Calendarul zilei – 26 martie
Publicat de Codrin RAITA, 26 martie 2022, 05:27 / actualizat: 27 martie 2022, 12:00
S-a întâmplat într-o zi de 26 martie
* Cu 176 de ani în urmă (1846) Ion Heliade Rădulescu lansa, în „Curier de ambe secse”, proiectul „Bibliotecii universale”, care prevedea traducerea, în următorii 10 ani, a circa 230 de lucrări filosofice, istorice, ştiinţifice, politice, literare etc., plan ce n-a putut fi realizat din cauza evenimentelor politice care au urmat
* Acum 163 de ani (1859) s-au deschis lucrările Conferinţei de la Paris a reprezentanţilor Puterilor garante. Anglia, Franţa, Prusia, Regatul Sardiniei şi Rusia au recunoscut oficial (la 1/13 aprilie 1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti (Austria şi Imperiul Otoman o vor face la 25 august/6 septembrie acelaşi an, data încheierii Conferinţei). Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman consacra uniunea celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii (26.III/7.IV.)
* Cu 127 de ani în urmă (1895) a apărut, la București, până la 18 martie 1901, revista umoristică „Moș Teacă”, editată de Anton Bacalbașa, creatorul personajului literar cu același nume
* În urmă cu 112 ani (1910) Lucian Blaga (1895 – 1961) debuta cu versuri în revista „Tribuna” din Arad
* Acum 104 ani (1918) a început, la Roma, un Congres al naţionalităţilor asuprite de monarhia austro-ungară (încheiat la 28.III/10.IV.1918). S-a votat o moţiune prin care se cerea recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional, dacă acesta există (26.III/8.IV)
* Cu 99 de ani în urmă (1923) Parlamentul a votat Constituţia României Mari, promulgată prin decret la 28 martie şi publicată la 29 martie acelaşi an. Noua Constituţie marca, din primul articol, hotărârile, din 1918, de unire a Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei cu România. Aceasta prevedea întărirea rolului Parlamentului în viaţa publică, precum şi libertatea cuvântului, a întrunirilor, a presei, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor etc.
* Acum 97 de ani (1925) era constituită Asociaţia „Prietenii Radiofoniei”, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică condusă de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, care a devenit şi preşedintele asociaţiei. Printre colaboratorii săi se regăseau dr. ing. Emil Petraşcu, matematicianul Octav Onicescu, Victor Slăvescu, Cristian Musceleanu. Asociaţia îşi propunea, printre altele, organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi instalarea unui post naţional de emisie de la care să se audă în toate colţurile ţării „muzica, cugetul şi cuvântul românesc”. La 22 decembrie 1925 asociaţia a căpătat personalitate juridică
* În urmă cu 96 de ani (1926) era constituită Federaţia Română de Box profesionist, sub preşedinţia lui Nicolae Niculescu-Ianca. Tot atunci a avut loc şi primul campionat naţional. Primele mărturii despre o activitate pugilistică organizată datează din 1905, iar prima organizaţie care a diriguit acest sport a luat fiinţă pe 21 iunie 1912, sub denumirea de Comisia centrală de box din cadrul Federaţiei Societăţilor Sportive din România. Prima adunare generală avea să se desfăşoare câteva zile mai târziu pe 2 aprilie, iar în acelaşi an s-a reuşit afilierea la International Boxing Union. Prima participare a boxerilor amatori la Campionatele europene este consemnată la Budapesta, în iunie 1930, unde Marian Pleşu, la categoria cocoş, obţinea prima medalie, de argint, pentru boxul românesc
* Acum 47 de ani (1975) a intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor (adoptată pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 16.XII.1971, deschisă spre semnare la 10.IV.1972, la Washington, Moscova şi Londra)
* Acum 43 de ani (1979) preşedintele Egiptului, Anwar El Sadat, şi premierul Israelului, Menahem Begin, au semnat, la Washington, Tratatul de pace bilateral, mediat de preşedintele SUA, Jimmy Carter (în urma acestui act, Egiptul a fost supus boicotului ţărilor arabe, fiind exclus din Liga Arabă). La 17.IX.1978 a fost semnat Acordul de la Camp David, prin care, pentru prima oară, o ţară arabă recunoştea statul evreu. Acordul a fost semnat tot de preşedintele El Sadat şi de premierul Begin, în prezenţa preşedintelui Carter
* În urmă cu 32 de ani (1990) era înfiinţat Serviciul Român de Informaţii/SRI (prin Decretul-lege 181/26.III.1990), instituţie de stat specializată în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională, al cărui prim director a fost Virgil Măgureanu (1990-1997). Prin Hotărârea nr. 32 a Parlamentului României, George Cristian Maior a devenit cel de-al patrulea director al Serviciului Român de Informaţii, la data de 4 octombrie 2006. Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” este instituţia de învăţământ superior din Serviciul Român de Informaţii care pregăteşte ofiţeri operativi, ofiţeri analişti şi experţi în domeniul informaţiilor de securitate
* Acum 31 de ani (1991) era semnat Tratatul de la Asunción (Paraguay), de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului, în baza căruia s-a creat Piaţa Comună a Sudului, „Mercosur” (care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor, începând cu anul 1995, într-o piaţă fără îngrădiri vamale)
* Se împlinesc 15 ani (2007), de când, la Institutul Clinic Fundeni, a fost efectuat în premieră un dublu transplant – de rinichi şi pancreas. La Clinica de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, echipa alcătuită din prof.dr. Irinel Popescu, prof. dr. Vasile Sârbu din Constanţa, şi prof.dr. Mihai Lucan de la Institutul de Urologie din Cluj, a efectuat un transplant de rinichi şi pancreas la o pacientă de 29 de ani din Constanţa
* Tot 15 ani se împlinesc de când a avut loc, la Palatul Bragadiru – Sala Colosseum, prima ediție a Premiilor Gopo, gală dedicată industriei de film din România organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), eveniment anual care celebrează valorile cinematografiei româneşti
Aniversări – Comemorări
– Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Mucenici Montanus preotul şi soţia sa, Maxima; Sfinţii 26 de mucenici din Goţia (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)
– 1869: S-a născut Gustav Oswald Kisch, filolog şi istoric sas din Transilvania; autorul teoriei identităţii graiului bistriţean cu cel luxemburghez şi, deci, a emigrării saşilor din restrânsa regiune Mosela (Luxemburg) în Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1938)
– 1894: S-a născut soprana Viorica Ursuleac (m. 1985, în Austria)
– 1910: A murit Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România (n. 1852)
– 1913: A murit poetul Panait Cerna (numele la naştere: Panait Stanciof) (n. 1881)
– 1923: S-a născut Valentin Lipatti, eseist, istoric literar şi diplomat (a fost delegat permanent al României la UNESCO; a făcut parte din delegaţia română la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki); frate cu pianistul Dinu Lipatti (m. 1999)
– 1926: S-a născut Zoltán Kallós, folclorist de etnie maghiară; și-a dedicat viața conservării culturii diverselor grupuri din Bazinul Carpatic (m. 2018)
– 1931: S-a născut poetul şi traducătorul Mircea Ivănescu; considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani şi un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est (m. 2011)
– 1931: S-a născut Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (m. 2017)
– 1932: S-a născut pictorul, sculptorul şi decoratorul Ion Nicodim (m. 2007, la Paris, unde se stabilise) – 90 de ani
– 1936: S-a născut Victor Iancu, lingvist şi scriitor; a publicat cărţi de lingvistică, dicţionare, lucrări de dialectologie şi folclor, dar şi romane şi piese de teatru (m. 2008)
– 1936: S-a născut criticul de artă Mihai Păstrăguş (m. 2021)
– 1937: S-a născut jurnalistul, comentatorul sportiv și politicianul Cristian Ţopescu; a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă, realizând mii de transmisiuni în direct de la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale şi Europene; între anii 1953-1964 a practicat hipismul de performanţă la Clubul „Steaua”; reporter sportiv, realizator de emisiuni tv., comentator (1964-2002), redactor-şef al Redacţiei Sport (1992-1997) şi director general adjunct la Televiziunea Română (1997-1999); director la ziarul Pro Sport (2003-2007), senior editor la Adevărul Sportiv (2006-2008); senator PNL (2008-2012) (m. 2018) – 85 de ani
– 1944: S-a născut pictorul Ioan Inocenţiu Dreptu (m. 2008)
– 1946: A murit Arthur (Garguromin) Verona, pictor român de origine aromână (n. 1868)
– 1949: S-a născut (la Lausanne, în Elveţia) principesa Margareta, custodele Coroanei române (din anul 2007); prima fiică a Regelui Mihai I şi a Reginei Ana de Bourbon-Parma; a fost desemnată principesă moștenitoare în anul 1997. În 1990 a înfiinţat, împreună Regele Mihai I, „Fundaţia Principesa Margareta a României”, dedicată sprijinirii bătrânilor şi tinerilor aflaţi în dificultăţi fizice sau materiale. Este președinte al Societății Naționale de Cruce Roșie din România (din 2015)
– 1952: S-a născut Mihaela Nacu, specialistă în domeniul restaurării și conservării picturii pe lemn (m. 2021) – 70 de ani
– 1957: S-a născut Irina-Margareta Nistor, critic de film şi traducător – 65 de ani
– 1958: A murit psihologul Florian Ştefănescu-Goangă; lui i se datorează înfiinţarea (în 1927), la Cluj, a unui laborator de psihologie experimentală, transformat, peste un an, în Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, primul de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1881)
– 1977: A murit Justinian (prenumele la naştere: Ioan) Marina, al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977) (n. 1901) – 45 de ani
– 1987: A murit Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (n. 1897) – 35 de ani
– 1991: A murit inginerul Ştefan Bălan; a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti (Casa Presei Libere, a Stadionului Naţional ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1913)
– 1999: A murit tenorul Dorin Teodorescu (n. 1943)
– 2002: A murit Dumitru Corbea (pe numele real Dumitru Cobzaru), poet, prozator şi traducător (n. 1910) – 20 de ani
– 2011: A murit Ioan Grigorescu, cineast, prozator şi publicist, partea cea mai importantă a operei sale constituind-o volumele de publicistică şi reportaje; autor (imagine şi text) al unor filme tv. de călătorie („Spectacolul lumii”); a scris scenarii şi comentarii de film documentar şi de ficţiune (n. 1930)
– 2015: A murit jurnalistul şi profesorul Ferenc Vasas; coautor al primului manual de jurnalism din România (n. 1942)
– 2020: A murit actorul Constantin Drăgănescu (n. 1936)
– 2021: A murit Ion Bălu, critic şi istoric literar, biograf și profesor universitar; specialist în evaluarea și fixarea operei critice, epice, poetice și dramaturgice a lui George Călinescu, a vieților și operelor lui Lucian Blaga, Cezar Petrescu și Marin Preda (n. 1933) – 1 an
– 2021: A murit cântăreaţa de muzică lăutărească Cornelia Catanga (m. 1958) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
– Malta: Alegeri generale
– Harare, Zimbabwe: Alegeri legislative
– Sofia: Sunt reluate zborurile regulate directe de la Sofia (Bulgaria) la Skopje (Macedonia de Nord) şi de la Skopje la Sofia. Vor exista două zboruri dus-întors pe săptămână (sâmbăta şi luni), care vor fi operate de GullivAir, o companie aeriană bulgară
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva Epilepsiei” sau „Purple Day”, marcată pentru prima oară în 2008, la iniţiativa unei fetiţe de 9 ani din Canada, Cassidy Megan; la nivel mondial 1 din 100 de oameni suferă din cauza acestei afecţiuni; în România ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012
– „Ora Pământului” („Earth Hour”); eveniment internaţional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie, în scopul sensibilizării utilizatorilor de energie electrică faţă de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice. Atât consumatorii individuali cât şi instituţiile şi unităţile economice sting lumina şi opresc aparatele electrocasnice neesenţiale timp de o oră, în mod voluntar. Evenimentul este promovat de „World Wide Fund for Nature Australia”, un grup internaţional de lobby pentru mediu şi cotidianul australian „Sydney Morning Herald”. Prima „Oră a Pământului” a avut loc la Sydney, cel mai mare oraş din Australia, între orele 19:30 şi 20:30, la 31 martie 2007, iar în România în 2009
– Sărbătoarea naţională a Republicii Populare Bangladesh; aniversarea proclamării independenţei – 1971
– 1516: S-a născut Conrad Gesner, medic și cercetător, unul dintre cei mai importanți naturaliști din Elveția, supranumit „părintele istoriei naturale” (m. 1565)
– 1566: A murit Antonio de Cabezon, compozitor şi organist spaniol (n. 1510)
– 1753: S-a născut Benjamin Thompson, fizician şi inventator britanic de origine americană, cercetător în termie şi fotometrie (m. 1814, la Auteuil, Franţa)
– 1797: A murit James Hutton, geolog, chimist şi naturalist scoţian; considerat „părintele” geologiei moderne (n. 1726) – 225 de ani
– 1814: A murit Joseph-Ignace Guillotin, medic şi revoluţionar francez după care a fost numită ghilotina (instrument de executarea a condamnaţilor la moarte prin decapitare) (n. 1738)
– 1827: A murit compozitorul german Ludwig van Beethoven, unul din cei mai mari din istoria muzicii; cunoscut şi ca „Titanul de la Bonn” (oraşul în care s-a născut), este compozitorul clasic ce deschide uşile către Romantism (n. 1770) – 195 de ani
– 1859: S-a născut poetul britanic A.[lfred] E.[dward] Housman (m. 1936)
– 1865: S-a născut Cornelius Lott Shear, micolog şi fitopatolog american (m. 1956)
– 1874: S-a născut Robert Lee Frost, poet american; apreciat pentru descrierile realiste ale vieţii rurale şi arta limbajului colocvial american (m. 1963)
– 1875: S-a născut Albert Marquet, pictor post-impresionist francez (m. 1947)
– 1884: S-a născut pianistul german (naturalizat elveţian) Wilhelm Backhaus (m. 1969, în Austria)
– 1892: A murit Walt Whitman, poet, eseist, jurnalist şi umanist american (n. 1819) – 130 de ani
– 1904: S-a născut Joseph Campbell, scriitor şi antropolog american; cunoscut mai ales pentru lucrările sale în domeniile mitologiei comparate şi ale religiei comparate (m. 1987)
– 1905: S-a născut dirijorul francez de origine belgiană André Cluytens (m. 1967)
– 1905: S-a născut Viktor Frankl, neurolog și psihiatru austriac, considerat părintele logoterapiei; doctor în neurologie și filosofie, Frankl este fondatorul celei de-a treia școli vieneze de psihoterapie – Logoterapia (m. 1997)
– 1911: S-a născut filosoful britanic John Langshaw Austin; ocupă un loc extrem de important în filosofia engleză a limbajului, alături de austriacul Ludwig Josef Johann Wittgenstein, pentru modul în care a examinat felul în care cuvintele sunt utilizate pentru a elucida sensul (m. 1960)
– 1911: S-a născut dramaturgul, poetul şi romancierul american Tennessee Williams (pseudonimul literar al lui Thomas Lanier Williams); laureat al Premiului Pulitzer pentru piesa de teatru „A Streetcar Named Desire” („Un tramvai numit dorinţă”) în 1948, şi ulterior pentru piesa „Cat On a Hot Tin Roof” („Pisica pe acoperişul fierbinte”) în 1955, ambele beneficiind de ecranizări remarcabile (m. 1983)
– 1916: S-a născut biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (m. 1995)
– 1918: A murit César Cui, compozitor şi critic muzical rus de origine franceză (n. 1835)
– 1923: S-a născut scriitoarea şi actriţa britanică Elizabeth Jane Howard (m. 2014)
– 1923: A murit actriţa franceză de teatru Sarah Bernhardt (numele real: Marie Henriette Bernardt) (n. 1844)
– 1925: S-a născut saxofonistul american de jazz James Moody, un maestru al improvizaţiei, celebru pentru compoziţia „Moody’s Mood for Love” (m. 2010)
– 1925: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt: Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană; câștigător a 26 premii Grammy (m. 2016)
– 1931: S-a născut Leonard Simon Nimoy, actor, regizor, producător şi scenarist american; rolul cel mai cunoscut a fost ofiţerul Spock din serialul „Star Trek” (m. 2015)
– 1934: S-a născut actorul american Alan Arkin
– 1938: S-a născut Sir Anthony James Leggett, fizician şi profesor englez; Premiul Nobel pentru fizică pe 2003, împreună cu Vitali Ghinzburg şi Alexei Abrikosov, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor
– 1938: S-a născut actorul rus Alexei Petrenko, care a jucat în peste 80 de filme şi numeroase piese de teatru (m. 2017)
– 1940: S-a născut actorul american de film James Caan
– 1941: S-a născut poetul, cântăreţul şi compozitorul polonez Wojciech Mlynarski, unul dintre intelectualii critici la adresa regimului comunist (m. 2017)
– 1944: S-a născut Diana Ross, cântăreaţă (R&B, soul, pop, disco, jazz), producătoare muzicală şi actriţă de film afro-americană
– 1948: S-a născut Steven Tyler (pe numele să adevărat Steven Victor Tallarico), solistul şi liderul trupei americane Aerosmith
– 1949: S-a născut Patrick Süskind, prozator, dramaturg şi scenarist german; a devenit cunoscut pentru romanul transpus pe ecran „Parfumul – Povestea unui ucigaş”
– 1949: S-a născut (în Anglia) Jon (Jonathan James) English, cântăreţ de rock, compozitor, muzician şi actor australian (m. 2016)
– 1951: S-a născut Carl Edwin Wieman, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2001, împreună cu Wolfgang Ketterle şi Eric Cornell pentru realizarea condensării Bose-Einstein în atomi alcalini şi pentru studii preliminare fundamentale asupra proprietăţilor condesatelor
– 1957: A murit Max Ophüls (Max Oppenheimer), regizor francez de teatru şi film (n. 1902) – 65 de ani
– 1959: A murit scriitorul şi scenaristul american Raymond (Thornton) Chandler (n. 1888)
– 1971: S-a născut Erick Morillo, DJ american de origine columbiană, producător de muzică și proprietar de casă de discuri, creatorul piesei „I Like to Move It”, unul dintre hiturile curentului Eurodance din anii ’90 (m. 2020)
– 1973: S-a născut Larry (Lawrence Edward) Page, informatician american şi antreprenor în domeniul Internetului; co-fondator al companiei Google (la 4.IX.1998), împreună cu Sergey Brin, co-fondator şi CEO al Alphabet; averea sa a fost estimată în 2017, de revista Forbes, la 44,2 miliarde de dolari
– 1981: S-a născut cântăreţul britanic de origine indiană Jay Sean (pe numele său adevărat Kamaljit Singh Jhooti)
– 1987: A murit dirijorul german Eugen Jochum (n. 1902) – 35 de ani
– 2003, 26/27: A murit Daniel Ceccaldi, actor, regizor şi scenarist francez (n. 1927)
– 2011: A murit americanul Harry Coover, inventatorul adezivului Super Glue; a descoperit celebrul adeziv din întâmplare, în perioada în care lucra pentru compania Eastman Kodak (n. 1917)
– 2011: A murit Paul Baran, inginer american de origine poloneză, unul dintre pionerii Internetului; a iniţiat, în 1967, proiectul Arpanet (packet-switched networks), proiect considerat un precursor al Internetului (n. 1926)
– 2015: A murit Tomas Tranströmer, poet, psiholog şi traducător suedez; Premiul Nobel pentru Literatură pe 2011 (n. 1931)
– 2016: A murit scriitorul american Jim Harrison (n. 1937)