Calendarul zilei – 7 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 7 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 7 februarie 2022, 8:32

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie

* În urmă cu 281 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin Mavrocordat, care prevedea adoptarea unor reforme fiscale şi administrative în Ţara Românească. Textul a fost publicat în „Mercure de France” (iulie 1742) (7/18)

* Acum 191 de ani (1831), în urma revoluţiei antiolandeze din 1830, având drept scop desprinderea provinciilor catolice din sud, a fost promulgată Constituţia Belgiei, considerată cea mai democratică din Europa acelor vremuri. A fost modificată de mai multe ori: 7 septembrie 1893, 15 noiembrie 1920, 7 februarie 1921, 24 august 1921, 15 octombrie 1921, 1971, 1985, 1992, februarie 1994. Au urmat alte revizuiri în anii 1996, 1997 (de trei ori); 1998 (de patru ori); 1999 (de două ori); 2000, 2001, 2002 (de două ori), 2004, 2005 (de trei ori), 2007 (de trei ori), 2008, 2012 (de cinci ori) și 2014 (în 6 ianuarie 2014, publicată în Belgian Official Gazette din 31 ianuarie 2014)

* Acum 147 de ani (1875), la Paris, avea loc prima audiţie a „Simfoniei spaniole pentru vioară şi orchestră în re minor”, op. 21, de Édouard Lalo. Compozitorul francez de origine spaniolă a dedicat această lucrare violonistului spaniol Pablo de Sarasate, cel care a şi interpretat-o în primă audiţie

* Cu 127 de ani în urmă (1895) comitetul de conducere al Asociaţiei ASTRA hotăra elaborarea şi publicarea „Enciclopediei române”, sub îndrumarea lui Cornel Diaconovici, primul secretar al Asociaţiei. Lucrarea, apărută în trei volume între anii 1898 şi 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcţie, culturală şi politică

* Acum 93 de ani (1929) începeau cursurile de limbă germană la Radiodifuziunea Română, predate prin sistemul linguaphon

* Tot cu 93 de ani în urmă, România a ratificat Tratatul pentru renunţarea la război ca instrument al politicii naţionale (Pactul Briand-Kellogg). Pactul Briand-Kellogg (tratat multilateral prin care războiul era interzis ca mijloc de reglementare a diferendelor dintre state) a fost semnat la Paris, la 27 august 1928, de oficiali din SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Belgia, Polonia şi Cehoslovacia. România a aderat la Tratat la 4 septembrie 1928

* În urmă cu 87 de ani (1935) avea loc premiera filmului comic muzical „Bing Bang”, scris, regizat şi interpretat de N.[icolae] Stroe şi V.[asile] Vasilache, primul film sonor realizat la Bucureşti (cu aparatură construită de inginerul Iulian Gartenberg-Argani)

* Acum 71 de ani (1951) avea loc premiera, la Bucureşti, a operetei „N-a fost nuntă mai frumoasă”, de Nicolae Kirculescu (pe libretul semnat de H. Negrin şi H. Nicolaide). Din distribuţie făceau parte Ion Dacian, Bimbo Mărculescu, Costache Antoniu, H. Nicolaide, Nae Roman, Silviu Gurău, George Groner, Silly Popescu, Maria Wauvrina, Puica Alexandrescu, Virginica Romanovski, Elena Zamora. Direcţia de scenă a fost semnată de George Teodorescu, conducerea muzicală i-a fost încredinţată reputatului dirijor Eggizio Massini, iar coregrafia maestrei Elena Penescu-Liciu

* Cu 69 de ani în urmă (1953) era autodizolvat Frontul Plugarilor, organizaţie politică a ţărănimii din România, creată în ianuarie 1933, la Deva, şi condusă pe toată durata existenţei ei de dr. Petru Groza (în 1943 a intrat în Frontul Patriotic Antihitlerist). În perioada postbelică şi-a desfăşurat activitatea sub tutela Partidului Comunist

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de la semnarea, la Maastricht (Țările de Jos), de către Consiliul European, a Tratatului privind Uniunea Europeană (intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993). Tratatul marchează trecerea la o nouă etapă în procesul de creare a unei „uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei”. În prezent Uniunea Europeană funcţionează după Tratatul de la Lisabona (inițial cunoscut ca Tratatul de Reformă), document internațional care modifică Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Roma (Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene). Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Principalele modificări au fost trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii din cadrul Consiliului de Miniștri, o schimbare a calcului majorității, au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European formând o legislatură bicamerală, alături de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară, o personalitate juridică consolidată pentru UE și crearea unui președinte permanent al Consiului European precum și un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. De asemenea, Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

* Acum 17 ani (2005), la Iaşi, apărea pe piaţa media primul cotidian creştin din România şi primul cotidian ortodox din lume – „Lumina”. Publicaţia şi-a propus, încă de la început, să obişnuiască oamenii cu un alt gen de presă, să readucă liniştea şi echilibrul în viaţa de zi cu zi a cititorilor, să reaşeze valorile acolo unde le este locul, să promoveze şi aspectele pozitive ale lumii în care trăim. Cotidianul a avut la început un caracter local şi regional. Începând cu 26 noiembrie 2007, a început să fie difuzat şi în Bucureşti, într-un format îmbunătăţit şi sub titulatura de „Ziarul Lumina“, iar din 2008 face parte din categoria cotidienelor naţionale. „Ziarul Lumina” face parte din Centrul de Presă „Basilica” al Patriarhiei Române, împreună cu: „Trinitas TV”, „Radio Trinitas”, Biroul de Presă și Agenția de știri „Basilica”

Aniversări – Comemorări

– 1777: S-a născut Dinicu Golescu (Constantin Radovici din Goleşti), ispravnic, hatman, mare logofăt în Muntenia şi memorialist; lucrarea sa „Însemnare a călătoriei mele făcută în 1824, 1825, 1826” reprezintă, în literatura română, primul jurnal de călătorie tipărit; membru fondator al „Societăţii literare” (1827), alături de Ion Heliade Rădulescu; a contribuit la apariţia „Curierului românesc”, prima gazetă în limba română cu apariţie constantă şi îndelungată, publicată în Ţara Românească între anii 1829 – 1859, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu; este tatăl celor patru „fraţi Goleşti” (Ştefan, Nicolae, Alexandru şi Radu) care au avut un rol important în desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte evenimente politice din istoria românească a secolului al XIX-lea (m. 1830) – 245 de ani

– 1862: S-a născut poeta şi traducătoarea Maria Cunțan (m. 1935) – 160 de ani

– 1875: S-a născut clericul Nectarie Cotlarciuc (prenumele la botez: Nicolae); arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (din noiembrie 1924 până la sfârşitul vieţii); autor al unor lucrări de drept bisericesc, filosofie, omiletică; delegat al Bisericii Ortodoxe Române la câteva congrese ale mişcării ecumenice (Stockholm – 1925; Laussane – 1927) (m. 1935)

– 1885: S-a născut medicul Ion Nicolau; specialist în pediatrie, a efectuat importante cercetări privitoare la tuberculoză, reumatism, meningita cerebro-spinală, malnutriţie şi inaniţie, boli sangvine infantile; membru corespondent al Academiei Române din 1995 (m. 1963)

– 1897: S-a născut Elena Zamora (nume real: Elena Stănescu), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de operetă ale secolului trecut (m. 1974) – 125 de ani

– 1907: S-a născut basul Mircea Buciu (m. 1970) – 115 ani

– 1907: S-a născut Haralambie Mihăescu, lingvist şi filolog; specialist în limbile clasice; autor de ediţii critice; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (m. 1985) – 115 ani

– 1915: S-a născut Teoctist Arăpaşu (numele la botez: Teodor), al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (din 9 noiembrie 1986, întronizat câteva zile mai târziu, la 16 noiembrie); membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2007)

– 1917: S-a născut creatorul popular Nicolae M. Nica; în 1979 a înfiinţat Muzeul Sătesc din Chilia (comuna Făgeţelu); acest muzeu, ce poartă în prezent numele fondatorului, a contribuit la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt (m. 2014) – 105 ani

– 1924: S-a născut Lucreția (sau Lucrezia) Pacea, artist plastic; lucrările sale de tapiserie au fost expuse în expoziții personale, dar și la numeroase saloane de artă la care a participat atât în țară, cât și în străinătate (Moscova, Praga, Berlin, Leipzig, Gotteborg, Havana, Paris, Hamburg, Stockholm, Erfurt, Egipt, Statele Unite ale Americii); de-a lungul anilor, ca o recunoaștere a talentului și a artei sale, a fost recompensată cu premii naționale și internaționale (m. 2021)

– 1925: S-a născut compozitorul şi dirijorul francez de origine română Marius Constant (m. 2004)

– 1926: S-a născut pictorul Vasile Crişan; a lucrat ilustraţie de carte, panouri decorative, pictură murală (m. 2000)

– 1927: S-a născut Val Munteanu, ilustrator de carte, grafician (m. 1996) – 95 de ani

– 1931: A murit Ion Vidu, compozitor, dirijor şi folclorist (n. 1863)

– 1932: S-a născut Ion Acsan, poet şi traducător (a tălmăcit, uneori integral şi pentru prima oară în limba română, din Homer, Hesiod, Seneca, Terenţiu, din lirica japoneză, a Egiptului faraonic, ca şi din literaturile europene moderne) (m. 2013) – 90 de ani

– 1932: S-a născut Dan Hăulică, eseist literar şi critic de artă; unul dintre cei mai activi mesageri ai culturii româneşti peste hotare; redactor-şef pentru o lungă perioadă de timp al revistei de literatură universală „Secolul XX”; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2014) – 90 de ani

– 1934: S-a născut poetul Florin Mugur; a scris şi proză, eseistică şi publicistică literară (m. 1991)

– 1944: S-a născut inginerul Emanuel Diaconescu; a creat şi dezvoltat (la Iaşi şi la Suceava) o puternică şcoală de cercetare în domeniul lubrificaţiei şi al tracţiunii elastohidrodinamice; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 2011)

– 1946: S-a născut inginerul energetician și profesorul universitar Adrian Alexandru Badea; președintele Academiei Oamenilor de Știință din România (din 2016)

– 1956: S-a născut scriitorul şi publicistul Nicolae Iliescu

– 1962: S-a născut teologul, preotul, profesorul, eseistul, filosoful și poetul Ioan Chirilă; domenii de competență: vechiul testament, arheologie biblică, limbă ebraică, literatură intertestamentară, istorie modernă universală, bioetică – 60 de ani

– 1973: A murit compozitorul Lucian Teodosiu (n. 1897)

– 1978: A murit Dimitrie Cuclin, compozitor, muzicolog, violonist, scriitor, traducător şi profesor (n. 1885)

– 1982: S-a născut Delia Matache, cunoscută sub numele de scenă Delia, cântăreață, vedetă de televiziune și jurat în cadrul unor competiții muzicale; în perioada 1999-2003 a făcut parte din formația N&D (împreună cu Nicolae Marin alias NiCK), alături de care a scos 4 albume, cunoscând astfel succesul la nivel național – 40 de ani

– 1982: A murit Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (n. 1901, la Ohrid, Macedonia) – 40 de ani

– 1983: A murit compozitoarea şi pianista Florica Racovitză-Flondor (n. 1897)

– 1984: A murit chimistul Constantin Macarovici; lucrări în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 1987: A murit Octav Grigorescu, pictor, grafician, ilustrator de carte, profesor şi poet (n. 1933) – 35 de ani

– 1994: A murit Adrian Dimitriu, avocat, om politic social-democrat; membru al Partidului Social Democrat Român (PSDR) din 1927, a activat alături de Constantin Titel Petrescu; preşedinte de onoare al PSDR după 1990 (n. 1905)

– 1999: A murit Andrei Giurgea, unul dintre cei mai mari radioamatori din lume (cunoscut sub indicativul YO3AC) (n. 1941)

– 2012: A murit solistul instrumentist Dorel Codoban, renumit făuritor de viori cu goarnă din Bihor, inventatorul viorii cu două goarne (n. 1945) – 10 ani

– 2017: A murit actorul şi poetul Dinu Ianculescu; crainic la Radio Bucureşti între anii 1945 şi 1948; a colaborat cu Televiziunea Română la emisiunea „Teleenciclopedia”, fiind considerat „vocea de sâmbătă seara”; stabilit, din 1985, în Germania (n. 1925) – 5 ani

– 2017: A murit Valeriu Bularca, primul român campion mondial la lupte greco-romane (1961, la Yokohama) (n. 1931) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili cu agricultura (7 – 8 feb.)

-Kiev: Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian și omologul său german, Annalena Baerbock, vor efectua o vizită comună în Ucraina (7 și 8 februarie)

– Kiev: Ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, împreună cu miniștri de externe ceh Jan Lipavský și slovac Ivan Korčok urmează să efectueze o vizită în Ucraina (7 – 8 feb.)

– Washington: Cancelarul german Olaf Scholz va fi primit de preşedintele SUA Joe Biden, așteptându-se ca cei doi lideri să discute despre tensiunile actuale dintre Rusia şi Ucraina.

Biden şi Scholz vor evoca “angajamentul lor comun de a continua pe cale diplomatică şi de a-şi uni eforturile pentru a descuraja Rusia privind orice agresiune contra Ucrainei”

– Tunis: Hotărâre judecătorească privind 18 personalități politice, inclusiv foști candidați la președinție, suspectați de infracțiuni electorale

-Paris: Conferință de presă susținută de ministrul economiei Bruno Le Maire și omologul său german Robert Habeck – ora 12:00

– Havana, Cuba: Sunt aniversați 60 de ani de la intrarea în vigoare a sancțiunilor economice ale Statelor Unite împotriva Cubei

– Israel: Încheierea obligației de a arăta certificatul verde împotriva Covid-19 pentru a accesa cafenele, restaurante, baruri, săli de sport și hoteluri

– Santiago du Chile: Începe vaccinarea cu cea de-a 4-a doză de ser anti-Covid pentru cei cu vârsta de peste 55 de ani

-Rabat: Guvernul marocan redeschide de astăzi, 7 februarie, spaţiului aerian al ţării pentru zborurile internaţionale, după ce la 29 noiembrie 2021 decisese închiderea lui din cauza apariţiei variantei Omicron a coronavirusului. Totodată, guvernul a decis recent prelungirea stării de urgenţă sanitară, în vigoare din 2020 pe tot teritoriul, până la 28 februarie.

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a statului Grenada; aniversarea proclamării independenţei – 1974

– 1478: S-a născut Sir Thomas Morus (More), gânditor umanist şi om politic englez; unul dintre întemeietorii socialismului utopic (lucrarea „Utopia”, 1516); deoarece, fiind catolic, a refuzat să depună jurământ de credinţă regelui ca „şef suprem” al Bisericii Anglicane, a fost arestat, judecat şi decapitat din ordinul lui Henric al VIII-lea (m. 1535)

– 1652: A murit compozitorul italian Gregorio Allegri (n. 1582) – 370 de ani

– 1736: A murit Stephen Gray, chimist și astronom englez, cunoscut cunoscut mai ales pentru cercetările sale în domeniul electricității (n. 1666)

– 1741: S-a născut pictorul elveţian Henry Fuseli (Johann Heinrich Fusseli) (m. 1825)

– 1801: A murit Daniel Chodowiecki, pictor și gravor german de origine poloneză (n. 1726)

– 1812: S-a născut scriitorul englez Charles Dickens, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii victoriene (m. 1870) – 210 ani

– 1870: S-a născut Alfred Adler, medic şi psiholog austriac; fondatorul Şcolii de Psihologie Individuală, a doua şcoală vieneză de psihoterapie (după cea de psihanaliză a lui Sigmund Freud) (m. 1937)

– 1885: S-a născut scriitorul american Sinclair Lewis; primul american care a luat Premiul Nobel pentru literatură în anul 1930 (m. 1951)

– 1887: S-a născut Pat (Patrick Joseph) O’sullivan, desenator şi producător american de filme de animaţie, autorul motanului Felix (m. 1933) – 135 de ani

– 1887: S-a născut lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în Statele Unite; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (m. 1960) – 135 de ani

– 1889: S-a născut Harry Nyquist, inginer electrotehnist şi fizician american de origine suedeză (m. 1976)

– 1894: A murit Adolphe [Antoine-Joseph] Sax, interpret şi constructor belgian de instrumente de suflat (inventatorul saxofonului, în 1846) (n. 1814)

– 1906: S-a născut inginerul rus Oleg Antonov, cunoscut constructor de avioane (m. 1984)

– 1919: A murit medicul francez Raphael Blanchard; de numele său se leagă punerea bazelor parazitologiei medicale moderne; a avut strânse legături cu specialiştii români; membru de onoare străin al Academiei Române (1914) (n. 1857)

– 1927: S-a născut Juliette Gréco, una dintre cele mai apreciate cântărețe franceze; a preluat statutul de „mare doamnă a cântecului francez” de la Edith Piaf (m. 2020) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Alfred Merrill Worden, astronaut și inginer american; a fost pilotul modulului de comandă pentru misiunea lunară Apollo 15, cea de-a patra misiune cu echipaj uman pe Lună, ce a fost lansată la 26 iulie 1971; a fost primul astronaut care a realizat o misiune extravehiculară în spaţiul cosmic în afara orbitei terestre, la întoarcerea din misiunea de survolare a Lunii din 1971; faptul că a rămas singur pe orbita Lunii, timp de trei zile, i-a adus recordul Guiness de „cel mai izolat om de orice altă persoană” – cei mai apropiaţi oameni de Al Worden fiind cei doi colegi de misiune aflaţi pe suprafaţa Lunii la distanţa de 3.600 de kilometri (m. 2020) – 90 de ani

– 1942: S-a născut (în Georgia) Hamilton Bohannon, percuționist, lider de trupă, compozitor și producător american de înregistrări, unul din cei mai importanți muzicieni din perioada disco (m. 2020) – 80 de ani

– 1946: S-a născut actorul britanic de film Pete Postlethwaite (m. 2011)

– 1946: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Sammy Johns, cunoscut mai ales pentru hitul din 1975, „Chevy Van” (m. 2013)

– 1954: S-a născut Dieter Bohlen, compozitor, interpret, producător şi scriitor german; membru al formaţiei „Modern Talking”

– 1960: A murit fizicianul rus Igor V. Kurceatov; în 1934 a descoperit fenomenul fisiunii; sub conducerea sa au fost construite primul ciclotron (1939) şi primul reactor nuclear din Europa (1946), s-a desfăşurat primul experiment atomic sovietic (1949), a fost construită bomba atomică cu hidrogen (1953), precum şi prima centrală electronucleară din lume (1954) (n. 1903)

– 1966: S-a născut arhitectul japonez Ryue Nishizawa; a fondat firma de arhitectură SANAA, în 1995, împreună cu arhitecta Kazuyo Sejima

– 1978: S-a născut actorul american Ashton Kutcher

– 1979: S-a născut Tawakkul Karman, om politic yemenit şi activistă pentru drepturile omului; laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 2011, împreună cu Ellen Johnson Sirleaf (Liberia) şi Leymah Gbowee (Liberia)

– 1979: A murit Josef Mengele, medic german, supranumit „Îngerul Morţii” ca urmare a experimentelor inumane din lagărul de concentrare de la Auschwitz (n. 1911)

– 1980: A murit inginerul italian Secondo Campini, unul dintre pionierii motorului cu reacţie (n. 1904)

– 1985: A murit Matt Monro, cântăreţ şi actor britanic (n. 1930)

– 1994: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul şi pianistul polonez Witold Lutoslawski (n. 1913)

– 1997: A murit violoncelistul rus Daniil Şafran (n. 1923) – 25 de ani

– 2016: A murit scriitoarea şi scenarista franceză Juliette Benzoni, supranumită „regina romanului istoric francez” (n. 1920)

– 2017: A murit violonistul danez Svend Asmussen, reprezentant marcant al jazz-ului (n. 1916) – 5 ani

– 2017: A murit actorul american Richard HatcH (n. 1945) – 5 ani

– 2019: A murit Jacques Ferran, ziarist francez; cofondator al Cupei Campionilor Europeni, în 1955, şi al trofeului „Balonul de Aur” (n. 1920)

– 2020: A murit actorul, comediantul, scriitorul și producătorul american Orson Bean (nume la naştere Dallas Frederick Burrows) (n. 1928)

– 2021: A murit directorul de imagine italian Giuseppe Rotunno, colaborator al regizorilor Federico Fellini, Luchino Visconti şi Sydney Pollack (n. 1923) – 1 an