Calendarul zilei – 10 martie

Publicat de Codrin RAITA, 10 martie 2022, 05:00 / actualizat: 11 martie 2022, 13:11

S-a întâmplat într-o zi de 10 martie

* Acum 393 de ani (1629), în Anglia, regele Charles (sau Carol) I, a dizolvat Parlamentul, moment care a marcat începutul unei perioade cunoscute ca „Cei 11 ani de tiranie”, în care nu a existat Parlament

* Cu 187 de ani în urmă (1835) a luat fiinţă, la Scăeni (Prahova), pe moşia lui Emanoil Bălăceanu, din iniţiativa lui Teodor Diamant, un falanster de tip fourierist, „Societatea agronomică şi manufacturieră” (numită şi „Colonia soţilor agronomi”). În septembrie 1836, sub presiunea autorităţilor, aceasta şi-a încetat activitatea

* Acum 167 de ani (1855) era inaugurată linia telegrafică Bucureşti-Giurgiu, prima linie de telegraf din Ţara Românească (10/22)

* În urmă cu 151 de ani (1871), în seara zilei de 10 martie, a pornit o amplă răscoală a populaţiei Capitalei faţă de sărbătorirea cu mult fast a zilei de naştere a împăratului Wilhelm de către colonia germană din Bucureşti. Manifestanţii nu puteau tolera un asemenea afront şi s-au abătut cu pietre asupra geamurilor sălii unde se ţinea fastul, scandând în acelaşi timp lozinci antidinastice şi republicane. Carol I (1866 – 1914) a scos armata în stradă pentru a restabili ordinea, generând o ciocnire de forţe sângeroasă. Domnitorul l-a convocat pe Ion Ghica, cerându-i pe un ton imperial să demisioneze și făcându-i cunoscută decizia de a convoca Locotenenţa Domnească din 1866, pentru a-i preda puterea. În dimineaţa zilei de 11 martie 1871, Lascăr Catargiu şi Nicolae Golescu s-au prezentat la Palatul Regal, iar Carol I le-a adus la cunoştinţă hotărârea de a abdica. La insistenţele ferme ale lui Catargiu domnitorul declară că „vrea să mai chibzuiască odată”, cerând in schimb „un guvern tare” care să sprijine legea finanţelor şi modificarea atitudinii Adunării, care în repetate rânduri îşi exprimase ostilitatea faţă de domnitor. Astfel, Lascăr Catargiu a devenit noul preşedinte al Consiliului de miniştri şi a acţionat energic pentru împăştierea manifestanţilor şi restabilirea ordinii

* Acum 146 de ani (1876) avea loc prima convorbire telefonică, în timpul căreia inventatorul Alexander Graham Bell îi cerea asistentului său, care se afla într-o altă cameră: „Domnule Watson, veniţi aici! Am nevoie de dumneavoastră”

* În urmă cu 139 de ani (1883) România a aderat la Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură. Convenţia a fost semnată la 20.V.1875, la Paris. La 20 mai, în fiecare an, se marchează „Ziua Internaţională a Metrologiei” (10/22)

* Cu 116 ani în urmă (1906) a avut loc catastrofa minieră de la Courrières, Lens (Franța), soldată cu moartea a aproximativ 1.100 de mineri. Pe data de 10 martie s-a declanșat o puternică explozie într-o mină de cărbune aparținând Compagnie des mines de Courrières, situată lângă Lens în Pas-de-Calais, provocată de nişte flăcări într-unul din puţuri, închis în ziua precedentă. Focul nu s-a stins şi a ţâşnit la suprafaţă, suflul exploziei străbătând o sută zece kilometri din subteran. Accidentul este considerat unul dintre cele mai grave și tragice evenimente din istoria Europei și al doilea din lume după cel de la Benxi din China în 1942 (1.549 morți)

* Cu 93 de ani în urmă (1929) debuta, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, cel mai de seamă conferenţiar al Radioului, Nicolae Iorga. Şirul prezenţelor sale la microfon a dat viaţă volumului „Sfaturi pe întuneric”

* Acum 63 de ani (1959), Dalai Lama fugea din Tibet în India, devenind primul lider spiritual tibetan forţat să trăiască în exil. La data de 10 martie 1959, 300.000 de tibetani se revoltau împotriva ocupației chineze, temându-se că se încearcă arestarea sau asasinarea lui Dalai Lama, liderul lor spiritual. Mişcarea de rezistenţă tibetană, născută în Kham şi extinsă în întreaga ţară, a stârnit o mare revoltă în Lhasa, capitala Tibetului, împotriva ocupaţiei chineze din 1951. Răspunsul Chinei a fost extrem de violent, armata atacând manifestanții. S-au înregistrat 12.000 de morți de partea tibetană și 2.000 de partea chineză. Deghizat în soldat, Dalai Lama a reușit să fugă în India, unde a ajuns dupa 15 zile. Acesta a fost punctul de pornire al unei revolte surde în Tibet față de China, însoțite de manifestări de nesupunere, pe parcursul a mai mult de 60 de ani. Denzin Gyatso este al 14-lea Dalai Lama, fiind simbolul speranței tibetanilor în vremuri mai bune. De altfel, eforturile sale i-au adus un binemeritat premiu Nobel pentru Pace, în 1989. Aflat în refugiu, la Dharamsala, în India, a luat mereu poziție împotriva abuzurilor Chinei, iar datorită lui, problema Tibetului este acum una internațională. În martie 2011, Dalai Lama a anunţat că renunţă la calitatea de lider politic al guvernului tibetan în exil. Călugărul budist în vârstă de 75 de ani a făcut anunţul în oraşul Dharamsala din nordul Indiei, sediul guvernului în exil, într-un discurs care a marcat revolta tibetanilor din 1959 împotriva controlului chinez. Dalai Lama a spus că mişcarea trebuie să-şi aleagă un nou lider politic, dar că va rămâne liderul ei spiritual

Aniversări – Comemorări

– 1833: S-a născut Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal; a fost fondator (1875) şi unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Liberal; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte (1879-1882) şi preşedinte (1882-1884) al acestui for (m. 1914)

– 1856: S-a născut Petre Dulfu, poet, traducător şi dramaturg; pedagog de vocaţie şi om de cultură preocupat de luminarea ţărănimii (m. 1953)

– 1868: S-a născut medicul chirurg Petre Herescu; a pus bazele urologiei ştiinţifice în România; primul preşedinte al Societăţii Române de Urologie (fondată la 14.X.1909) (m.  1915)

– 1879: S-a născut Dumitru Caracostea, critic şi istoric literar, folclorist; iniţiator al cercetărilor morfologico-geografice în domeniul creaţiei folclorice şi anticipator al metodei structuraliste în studiile literare; membru titular al Academiei Române din 1938; arestat în 1950 şi deţinut în închisoarea de la Sighet până în 1955, fără a fi judecat (m. 1964)

– 1901, 10/23: A murit Vasile Maniu, publicist, scriitor şi istoric (a cercetat orginea poporului român, încercând să definească conceptul de naţiune română); membru al Societăţii Academice Române din 1876 (n. 1824)

– 1904: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Dumitru D. Botez (m. 1988)

– 1911: S-a născut Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (m. 1994)

– 1920: S-a născut poetul de descendenţă simbolistă Traian Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (m. 1976)

– 1921: S-a născut soprana Arta Florescu (m. 1998)

– 1929: S-a născut sculptoriţa Lucreţia Dumitraşcu Filioreanu

– 1930: S-a născut filologul Octavian Şchiau, profesor la Leipzig, Tübingen şi Cluj, întemeietorul studiilor filologice la Universitatea din Alba Iulia (m. 2013)

– 1932: S-a născut Mihai Vintilă, important pictor naiv al Banatului, publicist; a fondat Fundaţia Artiştilor Plastici Naivi „Vintilă – Arplana”, o adevărată pepinieră de pictură naivă a Banatului montan (m. 2020) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Constantin Popa, poet, dramaturg, actor şi profesor (m. 2021)

– 1936: A murit Garabet Ibrăileanu, critic şi istoric literar, eseist, romancier şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1871). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morţii 12.III.1936

– 1936: A murit A.[dolf] Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (n. 1887)

– 1938: S-a născut compozitoarea şi folclorista Cornelia Tăutu; cunoscută în special ca autoare de muzică de film (m. 2019)

– 1941: S-a născut Teodor Viorel Meleșcanu, diplomat, avocat și om politic; fost președinte al Senatului (sep. 2019 – feb. 2020), senator (1996-2000; 2004-2012; 2016-2020); ministru de externe (1992-1996; 2014; 2017-2019); ministru al apărării în Cabinetul Tăriceanu (2007-2008); director al Serviciului de Informaţii Externe (2012-2014); unul din fondatorii partidului Alianţa pentru România (în 1997) și președinte al acestuia (1997-2002), partid care a fuzionat cu PNL în 2002, ulterior ocupând funcţii de conducere în formaţiunea liberală

– 1942: S-a născut omul de radio și televiziune Gheorghe Verman, cunoscut realizator al emisiunilor „Viața satului” și „Iarba verde de acasă”; în 1991 a proiectat şi organizat postul de radio Antena Satelor; fondator al reţelei Studiourilor Teritoriale şi Locale din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune; a fost director general adjunct al Radiodifuziunii Române, membru al Consiliului de Administrație (m. 2020) – 80 de ani

– 1952: S-a născut Aurel Pantea, poet, critic literar, eseist şi publicist – 70 de ani

– 1953: S-a născut pictorul Vasile Tolan

– 1954: S-a născut Saviana Diamandi, muzicolog şi compozitoare

– 1954: S-a născut dr. Mihnea Colţoiu, unul dintre reputaţii matematicieni români, cu o strălucită carieră în cercetare în domeniul analizei complexe, membru corespondent al Academiei Române dn 2006 (m. 2021)

– 1955: S-a născut compozitorul, chitaristul, textierul și orchestratorul Adrian Ordean; membru al unor trupe de referinţă ale pop-rockului românesc: „Roşu şi Negru”, „Compact”, „Schimbul 3” şi „PACT by Leo Iorga & Adi Ordean”

– 1968: S-a născut actriţa Cesonia Postelnicu

– 1969: A murit compozitorul Emil Scarlat Skeletti (n. 1888)

– 1986: A murit Irina Borovski, pictor scenograf şi grafician (n. 1938, la Chişinău, în R. Moldova)

– 1987: A murit inginerul electroenergetic şi profesorul Ion S. Antoniu; activitatea sa s-a îndreptat spre domenii ca electricitatea (măsurători, încercări, producerea şi distribuţia energiei electrice), electrotehnica, matematici pure, istoria ştiinţelor ş.a; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905) – 35 de ani

– 1987: A murit matematicianul Gheorghe Marinescu; studii în domeniul analizei funcţionale, al teoriei spaţiilor pseudotopologice, cunoscute sub numele de „spaţii M”, contribuţii în mecanică, în teoria ecuaţiilor cu diferenţe finite şi în analiza numerică; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1919) – 35 de ani

– 1993: A murit Dan Simonescu (numele la naştere: Simon), bibliograf şi istoric literar; continuator al lui Ioan Bianu şi Nicolae Cartojan, s-a consacrat literaturii române vechi şi disciplinelor conexe, de la istoria cărţii şi a tiparului până la literatura comparată; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1902)

– 2003: A murit compozitorul şi profesorul Nicolae Beloiu (n. 1927)

– 2010: A murit Alexandru Mirodan (pseudonimul lui Alexandru Zissu Saltman), dramaturg, critic literar şi ziarist; în 1961 a participat, împreună cu Radu Beligan, la înfiinţarea Teatrului de Comedie din Bucureşti; în anul 1977 a emigrat în Israel (n. 1927)

– 2010: A murit preotul şi teologul Dumitru Popescu; profesor, rector şi decan al Institutului Teologic din Bucureşti (1972-1980; 1988-1992; 1992-1996); membru de onoare al Academiei Române din 2001 (n. 1929)

– 2014: A murit Stephen (Alexander) Fischer-Galaţi, istoric american originar din România; autor şi editor al unor lucrări de primă importanţă în domeniul istoriei est-europene; între anii 1951 şi 1953 a lucrat la Departamentul de Stat al SUA, iar în vremea administraţiei Nixon a devenit consultant pentru probleme est-europene al Casei Albe (n. 1924)

– 2018: A murit Marin Petrişor, lingvist și profesor; contribuții deosebite în cercetarea graiurilor insulare și a graiurilor românești de tranziție (n. 1933)

– 2019: A murit Gheorghe Naghi, regizor de film, scenarist și actor; a realizat comediile cu Birlic şi Giugaru; și-a dedicat o bună parte a carierei filmelor pentru copii (n. 1932)

– 2020: A murit regizorul de teatru Vlad Stănescu (Tata Vlad), şeful regizoratului tehnic de la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti; a coordonat, timp de cinci decenii, echipele tehnice ale Teatrului Național din București, dar și echipe diverse pe tot parcursul celor câteva ediții ale Festivalului Național de Teatru din organizarea căruia a făcut parte, ca director tehnic (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Reuniune a liderilor UE pe diverse teme economice (10 – 11 mar.)

– Budapesta: Numirea de către Parlament a lui Katalin Novak în funcția de președinte, prima femeie care a ocupat această funcție

– Frankfurt: Conferința de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Moscova: Aeroflot – rezultate financiare 2021

– Seul, Coreea de Sud: Trupa sud-coreeană de K-pop BTS va organiza primele spectacole de la începutul pandemiei de COVID-19, trei concerte urmând să aibă loc în capitala Seul. Concertele, care fac parte din turneul „Permission to Dance on Stage, anulat din cauza pandemiei, vor fi organizate pe Stadionul Olimpic din Seul pe 10, 12 şi 13 martie şi vor fi, de asemenea, transmise în direct

– Sakhir: Formula 1 – Teste de pre-sezon în Bahrain (10 – 12 mar.)

– Otepää, Estonia: Cupa Mondială de biatlon masculin, etapa Otepää (10 – 12 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Rinichiului” („Ziua Mondială de Prevenire a Maladiilor Renale”) este o iniţiativă comună a Societăţii Internaţionale de Nefrologie (ISN) şi Federaţiei Internaţionale a Fundaţiilor Renale (IFKF), lansată în anul 2006; marcată anual în a doua zi de joi din luna martie, ziua are menirea de a aduce bolile rinichiului în atenţia publicului larg, a medicilor şi autorităţilor. Tema din acest an este: „Sănătatea rinichilor pentru toți”

– 1628: A fost botezat Marcello Malpighi, medic, fiziolog, zoolog, botanist, embriolog şi profesor italian; unul dintre fondatorii anatomiei microscopice; a descoperit vasele capilare şi glomerulele renale care îi poartă numele (m. 1694)

– 1709: S-a născut Georg W. Steller, naturalist şi explorator rus de origine germană; l-a însoţit pe exploratorul danez Vitus Bering în a doua expediţie în Kamceatka (1733-1741) (m. 1746)

– 1788: S-a născut Joseph Eichendorff, poet şi romancier german, ultimul mare reprezentant al şcolii romantice germane (m. 1857)

– 1832: A murit Muzio Clementi, pianist, profesor, dirijor şi compozitor italian (n. 1752) – 190 de ani

– 1844: S-a născut Pablo de Sarasate, violonist şi compozitor spaniol (m. 1908)

– 1861: A murit Taras Şevcenko, poetul naţional al Ucrainei, prozator și pictor; opera lui literară este considerată ca fiind fondatoarea limbii şi literaturii ucrainene moderne (n. 1814)

– 1872: A murit omul politic italian Giuseppe Mazzini, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a poporului italian (Risorgimento); rol însemnat în Revoluţia de la 1848-1849 din Italia (n. 1805) – 150 de ani

– 1892: S-a născut compozitorul elveţian Arthur Honegger (m. 1955) – 130 de ani

– 1895: A murit designerul britanic Charles Worth, stabilit la Paris în 1845; considerat „părintele” croitoriei de lux (haute couture) (n. 1825)

– 1910: A murit Carl Reinecke, violonist, dirijor, profesor şi compozitor german (n. 1824)

– 1915: S-a născut Sir Charles Groves, dirijor englez (m. 1992)

– 1920: S-a născut Boris Vian, trompetist de jazz şi comentator muzical francez, regizor şi scriitor (poet, dramaturg, romancier, traducător), oscilând între suprarealism şi existenţialism; inginer şi inventator (m. 1959)

– 1922: A murit violonistul austriac Hans Sitt (n. 1850) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (m. 2017)

– 1928: S-a născut Sara Montiel, actriţă de film şi cântăreaţa spaniolă; un adevărat mega-star în Europa şi America Latină, ea a fost şi cea mai mediatizată actriţă spaniolă de la jumătatea secolului al XX-lea (m. 2013)

– 1934: S-a născut Fou Ts’ong, pianist britanic de origine chineză, unul dintre primii pianiști de origine chineză care a atins faima internațională, fiind cunoscut în special pentru interpretarea compozițiilor lui Frédéric Chopin (m. 2020)

– 1940: S-a născut Chuck Norris (Carlos Ray Norris), actor, producător, scenarist american; expert în arte marţiale

– 1940: A murit Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (n. 1891, la Kiev/Ucraina)

– 1941: S-a născut chimistul american George P. Smith; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2018

– 1946: A murit Karl Haushofer, general, geograf și geopolitician german; lui i se datorează studierea instituționalizată a geopoliticii (n. 1869)

– 1949: S-a născut scriitorul norvegian Edvard Hoem

– 1957: S-a născut Osama bin Laden, şeful grupării teroriste al-Qaida, recunoscută la nivel mondial ca cea mai mare organizaţie teroristă din lume (m. 2011) – 65 de ani

– 1958: S-a născut actriţa americană de film Sharon Stone

– 1964: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea suedeză Neneh Cherry

– 1983: S-a născut Carrie Underwood, cântareaţă şi textieră americană de muzică country

– 1988: A murit cântăreţul britanic Andy Gibb, membru al formaţiei „Bee Gees” (n. 1958)

– 1999: A murit Osvaldo Guayasamín, pictor şi sculptor ecuadorian (n. 1919)

– 2006: A murit soprana americană de origine italiană Anna Moffo (n. 1932)

– 2012: A murit chimistul american Frank Sherwood Rowland; Premiul Nobel pentru chimie pe 1995; a demonstrat pericolul substanţelor chimice artificiale pentru stratul de ozon al Terrei (n. 1927) – 10 ani

– 2012: A murit desenatorul francez Moebius, pseudonimul lui Jean Henri Gaston Giraud, considerat părinte al benzilor desenate în Europa (n. 1938) – 10 ani

– 2017: A murit scriitorul american Robert James Waller (n. 1939) – 5 ani

– 2018: A murit creatorul francez de modă Hubert De Givenchy⁠; unul dintre simbolurile modei haute-couture ale secolului XX (n. 1927)