Calendarul zilei – 16 decembrie
Publicat de Codrin RAITA, 16 decembrie 2021, 05:00 / actualizat: 16 decembrie 2021, 8:25
S-a întâmplat într-o zi de 16 decembrie
* Acum 467 de ani (1554), la Wilno, în Polonia, era parafat „Tratatul de alianţă şi de pace eternă” între Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei şi Sigismund al II–lea August, regele Poloniei
* Cu 173 de ani în urmă (1848) Adunarea naţională a fruntaşilor români transilvăneni adopta, la Sibiu, o petiţie naţională în care protestează împotriva „unirii” forţate a Transilvaniei cu Ungaria, hotărâtă în martie 1848 (16/28)
* Se împlinesc 150 de ani (1871) de când a văzut lumina tiparului primul număr al revistei „Dreptul” – cea mai veche publicație juridică din România și a doua revistă, în ordine cronologică, după „Convorbiri literare”
* În urmă cu 111 ani (1910) a avut loc, la Issy les Moulineaux (lângă Paris), primul zbor experimental din lume al unui avion cu motor cu reacţie (avionul „Coandă 1910”), inventat, construit şi pilotat de inginerul român Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale. Datorită acestei realizări, Coandă a intrat în istoria aviaţiei sub denumirea de „părintele aviaţiei aeroreactive”
* Cu 103 ani în urmă (1918) apărea Decretul privind exproprierea pământului din vechea Românie (până în martie 1919 au fost declarate expropriate 2.224.588 ha şi date în arendă obştilor de ţărani) (16/29)
* În urmă cu 83 de ani (1938) era înfiinţat, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea. Şeful suprem al FNR era regele; totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea paramilitară „Straja ţării”
* Acum 77 de ani (1944) reapărea zilnic (până la 12.II.1945), la Bucureşti, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, sub direcţia lui Tudor Arghezi (prima serie a revistei în format liliput a apărut, zilnic, între 2.II.1928-10.VIII.1929 şi 15.VI.-5.X.1930, continuată, săptămânal, între anii 1937 şi 1938)
* Acum 58 de ani (1963) au fost stabilite relațiile diplomatice dintre România şi Republica Tunisiană, pe care ţara noastră a recunoscut-o în august 1956, imediat după proclamarea independenței. Ambasada română la Tunis a fost deschisă în octombrie 1967. Tunisia a deschis Ambasada sa la București în octombrie 1981. La 30 septembrie 1997, autoritățile tunisiene au decis închiderea temporară a Ambasadei Tunisiei la București, invocând considerente financiare. La data de 9 februarie 2005, Tunisia a redeschis Ambasada sa la București, numind un ambasador rezident
* Se împlinesc 55 de ani (1966) de când Adunarea Generală a ONU a adoptat Acordul internaţional asupra drepturilor civile şi politice (intrat în vigoare la 23.III.1976). Declaraţia universală a drepturilor omului din 10.XII.1948 şi pactele internaţionale referitoare la drepturile omului formează Carta internaţională a drepturilor omului
* Cu 51 de ani în urmă (1970) avea loc, în SUA, premiera filmului „Love Story”, regia Arthur Hiller, film ce a avut un imens succes de public; protagoniști: Ali Mac Graw și Ryan O´Neal. Drama romantică are la bază un scenariu scris de Erich Segal, după care a fost adaptată cartea „Love Story”. Filmul, binecunoscut pentru tragedia sa, este considerat, de Institutul American de Film, unul dintre cele mai romantice din toate timpurile
* Se împlinesc 50 de ani (1971) de când era adoptată, de către Adunarea Generală a ONU, Convenţia privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor. Deschisă spre semnare la 10.IV.1972, la Washington, Moscova şi Londra, Convenţia a intrat în vigoare la 26.III.1975
* Tot acum 50 de ani avea loc şi adoptarea Declaraţiei privind proclamarea Oceanului Indian ca zonă a păcii, de către Adunarea Generală a ONU
* Cu 32 de ani în urmă (1989) izbucneau manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste de la Timişoara, care au marcat începutul Revoluţiei române
* Acum 17 ani (2004) România a fost acceptată ca membru cu drepturi depline al ITF (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research), organizaţie interguvernamentală creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez de la acea dată, Göran Persson. În decembrie 2012 ITF și-a schimbat denumirea în Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (IHRA). România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) la reuniunea plenară desfăşurată la Trieste, în perioada 13-16 decembrie 2004, în timpul preşedinţiei italiene. Obiectivul principal al IHRA este de a încuraja activităţi legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora. În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Ceremonia de preluare a președinției IHRA a avut loc la data de 8 martie 2016, la Berlin. În perioada martie 2017-martie 2018, România a făcut parte din Troica Președinției IHRA
* În urmă cu 11 ani (2010) România a fost acceptată în unanimitate ca membru cu drepturi depline în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a fost semnat la data 20 ianuarie 2011, şi reprezintă încheierea unui proces de negociere între autorităţile române şi Agenţia Spaţială Europeană şi de pregătire a entităţilor române pentru participarea la programele şi proiectele ESA. Accesul direct la sistemele spaţiale ESA permite ţării noastre dezvoltarea unor aplicaţii spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor naturale şi telemedicină
* Acum 4 ani (2017), la Catedrala Patriarhală din București, a avut loc ceremonia de înhumare a Regelui Mihai I al României, fiind oficiată de Patriarhul Daniel. Apoi cortegiul s-a deplasat cu trenul regal la noua Catedrală din Curtea de Argeș, unde regele a fost înmormântat alături de soția sa, regina Ana. La funeralii au participat Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei și Regina Silvia a Suediei, Marele Duce de Luxemburg, Prințul Charles de Wales, Regele Juan Carlos I al Spaniei și Regina Sofia a Spaniei, Regele Regele Simeon al II-lea al Bulgariei, Regina Anne-Marie a Greciei și reprezentanți ai mai multor casele regale și imperiale. Încărcătura emoțională a zilei a fost sporită de zecile de mii de români, care au ieșit pe străzi sau în gări, să-și ia rămas bun, într-o extraordinară manifestare de simpatie și solidaritate, de la ultimul rege al României. Mihai I (n. 25.X.1921 – m. 5.XII.2017) a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Solidarităţii Naţionale împotriva Dictaturii”, proclamată de Parlamentul României prin Legea nr. 230 din 9.XII.1998
– 1859: S-a născut profesorul Vasile Tarnavschi, unul dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române, specializat în „Vechiul Testament”; decan al Facultăţii de Teologie, rector al Universităţii din Cernăuţi (1918-1920) (m. 1945)
– 1860: S-a născut generalul Ion Dragalina; în Primul Război Mondial, în fruntea Armatei I, a condus apărarea de la Jiu, în cursul căreia a fost rănit mortal (m. 1916)
– 1878: S-a născut istoricul Nicolae Bănescu, specialist în bizantinologie; membru titular al Academiei Române din 1936, vicepreşedinte al acestui for (1946-1948) (m. 1971)
– 1881: S-a născut dramaturgul I. Al. Valjan (pseudonimul lui Ion Alexandru Vasilescu), de profesie avocat; el este autorul piesei într-un act „Ce ştie satul”, prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic” difuzată la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, la 18 februarie 1929 (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu) (m. 1960) – 140 de ani
– 1894: A murit arhitectul şi profesorul Alexandru Orăscu; promotor al clasicismului (clădirea veche a Universităţii şi hotelul „Bulevard” din Bucureşti, hotelul „Continental” din Constanţa ş.a.); primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români (1891-1894); participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892) (n. 1817)
– 1926: S-a născut juristul Ioan Ceterchi; specialist în teoria statului şi a dreptului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1992) – 95 de ani
– 1935: S-a născut arhitectul Emanoil Mihăilescu; a realizat proiecte de hale industriale și construcții auxiliare tehnico-administrative; fost deținut politic, arestat în lotul „Rugul Aprins” (m. 2019)
– 1936: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) pictorul şi profesorul Constantin Flondor; co-fondatorul grupurilor „Prolog”, „Sigma” şi „111”, ce au fost preocupate de experimente în domeniul artei şi cercetărilor vizuale interdisciplinare (integrau în artă atât arhitectura şi matematica, cât şi bionica şi cibernetica) – 85 de ani
– 1937: S-a născut pictorul şi profesorul Marin Gherasim; membru fondator al „Grupării 9+1”; fost preşedinte de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România (m. 2017)
– 1943: S-a născut Corneliu Bîrsan, jurist și profesor; fost judecător al României la CEDO (1998-2013); fost decan al Facultății de Drept a Universității București (1990-1998); membru corespondent al Academiei Române din 2017
– 1943: S-a născut Tudor Olteanu, comparatist şi teoretician literar („Morfologia romanului european”)
– 1943: A murit arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1869)
– 1950: S-a născut Nelu Ploieşteanu, unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi de muzică lăutărească din România (m. 2021)
– 1951: S-a născut pictorul Virgiliu Dan Dimulescu (m. 2020) – 70 de ani
– 1952: S-a născut Rolf Bossert, poet german originar din România (m. 1986, la Frankfurt am Main; s-a sinucis)
– 1953: S-a născut Leonard Oprea, prozator, poet şi eseist; din anul 1999 s-a stabilit în SUA
– 1958: S-a născut compozitorul de muzică uşoară și regizorul muzical Dani Constantin
– 1975: A murit medicul Eugen (Bogdan) Aburel, obstretician şi chirurg renumit al vremii, inovator în unele tehnici chirurgicale ginecologice; primul român înscris în Enciclopedia franceză (n. 1899, într-o familie de armeni)
– 1979: S-a născut Mihai Trăistariu, cântăreţ de muzică pop-dance
– 1980: A murit Ion Maxim, critic literar, poet şi prozator (n. 1925)
– 1991: A murit Mihai Berechet, actor şi regizor (n. 1927) – 30 de ani
– 2003: A murit actorul de revistă Gioni Dimitriu (n. 1921)
– 2005: A murit fizicianul și profesorul Mircea Oncescu, pionier al radioprotecției în România, fondator al școlii române de radioprotecție; director al Institutului de Fizică Atomică, primul președine al Societății Române de Radioprotecţie și fondator al revistei „Curierul de Fizică” (n. 1925)
– 2006: A murit geologul Liviu Ionesi; activitatea de cercetare este concretizată în peste 165 de lucrări şi 30 de rapoarte geologice; importante preocupări şi pentru istoria ştiinţelor geologice din România, prin relevarea contribuţiei unor mari personalităţi din domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 2003 (n. 1925) – 15 ani
– 2008: A murit Eugen Cizek, istoric al literaturii şi culturii Antichităţii, abordate din perspectivă modernă; filolog, specialist în filologie clasică, profesor universitar, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este „Istoria literaturii latine” (n. 1932)
– 2016: A murit Ion Toboşaru, teatrolog, eseist, poet şi profesor (n. 1930) – 5 ani
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Summitul Consiliului European (16 – 17 dec.)
– Frankfurt, Germania: Conferința de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro
– Ankara: Decizia Băncii centrale privind ratele dobânzilor
– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei
– Alger: Sunt marcați 100 de ani de la moartea compozitorului francez, Camille Saint-Saëns
– San Juan, Puerto Rico: Finala concursului Miss World 2021
Aniversări – Comemorări
– Ziua naţională a Republicii Kazahstan; este aniversată Ziua Independenţei (la 16.XII.1991, Parlamentul a declarat independenţa statului şi a adoptat noua denumire a ţării – Republica Kazahstan – 30 de ani). NOTĂ: La 25 octombrie se aniversează Ziua Republicii (marchează adoptarea Declaraţiei de suveranitate din 25.X.1990)
– Ziua naţională a statului Bahrain; marchează ieşirea de sub protecţia britanică / 1971 – 50 de ani
– „Ziua Victoriei” în Bangladesh; cunoscută și sub numele de Bijoy Dibos, Ziua Victoriei din Bangladesh este sărbătorită pe 16 decembrie în fiecare an, ocazie cu care se comemorează victoria forțelor din Bangladesh și India asupra forțelor pakistaneze în Războiul de Eliberare din Bangladesh din 1971 (- 50 de ani), în timpul căruia aproape trei milioane de locuitori au fost uciși, în timp ce 10 milioane au fost transformați în refugiați. Bangladesh își sărbătorește Ziua Independenței pe 26 martie, dată la care au început atrocitățile acestui război. S-a încheiat în cele din urmă aproape nouă luni mai târziu, pe 16 decembrie. Aceasta este, de asemenea, o zi importantă pentru mai multe țări asiatice, ca de exemplu Kazahstan, care și-a câștigat independența tot în această zi (vezi mai sus)
– 1687: A murit Sir William Petty, medic şi economist englez; unul dintre întemeietorii statisticii ca ştiinţă (n. 1623)
– 1775: S-a născut romanciera engleză Jane Austen (m. 1817)
– 1775: S-a născut compozitorul francez François-Adrien Boïeldieu (m. 1834)
– 1783: A murit compozitorul german Johann Adolph Hasse (n. 1699)
– 1804: S-a născut Viktor Buniakovski, matematician rus; considerat fondatorul școlii ruse de teoria probabilităților (m. 1889)
– 1857: S-a născut astronomul american Edward Emerson Barnard, pionier al fotografiei spaţiale (este autorul unei impresionante colecţii de fotografii reprezentând Calea Lactee, eclipse de Soare şi de Lună) (m. 1923)
– 1859: A murit Wilhelm Grimm, filolog şi folclorist german; în colaborare cu fratele său, Jacob, a publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Poveşti” cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (n. 1786)
– 1871: A murit scriitorul şi criticul german Willibald Alexis (pseudonimul lui Georg Wilhelm Heinrich Häring), cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice despre Brandenburg şi Prusia (n. 1798) – 150 de ani
– 1882: S-a născut Zoltán Kodály, compozitor, muzicolog şi pedagog ungar (m. 1967)
– 1883: S-a născut Max Linder, actor şi regizor francez de film (m. 1925)
– 1885, 16/28: S-a născut Vladimir Tatlin, pictor, sculptor şi scenograf rus (m. 1953)
– 1891, 16/28: A murit Sir William Arthur White, diplomat britanic; în 1879 a fost trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar la Bucureşti; s-a dovedit un bun observator al realităţilor din ţările în care a avut misiuni diplomatice; membru de onoare străin al Academiei Române (1885) (n. 1824) – 130 de ani
– 1897: A murit scriitorul francez Alphonse Daudet (n. 1840)
– 1898: A murit Pavel M. Tretiakov, critic de artă şi umanist rus; fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856) (n. 1832)
– 1901: S-a născut Margaret Mead, antropolog american; cercetări interculturale privind dezvoltarea personalităţii şi diferenţierea comportamentelor de sex; studii asupra problemelor ambientale şi de suprapopulare mondială (m. 1978) – 120 de ani
– 1902: S-a născut poetul şi dramaturgul spaniol Rafael Alberti (m. 1999)
– 1917: S-a născut scriitorul englez Arthur C. Clarke (m. 2008)
– 1919: S-a născut scenaristul italian Furio Scarpelli, considerat unul dintre maeştrii filmelor de comedie italiene (m. 2010)
– 1921: A murit, la Alger, Camille Saint-Saëns, compozitor, organist, dirijor şi pedagog francez (n. 1835) – 100 de ani
– 1938: S-a născut (la Tokyo) Liv (Johanne) Ullmann, actriţă de film de origine norvegiană, regizoare şi scenaristă; una dintre actriţele preferate ale regizorului suedez Ingmar Bergman
– 1947: S-a născut actorul britanic Ben Cross (m. 2020)
– 1965: A murit William Somerset Maugham, romancier, nuvelist şi dramaturg britanic (n. 1874)
– 1965: A murit tenorul italian Tito Schipa (n. 1889)
– 1969: S-a născut Adam Guy Riess, astrofizician american; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2011, împreună cu Saul Perlmutter şi Brian P. Schmidt pentru descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate
– 1973: S-a născut (în Mozambic) interpreta portugheză de fadó Marisa (Marisa Núñez)
– 1980: A murit antreprenorul american Harland Sanders, fondatorul lanţurilor de fast-food KFC (Kentucky Fried Chicken) (n. 1890)
– 1983: A murit regizorul rus de film Grigori Alexandrov (n. 1903)
– 1986: A murit Nina Hamnett, pictoriţă şi scriitoare britanică (n. 1890) – 35 de ani
– 1989: A murit actriţa italiană de film Silvana Mangano (n. 1930)
– 2001: A murit scriitorul german Stefan Heym (pseudonimul lui Helmut Flieg) (n. 1913) – 20 de ani
– 2009: A murit producătorul de film american Roy Disney; a jucat un rol important în revitalizarea imperiului desenelor animate creat de unchiul său, Walt Disney (n. 1930)
– 2013: A murit Ray Price, cântăreţ, chitarist şi compozitor american de muzică country (n. 1926)
– 2017: A murit Ralph Carney, saxofonist (a cântat şi la alte multe instrumente), cântăreț și compozitor american (n. 1956)
– 2018: A murit cântăreţul spaniol de flamenco Antonio Cortés Pantoja, supranumit „Chiquetete” (n. 1948)