef Pierre-Olivier Gourinchas

• FMI publică raportul privind stabilitatea financiară globală (GFSR) și organizează conferința de presă a directorilor responsabili de raport

– Dili, Timorul de Est: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale

– Yamoussoukro, Coasta de Fildeș: Discurs despre starea națiunii al președintelui Alassane Ouattara înaintea reuniunii Parlamentului în Congres, prin videoconferință

– Bruxelles: Procesul a 14 presupuși complici ai comando-urilor jihadiste care au atacat Parisul la 13 noiembrie 2015 (19 apr. – 20 mai)

– Paris: L’Oréal publică vânzările din primul trimestru

– Bangui: Deschiderea primului proces al Curții Penale Speciale din Republica Centrafricană

Aniversări – Comemorări

– 1588: A murit pictorul italian Paolo Veronese (numele adevărat: Paolo Caliari) (n. 1528)

– 1768: A murit pictorul italian Canaletto (Giovanni Antonio Canal) (n. 1697)

– 1824: A murit poetul romantic englez George Gordon Byron (n. 1788)

– 1863: S-a născut chimistul francez Charles Moureau; lucrări de chimie organică; cercetări asupra apelor minerale; prieten apropiat al poporului român, a încurajat mişcarea ştiinţifică din România; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (m. 1929)

– 1882: A murit biologul englez Charles Darwin; autorul teoriei despre evoluţia speciilor de plante şi animale prin selecţie naturală (teoria evoluţionistă) (n. 1809) – 140 de ani

– 1889: A murit astronomul și chimistul britanic Warren de la Rue, pionier al fotografiei astronomice (n. 1815)

– 1906: A murit Pierre Curie, fizician şi chimist francez, cercetător în domeniul radioactivităţii; Premiul Nobel pentru fizică pe 1903, împreună cu soţia sa, Marie Curie, şi cu Antoine Henri Becquerel (n. 1859)

– 1914: A murit Charles Sanders Peirce, filosof şi logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism şi, alături de William James, părintele semioticii moderne (n. 1839)

– 1917: S-a născut scriitorul danez de literatură de război Sven Hassel (numele adevărat: Sven Pedersen); în cărţile sale a prezentat experienţele trăite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (m. 2012) – 105 ani

– 1932: S-a născut Fernando Botero, pictor şi sculptor columbian, reprezentant de seamă al culturii latino-americane moderne – 90 de ani

– 1935: S-a născut Dudley Moore, actor de film britanic, compozitor şi cântăreţ (m. 2002)

– 1937: S-a născut Antonio Carluccio, „naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (m. 2017) – 85 de ani

– 1947: S-a născut pianistul și dirijorul american Murray Perahia; stabilit în Marea Britanie – 75 de ani

– 1947: S-a născut violonistul şi dirijorul francez Yan-Pascal Tortelier – 75 de ani

– 1967: A murit Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (n. 1876) – 55 de ani

– 1989: A murit scriitoarea britanică Daphne du Maurier (n. 1907)

– 1998: A murit Octavio Paz, poet, eseist şi diplomat mexican; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1990 (n. 1914)

– 2002: A murit dramaturgul, scenaristul, omul de televiziune și producătorul american Reginald Rose (n. 1920) – 20 de ani

– 2004: A murit Norris McWhirter, editor britanic, unul dintre co-fondatorii (alături de fratele său geamăn, Ross, ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză, în 1975) celebrei cărţi „Guinness Book of Records”, lansate în 1954 (n. 1925)

– 2009: A murit scriitorul britanic de literatură științifico-fantastică J.[ames] G.[raham] Ballard (n. 1930, la Shanghai)

– 2011: A murit actriţa britanică Elisabeth Sladen (n. 1946)

– 2013: A murit actorul american de film Allan Arbus (n. 1918)

– 2013: A murit biologul şi profesorul francez François Jacob; cercetările sale din domeniul geneticii bacteriene şi al circuitelor de regularizare i-au adus numeroase distincţii ştiinţifice, inclusiv Premiul Nobel pentru medicină pe 1965, împărţit cu conaţionalii săi André Lwoff şi Jacques Monod (n. 1920)

– 2013: A murit jurnalistul american Al Neuharth (nume real: Allen Harold Neuharth), fondatorul publicaţiei „USA Today”, apărute în 1982 (n. 1924)

– 2015: A murit cântăreţul francez de origine egipteană Richard Anthony (născut: Ricardo Anthony Btesh) (n. 1938)

– 2016: A murit Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (n. 1918)

– 2016: A murit Walter Kohn; fizician şi chimist teoretician american, originar din Austria, laureat al Premiului Nobel pentru chimie pe 1998 (n. 1923)

– 2018: A murit sportivul italian Bruno Sammartino, legendă a wrestlingului mondial (n. 1935)

– 2021: A murit compozitorul şi textierul american Jim Steinman, considerat „patronul spiritual al baladelor sentimentale”; versurile sale au contribuit la succesul unor artişti precum Celine Dion, Meat Loaf şi Bonnie Tyler (n. 1947) – 1 an