Calendarul zilei – 5 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 5 februarie 2022, 9:20

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie

* Cu 309 ani în urmă (1713), de ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti, mitropolitul Antim Ivireanul al Ţării Româneşti s-a hotărât să clădească Mănăstirea Tuturor Sfinţilor (cunoscută astăzi ca Mănăstirea Antim), punând toată averea sa pentru ridicarea din temelie a acestui sfânt locaş, pe locul unde era o veche biserică de lemn cu hramul Sfântul Nicolae, în care se păstra Sfântul şi Marele Mir

* Se împlinesc 170 de ani (1852) de când era deschis publicului Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg (Rusia), unul dintre cele mai mari şi vechi muzee din lume

* Acum 161 de ani (1861) avea loc înfiinţarea, la Sighet, a Asociaţiei Naţionale pentru Cultura Poporului Român din Maramureş, cu o contribuţie însemnată în emanciparea culturală şi naţională a românilor, în păstrarea, conservarea şi transmiterea elementelor de identitate cultural-naţională locală. La 3 septembrie 1860, s-a constituit o comisie de iniţiativă care a hotărât întocmirea statutelor viitoarei asociaţii, căreia-i revenea misiunea înfiinţării Preparandiei Române. La 5 februarie 1861 era ales comitetul de conducere alcătuit din comitele suprem Iosif Man – preşedinte, Mihail Pavel – vicepreşedinte, Petru Mihalyi – secretar, având printre membrii personalităţi de marcă ale vieţii politice şi spirituale maramureşene, dintre care în timp s-a evidenţiat şi dr. Ioan Mihalyi de Apşa

* Se împlinesc 155 de ani (1867) de când era încheiat Pactul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania a rămas încorporată Ungariei, anulându-i-se autonomia. Proclamarea dualismului austro-ungar are urmări negative pentru românii transilvăneni, prin politica de discriminare şi deznaţionalizare promovată de autorităţile ungare. Pactul dualist austro-ungar, în urma căruia a luat naştere Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască, a fost un stat condus de monarhii Habsburgi între 1867 și 1918. Dualismului austro-ungar, recunoscut în Austria prin constituție începând cu 21 decembrie 1867, a rămas în vigoare până în 31 octombrie 1918 (când Ungaria a ieșit din uniune) (5/17)

* Acum 146 de ani (1876) apărea prima revistă românească de medicină din Transilvania „Higiena şi Şcoala” (până în 1882), editată de medicul şi scriitorul Pavel Vasici-Ungureanu (1806-1881)

* Se împlinesc 135 de ani (1887) de la premiera operei „Othello”, de Giuseppe Verdi, la Teatrul „Scala” din Milano

* Acum 117 ani (1905), la Teatrul Naţional din Bucureşti, a avut loc premiera piesei „Manasse”, de Ronetti Roman, dramă în patru acte având ca temă intoleranţa religioasă pe fundalul unei poveşti de dragoste între un român şi o evreică, cu Constantin Nottara în rolul principal. În decursul a doar două luni până la încheierea stagiunii au fost date 26 de reprezentaţii

* Cu 106 ani în urmă (1916) avea loc inaugurarea Cabaret Voltaire şi naşterea mişcării Dada, la Zürich (Elveţia). A fost fondat de scriitorul german Hugo Ball (1886 – 1927), împreună cu Emmy Hennings (1885 – 1948), pictorul, arhitectul şi eseistul româno-israelian, Marcel Janco (Iancu) (1895 – 1984), scriitorul german Richard Huelsenbeck (1892 – 1974), poetul român Tristan Tzara (1896 – 1963) şi soţii Sophie Taeuber-Arp (1889 – 1943) şi Hans (Jean) Arp (1886 – 1966), ca un spaţiu pentru scopuri artistice şi politice

* Acum 103 ani (1919) Partidul Muncitor (format la Iaşi, în noiembrie 1918, de un grup de intelectuali în frunte cu Paul Bujor şi Constantin I. Parhon) fuziona cu Partidul Ţărănesc (Ion Mihalache), polarizând aripa de stânga (întărită în perioada 1920-1922, prin ralierea lui Nicolae Lupu şi Constantin Stere)

* Tot cu 103 ani în urmă Charlie Chaplin (1889 – 1977), Mary Pickford (1892 – 1979), Douglas Fairbanks (1883 – 1939) şi D.W. Griffith (1875 – 1948) înfiinţau compania United Artists (UA), unul dintre cele mai mari studiouri cinematografice americane ale secolului trecut. În prezent este filială a casei de producţie Metro-Goldwyn-Mayer şi aparţine de Sony Pictures Entertainment

* România stabilea, acum 97 de ani (1925), relaţii diplomatice, la nivel de legaţie, cu Chile. Întrerupte în anul 1943 de partea chiliană, relaţiile diplomatice au fost reluate, la nivel de ambasadă, în 1965. Relaţii bilaterale dintre România şi Republica Chile datează din 1911, când s-a deschis primul Consulat Onorific al Chile la Bucureşti, dar relaţiile diplomatice s-au stabilit la 5 februarie 1925, odată cu deschiderea Ambasadei Chile la Bucureşti. La 1 iunie 1921, s-a înfiinţat Consulatul Onorific al României la Santiago de Chile, iar în 1935 este deschisă Ambasada României în R. Chile (Legaţia permananentă a României la Santiago de Chile), la propunerea lui Nicolae Titulescu. Trebuie menţionat faptul că România a fost singura ţară din Europa de Est, alături de fosta Iugoslavie, care nu a întrerupt relaţiile diplomatice şi comerciale cu Chile după Lovitura de Stat din 1973

* În urmă cu 76 de ani (1946) Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii recunoşteau guvernul condus de dr. Petru Groza şi reluau legăturile diplomatice cu România

* În urmă cu 72 de ani (1950) era inaugurat Teatrul de Păpuşi „Puck” din Cluj, ocazie cu care a avut loc premiera la secţia română a unor fragmente din piesa rusească „Banul şi Părăluţa”, de Nina Ghernet, iar la secţia maghiară scenetele „Morcovul”, după povestirea lui L.N. Tolstoi şi „Cozonacul”. Fondatorii instituţiei au fost membrii trupei de păpuşari ai Sindicatului Mixt al Artiştilor, Scriitorilor şi Ziariştilor, înfiinţate în 1948. Teatrul „Puck” organizează cel mai important eveniment din lumea teatrelor de păpuşi şi marionete din estul Europei, „Festivalul Internaţional Puck”, singurul de asemenea amploare din România, care atrage la fiecare ediţie trupe de marcă din ţară şi străinătate

* Acum 51 de ani (1971) a avut loc aselenizarea navetei spaţiale americane Apollo 14. Apollo 14 a fost a opta misiune din programul Apollo și a treia care a dus oameni pe Lună. Ea a durat nouă zile, începând cu lansarea de la 31 ianuarie 1971, și continuând cu aselenizarea de la 5 februarie. Modul Lunar a aselenizat în formațiunea Fra Mauro; aceasta era destinația nereușitei misiuni Apollo 13. În timpul celor două activități extravehiculare, s-au adunat peste 45 kg de roci lunare și s-au efectuat mai multe experimente, printre care studii seismice. Comandantul Alan Shepard a lovit două mingi de golf de pe suprafața lunară cu o crosă improvizată adusă de pe Pământ

* Cu 43 de ani în urmă (1979) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Nea Mărin miliardar”, cu Amza Pellea (1931-1983) în rolul principal, regia fiind semnată de Sergiu Nicolaescu (1930-2013)

* Acum 32 de ani (1990) era reînfiinţat, la Bucureşti, Muzeul Național al Ţăranului Român, continuatorul Muzeului de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială, înfiinţat în baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor de atunci, l-a numit pe etnograful Alexandru Tzigara-Samurcaş director al muzeului. Numele instituţiei a fost schimbat în Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională, iar mai târziu, a devenit Muzeul de Artă Naţională „Carol I”. În 1978, s-a unit cu Muzeul Satului sub denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară. La 5 februarie 1990, Andrei Pleşu, ministrul Culturii, reînfiinţa Muzeul Naţional al Ţăranului Român, numindu-l director pe pictorul Horia Bernea. Din 1990 şi până la moartea sa, în 2000, Horia Bernea a fost director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, contribuind la redefinirea muzeografiei etnografice în România. Patrimoniul Muzeului Naţional al Ţăranului Român este format din aproape 90.000 de piese – un veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional – structurate în mai multe colecţii: ceramică (18.000 de piese), port popular (20.000 de piese din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea), ţesături pentru interior confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic (aproape 10.000 de piese), ţesături din lână (peste 7.000 de piese), lemn, mobilier şi feronerie (aproape 8.000 de piese), obiecte religioase (aproape 4.000 de piese – icoane pe sticlă şi pe lemn, izvoade pentru icoane, xilogravuri, veşminte preoţeşti, vase şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţe şi cruci), obiceiuri, etc.

* Într-o zi de 5 februarie, acum 18 ani (2004), România a devenit membră de facto a Alianţei Nord-Atlantice (NATO), toate cele 19 state membre ale Alianţei ratificând protocolul de aderare. La data de 26 februarie 2004, a fost adoptată de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, legea de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord. România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, „Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie

* Cu 11 ani în urmă (2011) intra în vigoare noul Tratat ruso-american de dezarmare nucleară New Start, semnat la 8 aprilie 2010, de președintele SUA, Barack Obama și de cel al Federației Ruse, Dmitri Medvedev. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 29 ianuarie 2021, prelungirea cu cinci ani a tratatului, care urma să expire la 5 februarie 2021. Aceasta intră în vigoare după ce ambele părţi vor face schimb de note diplomatice privind încheierea procedurilor lor interne. Tratatul major de dezarmare New Start reprezintă pilonul principal de menținere a echilibrului armelor nucleare dintre cele două țări

* Se împlinesc 5 ani (2017) de când a fost atins apogeul protestelor desfăşurate în toată România și în diaspora, mai ales după ce ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat prin intermediul mass-media, în jurul orei 24:00 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceeași zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #rezist, hashtag devenit simbolul mișcărilor de protest. Ordonanța nr. 13/2017 a fost abrogată, iar ministrul Justiției, Florin Iordache, văzut principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017. Guvernul condus de Sorin Grindeanu a fost demis prin moțiune de cenzură de propriul partid

Aniversări – Comemorări

– Sf. Agata, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1851, 5/17: S-a născut Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog; organizator al reţelei meteorologice din România (în 1878 a înfiinţat, la Brăila, prima staţie de profil din ţară); membru titular al Academiei Române din 1902, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1919-1921) (m. 1922)

– 1859: A murit (la numai câteva zile după Unire) Alecu (Alexandru) Russo, prozator şi memorialist; se numără printre cei mai reprezentativi exponenţi ai paşoptismului; important militant unionist (n. 1819). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 4/5 februarie 1859

– 1896: S-a născut filosoful Nicolae Bagdasar, traducător al lui Kant; membru corespondent al Academiei Române din 1943 (m. 1971)

– 1905: S-a născut J. N. Manzatti (I. A. Mânzatu), compozitor, interpret, critic muzical, memorialist; considerat în anii ’30-’40 ai secolului XX „prinţul romanţei româneşti”; director al Radiodifuziunii Române în timpul guvernării antonesciene; părăseşte România clandestin, în anul 1947 (m. 1986, la Milano, Italia)

– 1908: S-a născut preotul, scriitorul şi ziaristul basarabean Vasile Ţepordei; a editat şi condus revistele „Raza” şi „Basarabia”, a fost lider al basarabenilor refugiaţi în România; a fost arestat în septembrie 1948 şi a executat 8 ani de muncă silnică în mai multe lagăre siberiene, ultimul fiind la Vorcuta, dincolo de Cercul Polar; eliberat în 1956, a fost reintegrat în preoţie, ca paroh în Islaz, jud. Ilfov (1956-1966) şi la biserica „Mărcuţa” din Bucureşti (din 1966) (m. 2002)

– 1920: S-a născut Irina Eliade, traducătoare din literaturile franceză şi engleză; cadru didactic universitar (m. 1998)

– 1922: S-a născut Teodor Boşca, traducător şi dramaturg; a tradus din sonetele Renaşterii italiene şi spaniole, precum şi „Sonetele” lui Shakespeare (m. 1987) – 100 de ani

– 1926: S-a născut actorul Matei Gheorghiu (m. 2003)

– 1926: S-a născut Constantin Vasilică, agronom, personalitate marcantă a învățământului superior agronomic din România; viaţa şi activitatea lui profesională timp de șase decenii s-a confundat cu istoria Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (m. 2018)

– 1928: S-a născut (la Babuc/judeţul Durustor, azi în Bulgaria) Hristu Cândroveanu, critic literar, eseist, poet, publicist şi traducător aromân (m. 2013)

– 1933: A murit medicul Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în România; fondator al Societăţii de hidrologie medicală şi climatologie (1922) şi al „Revistei de hidrologie medicală şi climatologie” (1924) (n. 1873)

– 1939: A murit matematicianul Gheorghe Ţiţeica; considerat pe plan mondial unul dintre fondatorii geometriei diferenţiale centro-afine; unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti; membru titular al Academiei Române din 1913, vicepreşedinte al acestui for (1924-1925) (n. 1873)

– 1942: S-a născut baritonul Eduard Tumagian (Tumageanian) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Alexandru Pintescu (numele la naştere: Alexandru Gorşcovaz), poet, eseist, traducător şi avocat (m. 2003) – 75 de ani

– 1947: A murit Scarlat Struţeanu, estetician, critic şi istoric literar (n. 1891) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Monica Spiridon (numele la naştere: Monica-Michaela Dumitrescu), eseistă, critic și teoretician literar – 70 de ani

– 1953: A murit (în închisoarea de la Sighet, corpul fiindu-i aruncat într-o groapă comună, în fostul cimitir al săracilor), omul politic ţărănist Iuliu Maniu; preşedinte al Partidului Naţional Român (1918-1926), apoi, după fuziunea PNR cu Partidul Ţărănesc/Mihalache, preşedinte al PNŢ (1926-1933; 1937-1947); prim-ministru (1928-1930, iunie-octombrie 1930, 1932-1933); membru de onoare al Academiei Române din 1919; după 1944 a încercat să se opună sovietizării ţării; implicat într-un proces de trădare înscenat (1947), devenit şi pretext al desfiinţării PNŢ, a fost condamnat la detenţie pe viaţă (n. 1873)

– 1953: A murit chimistul Negoiţă Dănăilă, considerat drept unul dintre întemeietorii învăţământului românesc de chimie tehnică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1878)

– 1954: S-a născut inginerul Dan Tufiş; cercetări privind inteligenţa artificială, limbajul natural şi artificial computerizat; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1957: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Mircea Romcescu, soţul cântăreţei Olimpia Panciu; după 23 de ani petrecuţi în Danemarca, s-au întors în România în 2012 – 65 de ani

– 1962: S-a născut actorul Mihai Bisericanu – 60 de ani

– 1963: A murit (în penitenciarul din Râmnicu Sărat) omul politic Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918), care a fuzionat cu Partidul Naţional Român (1926), creându-se Partidul Naţional Ţărănesc; preşedinte al PNŢ (1933-1937), ministru al agriculturii şi domeniului public şi ministru de interne în mai multe rânduri; în noiembrie 1947 a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în procesul intentat de regimul comunist conducătorilor PNŢ (n. 1882)

– 1963: A murit inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (n. 1884)

– 1964: A murit Dimitrie G. Dinicu, violoncelist şi pedagog (n. 1898)

– 1965: S-a născut Gheorghe Hagi, unul dintre cei mai valoroşi fotbalişti români din toate timpurile, în prezent antrenor şi om de afaceri

– 1978: A murit pictorul, graficianul, muralistul şi profesorul Catul Bogdan (n. 1897)

– 1986: A murit (la Milano, Italia) J. N. Manzatti (I. A. Mânzatu), compozitor, interpret, critic muzical, memorialist; considerat în anii ’30-’40 ai secolului XX „Prinţul romanţei româneşti”; director al Radiodifuziunii Române în timpul guvernării antonesciene; părăseşte România clandestin, în anul 1947 (n. 1905)

– 1986: A murit scriitorul Grigore Băjenaru (n. 1907)

– 1986: A murit Ioan Ianolide, mărturisitor al închisorilor comuniste, în care a pătimit vreme de 23 de ani; renumit pentru cartea „Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă”; biograful lui Valeriu Gafencu („Sfântul închisorilor”, cum a fost numit de părintele Nicolae Steinhardt) (n. 1919)

– 1988: A murit entomologul Mihail Andrei Ionescu; contribuţii în cunoaşterea faunei şi a ecologiei insectelor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1998: A murit graficianul Pompiliu Dumitrescu (grafică de carte, afişe de film, ilustraţii pentru revistele de copii şi umoristice) (n. 1941)

– 1994: A murit Marin Bucur, critic, istoric literar, eseist şi prozator (n. 1929)

– 2002: A murit (la New York) sculptorul Constantin Antonovici; ucenic al lui Constantin Brâncuşi între anii 1947 şi 1951, după ce trecuse prin atelierul croatului Ivan Meštrovič şi fusese prigonit de Garda de Fier; ulterior s-a stabilit în SUA (n. 1911) – 20 de ani

– 2009: A murit Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Franța: Turneul celor Șase Națiuni la Rugby (5 – 6 feb.)

– Sapporo, Japonia: Festivalul Zăpezii de la Sapporo 2022 (5 – 12 feb.)

Aniversări – Comemorări

– 1534: S-a născut Giovanni Bardi, muzician şi scriitor florentin (m. 1612)

– 1840: S-a născut Sir Hiram Stevens Maxim, american de origine britanică, inventatorul primei arme de foc automate portabile, care-i poartă numele (1883) (m. 1916)

– 1840: S-a născut John Boyd Dunlop, medic veterinar scoţian, care a inventat, din dorinţa de a perfecţiona tricicleta fiului său, prima anvelopă pneumatică (1888); doi ani mai târziu, în 1890, transformă invenţia într-o adevărată afacere şi înfiinţează, la Dublin, prima fabrică de anvelope (m. 1921)

– 1866: S-a născut Sir Arthur Keith, anatomist şi antropolog britanic; specialist în studiul fosilelor umane şi în reconstituirea omului preistoric (m. 1955)

– 1878: S-a născut André Citroën, industriaş şi inginer francez, cunoscut constructor de automobile; în 1919 a fondat societatea care-i poartă numele (m. 1935)

– 1881: A murit Thomas Carlyle, eseist, istoric şi filosof britanic (n. 1795)

– 1906: S-a născut actorul american de film John Carradine (m. 1988)

– 1911: S-a născut tenorul suedez Jussi Björling (m. 1960)

– 1914: S-a născut scriitorul american de literatură SF William Burroughs (m. 1997)

– 1914: S-a născut biofizicianul britanic Alan Lloyd Hodgkin, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1963, alături de Sir John Eccles, Andrew F. Huxley (m. 1998)

– 1915: S-a născut fizicianul american Robert Hofstadter; laureat în 1961 al Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu Rudolf Mössbauer, „pentru studiile de pionierat în domeniul împrăștierii electronilor în nucleii atomici și pentru descoperirile privind structura nucleonilor” (m. 1990)

– 1919: S-a născut actorul american de comedie Red Buttons (m. 2006)

– 1921: S-a născut Sir John Michael Pritchard, dirijor englez (m. 1989)

– 1926: S-a născut editorul american Arthur Ochs Sulzberger, fost director şi preşedinte general al „New York Times”; a condus compania de media „New York Times” timp de 34 de ani, perioadă în care publicaţia a câştigat 31 de premii „Pulitzer” (m. 2012)

– 1926: A murit André Gédalge, compozitor şi pedagog francez; printre elevii săi s-a numărat şi George Enescu (n. 1856)

– 1932: S-a născut Cesare Maldini, fotbalist şi antrenor italian (m. 2016) – 90 de ani

– 1937: A murit Lou Andreas-Salomé, romanciera, eseista şi psihanalista germană de origine rusă (n. 1861) – 85 de ani

– 1940: S-a născut H.[ans] R.[uedi] Giger, pictor, sculptor şi arhitect elveţian; autorul stilului biomecanic; a realizat efectele speciale pentru filmul „Alien” (m. 2014)

– 1946: S-a născut Charlotte Rampling, actriță engleză de film

– 1947: A murit scriitorul german Hans Fallada (n. 1893) – 75 de ani

– 1962: A murit compozitorul francez Jacques Ibert (n. 1890) – 60 de ani

– 1967: S-a născut Alexandre Najjar, romancier, critic literar, jurnalist, om de afaceri și avocat libanez – 55 de ani

– 1967: A murit Violeta Parra (nume complet: Violeta del Carmen Parra Sandoval), compozitoare, cantautoare, folcloristă, etnomuzicolog, artist vizual și activist social chilian; figură reprezentativă a muzicii folk din America Latină (n. 1917) – 55 de ani

– 1969: S-a născut cântărețul, compozitorul, dansatorul, actorul și rapperul american Bobby Brown (nume real: Robert Barisford Brown), pionier al noului swing jack, o fuziune de hip-hop și R&B

– 1985: S-a născut fotbalistul portugez Cristiano Ronaldo (dos Santos Aveiro), câştigător, de mai multe ori, al Balonului de Aur, distincție anuală acordată în domeniul fotbalului de France Football, premiul fiind înmânat jucătorului considerat a fi cel mai bun pe parcursul anului calendaristic anterior

– 1993: A murit Joseph Leó Mankiewicz, scenarist, regizor şi producător american de film (n. 1909)

– 1999: A murit Wassily Leontief, economist american de origine rusă, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1973 (n. 1906)

– 2004: A murit John Hench, desenatorul oficial al celebrului personaj animat Mickey Mouse; apropiat colaborator şi asociat al lui Walt Disney, Hench a fost unul dintre artiştii care au avut o contribuţie însemnată la realizarea unor filme de desene animate devenite clasice, dar şi la crearea parcurilor de distracţii care poartă numele celebrelor studiouri cinematografice (n. 1908)

– 2011: A murit actriţa americană Peggy Rea, vedeta din serialul „The Dukes of Hazzard” (n. 1921)

– 2015: A murit fizicianul american Val Logsdon Fitch; Premiul Nobel pentru fizică pe 1980 (n. 1923)

– 2016: A murit Ray Colcord, compozitor american de muzică de film (n. 1949)

– 2019: A murit cineastul ceh Vaclav Vorlicek; a realizat numeroase comedii şi filme pentru copii, remarcându-se ca regizor al serialelor de televiziune pentru copii „Arabela” (1979-1981) şi „Arabela se întoarce” (1990) (n. 1930)

– 2020: A murit actorul, regizorul şi producătorul american Kirk Douglas (nume real: Issur Danielovitch Demsky); tatăl actorului Michael Douglas (n. 1916)

– 2021: A murit actorul canadian Christopher Plummer (nume complet: Arthur Christopher Orme Plummer), cunoscut pentru rolul căpitanului Von Trapp din „Sunetul muzicii”; a avut o carieră de 75 de ani (n. 1929) – 1 an