Calendarul zilei – 15 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 decembrie 2021, 05:00 / actualizat: 15 decembrie 2021, 8:56

S-a întâmplat într-o zi de 15 decembrie

* Acum 209 ani (1812), după eşuarea Primei Republici în Venezuela, Simón Bolívar s-a îndreptat spre Nueva Granada (Colombia de mai târziu), punându-se în slujba Congresului acestei ţări, de unde a lansat primul dintre marile sale documente politice, renumitul „Manifest din Cartagena”

* Cu 161 de ani în urmă (1860) împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotăra alipirea Banatului la Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a se înfiinţa în Banat un „Căpitanat român”. La Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat de la Timişoara (18-19.XI.1860), fusese adoptată o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă) (15/27)

* În urmă cu 159 de ani (1862) apărea, la Bucureşti (iniţial de două-trei ori pe săptămână, iar de la 1/13.VIII.1863, cotidian), gazeta politică şi literară „Buciumul” (care continua gazeta cu acelaşi nume apărută la Paris în 1857), sub redacţia lui Cezar Bolliac. Publicaţia a sprijinit reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Criticând, de pe poziţii liberal-moderate, atât pe conservatori, cât şi pe „roşii” (liberalii), devine, în cele din urmă, oficiosul Opoziţiei (şi-a încetat apariţia la 5/17.XII.1864) (15/27)

* Acum 153 de ani (1868), a avut loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii „Filarmonica Română” (astăzi Filarmonica „George Enescu”, denumită astfel din 1955); dirijor, Eduard Wachmann. „Filarmonica Română” a fost înfiinţată la 29.IV/11.V.1868, la Bucureşti, prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906) (15/27)

* Se împlinesc 150 de ani (1871) de când apărea gazeta politică şi literară „Adevărul” (seria I, săptămânal, la Iaşi, până la 5/17.IV.1872; seria a II-a, cotidian, la Bucureşti: 15/27.VIII.1888-21.XI/3.XII.1916; 3/16.I.1919-17.XII.1937; 13.IV.1946-31.III.1951). Fondator şi primul director: Alexandru V. Beldiman. Publicaţia a contribuit la formarea şi afirmarea opiniei publice democratice româneşti, oglindind, în acelaşi timp, năzuinţele şi lupta poporului român pentru formarea statului naţional unitar şi pentru integritatea teritorială a ţării (15/27)

* Se împlinesc 145 de ani (1876) de când era înfiinţat Cercul Militar al Ofiţerilor din Garnizoana Bucureşti, actualul Cerc Militar Naţional, ca formă de asociere privată a ofiţerilor, închirierea sau construcţia localului, precum şi desfăşurarea activităţilor fiind asigurate financiar prin cotizaţiile membrilor. Noua instituție a fost pusă sub patronajul lui Carol I (domnitor la acea dată, iar, din 1881, rege). Primul conducător al Cercului Militar a fost generalul Alexandru Zefcari (1876-1877)

* Acum 99 de ani (1922) apărea, până în 1948, publicaţia săptămânală „Revista Jandarmeriei”. Seria nouă a revistei a apărut în 1991

* Cu 83 de ani în urmă (1938), Memorandumul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crişana, Satu Mare, Maramureş), semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici şi încă 48 de fruntaşi ai PNŢ, era prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea „o schimbare de regim radicală” şi respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918

* În urmă cu 82 de ani (1939), la Atlanta (SUA), a avut loc premiera internațională a filmului „Pe aripile vântului”, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell (1900 – 1949), unul dintre cele mai rentabile filme din toate timpurile, cu încasări de 1,6 miliarde de dolari. Regia a fost semnată de Victor Fleming, iar protagoniştii au fost Vivien Leigh (în rolul lui Scarlett O’Hara) şi Clark Gable (în rolul lui Rett Butler)

* Acum 71 de ani (1950) Marea Adunare Naţională (Parlamentul) adopta Legea planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pentru anii 1951-1955 (primul din seria planurilor cincinale ale perioadei 1951-1989)

* Cu 51 de ani în urmă (1970) naveta spaţială sovietică „Venera 7” a efectuat prima asolizare a unei sonde pe planeta Venus. Sonda a transmis timp de 23 de minute

* În urmă cu 49 de ani (1972) România a aderat la două instituţii financiare internaţionale, oficial parte din structuri ale Organizaţiei Naţiunilor Unite: Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). Prima acorda credite pentru reechilibrarea balanţei monetare, iar cealaltă finanţa proiecte de infrastructură. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi Luxemburg. Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, coordonator al activităţii privind elaborarea legislaţiei, politicilor şi reglementărilor contabile şi fiscale. În cadrul BIRD, guvernator pentru România este ministrul finanţelor publice, poziţia de guvernator supleant fiind deţinută de viceguvernatorul BNR desemnat în acest sens de către guvernatorul Băncii Naţionale a României

* Acum 26 de ani (1995), în zilele de 15 şi 16 decembrie, în cadrul Consiliului European desfăşurat la Madrid, şefii de stat şi de guvern au convenit asupra noii monede europene. Aceasta a fost denumită „euro” şi a devenit moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare, începând cu 1.I.2002 (numită şi „Ziua E”). Euro a înlocuit monedele naţionale din Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda şi Grecia (începând cu 30 martie 2002, euro are putere circulatorie unică în aceste state). Ulterior, euro a fost adoptată şi în Slovenia (2007), Cipru, Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014) şi Lituania (2015). În prezent, euro (EUR) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale UE, acestea formând zona euro

* Tot acum 26 de ani de când liderii ţărilor membre ale ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) – Indonezia, Malaysia, Filipine, Thailanda, Brunei şi Vietnam, împreună cu reprezentanţii Cambodgiei, Laosului şi R. Myanmar (devenite membre ale ASEAN ulterior) au semnat, la Bangkok, un tratat privind declararea regiunii drept zonă liberă de arme nucleare (Tratatul de la Bangkok); a intrat în vigoare la 28 martie 1997

* Cu 21 de ani în urmă (2000) era închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, ca urmare a documentului semnat, la 5.VI.2000, de preşedinţii ucrainean, Leonid Kucima, şi american, Bill Clinton. În data de 26 aprilie 1986, la ora locală 01:23, reactorul „Numărul 4” al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, emanând în atmosferă, timp de 10 ore, radiaţii cu o intensitate echivalentă cu cea a 500 de bombe de la Hiroshima. Mai multe state din Europa, inclusiv România, dar mai ales Ucraina, Rusia şi Belarusul, au fost expuse contaminării. În urma exploziei, s-au produs radiaţii puternice, cu implicaţii ecologice resimţite şi în prezent

* Acum 19 ani (2002) România a fost nominalizată, pentru prima dată, în cadrul galei Premiilor MTV Europe Music Awards, care a avut loc la Barcelona, prin introducerea secţiunii „Cel mai bun artist român”, câştigătoare fiind trupa „Animal X”

* Cu 8 ani în urmă (2013) izbucnea Războiul Civil din Sudanul de Sud, când o facțiune a Armatei de Eliberare a Poporului din Sudan a început o revoltă în Sudanul de Sud. Președintele Salva Kiir a numit-o tentativă de lovitură de stat și a anunțat următoarea zi că a fost înăbușită. Dimpotrivă, conflictul a erupt din nou pe 16 decembrie și s-a extins mai departe de capitala Juba, în regiunea Jonglei, care era predispusă instabilităților inter-etnice, în mare parte de-a lungul limitelor etnice. Peste 1.000 de persoane au fost ucise, aproximativ 200.000 de persoane au fost strămutate intern pe teritoriul Sudanului de Sud ca urmare a crizei actuale, iar aproximativ 60.000 de persoane s-au adăpostit în tabere ONU pe teritoriul țării. În anul 2020, guvernul din Sudanul de Sud a încheiat un acord de pace istoric cu mai multe mișcări rebele, menit să pună capăt războiului, mai ales în regiunea Darfur, unde au fost ucise sute de mii de persoane

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Elefterie, episcopul Iliriei (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. episcop martir Elefterie (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1802: S-a născut Bolyai János, matematician de origine maghiară din România; unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann (m. 1860)

– 1868: S-a născut Ioan Moţa, preot şi publicist; a militat pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (m. 1940)

– 1874: A murit Iosif Szabó, botanist şi farmacist român de naţionalitate germană; originar din Transilvania, s-a stabilit în 1842 la Iaşi, unde, în 1856, împreună cu Atanasie Fătu, a pus bazele Grădinii Botanice; împreună cu dr. Iacob Cihac, a întocmit prima lucrare de farmacologie din literatura română; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1803)

– 1883: S-a născut Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor (m. 1960)

– 1887: S-a născut A.[dolf] Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (m. 1936)

– 1887: S-a născut Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical, prozatoare şi profesoară; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (m. 1991)

– 1899: A murit Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (n. 1865)

– 1901: S-a născut actorul Dorin Sireteanu (m. 1977) – 120 de ani

– 1914: S-a născut regizorul de film documentar Ion Bostan, specializat în filme despre ecologie şi artă (m. 1992)

– 1914: S-a născut compozitorul Gheorghe Dumitrescu (m. 1996)

– 1926: S-a născut medicul Mircea Olteanu; specialist în oftalmologie, s-a afirmat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii şi estetice; se numără printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuţi sub anestezie generală; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2011) – 95 de ani

– 1936: S-a născut economistul, muzeograful, profesorul, pictorul şi sculptorul Traian Zorzoliu, unul dintre promotorii muzeografiei pe meleagurile Oltului (m. 2015) – 85 de ani

– 1937: S-a născut actorul, scriitorul şi profesorul Dionisie Vitcu

– 1942: S-a născut poeta, prozatoarea şi eseista Smaranda Jelescu; cunoscută în urma celor aproape 3.000 de emisiuni de televiziune realizate la TVR, la secţia Cultură, unde a lucrat mai bine de 20 de ani (m. 2017)

– 1947: S-a născut George Pruteanu, lingvist şi om politic (m. 2008)

– 1948: S-a născut soprana Gabriela Cegolea; debutează cu rolul Floria Tosca pe scena Teatrului Regal din Copenhaga (1976), iar din 1982, devine solistă a Teatrului „La Scala” din Milano; membră a Consiliului Naţional pentru Cercetări Fonetice, Departamentul lingvistică, al Universităţii din Padova (Italia); membră a Asociaţiei italiene de acustică; câştigătoare a mai multor concursuri internaţionale de canto („Cristine Nilson” şi „Jussi Biorling” la Stockholm; Lonigo, Peschiera del Garda şi Parma оn Italia) şi fondatoare a Şcolii de canto „Vox mentis”

– 1948: S-a născut Cornel Nistorescu, publicist, prozator şi analist politic; director al ziarului „Cotidianul” (din 2009)

– 1951: S-a născut Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „Song” (m. 1993) – 70 de ani

– 1969: A murit medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1901)

– 2008: A murit Anghel Rugină, economist american de origine română; specialist în probleme financiare, a lucrat în cadrul FMI; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1913)

– 2016: A murit poeta Viorela Codreanu Tiron (n. 1954) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul Parteneriatului Estic al UE

– Bruxelles: Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta despre tensiunile care au dus la ciocniri la frontieră cu mai multe trupe ucise în noiembrie

– Varșovia: Polonia începe să construiască un zid de-a lungul graniței cu Belarus

– Geneva: Reuniunea Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU privind Ucraina

– Dhaka: Președintele indian Ram Nath Kovind va vizita Dhaka pentru a participa la sărbătoarea Zilei Victoriei din Bangladesh (15 – 17 dec.)

– Franța: De la această dată, cea de-a treia doză de vaccin împotriva Covid-19 devine obligatorie pentru cei peste 65 de ani pentru a-și putea prelungi permisul de sănătate

– Washington: Conferință de presă susținută de președintele Fed, Jerome Powell

– Bruges, Belgia: Procesul a 23 de persoane în cazul celor 39 de migranți vietnamezi care au murit într-un camion frigorific în Anglia în 2019 (15 – 16 dec.)

– Beijing, China: Conferință de presă a guvernului privind performanța economică din noiembrie

Aniversări – Comemorări

– 37 d.H: S-a născut împăratul roman Nero (adevăratul nume: Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.H., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (m. 68 d.H., s-a sinucis)

– 1657: S-a născut Michel-Richard de Lalande, compozitor şi organist francez (m. 1726)

– 1675: La această dată a fost înmormântat pictorul olandez Jan Vermeer; unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc (n. 1632)

– 1832, 15/27: S-a născut Pavel Tretiakov, fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856), critic de artă şi umanist rus (m. 1898)

– 1832: S-a născut inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a proiectat şi construit vestitul turn din Paris care-i poartă numele (m. 1923)

– 1852: S-a născut fizicianul francez Henri Becquerel; a descoperit fenomenul de radioactivitate la uraniu (1896); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu conaţionalii săi Pierre şi Marie Curie (m. 1908)

– 1859: S-a născut Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (m. 1917)

– 1860: S-a născut Niels Ryberg Finsen, medic și om de știință danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1903 (m. 1904)

– 1870: S-a născut Josef Hoffmann, arhitect, decorator, designer și profesor austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 a fost arhitect al oraşului Viena (m. 1956)

– 1907: S-a născut Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), arhitect şi urbanist brazilian; considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO); a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (m. 2012)

– 1916: S-a născut (în Noua Zeelandă) biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru medicină pe 1962 (m. 2004) – 105 ani

– 1923: S-a născut Pierre Cossette, prolific producător de televiziune canadian; iniţiator (1958) al premiilor Grammy, unele dintre cele mai prestigioase recompense muzicale din SUA (m. 2009)

– 1926: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul grec Nikos Koundouros (m. 2017) – 95 de ani

– 1928: S-a născut violonista poloneză Ida Haendel (m. 2020)

– 1931: S-a născut scriitorul danez Klaus Rifbjerg (m. 2015) – 90 de ani

– 1934: S-a născut soprana bulgară Raina Kabaivanska

– 1941: A murit (ucis de hitlerişti) ziaristul francez Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (n. 1902) – 80 de ani

– 1944: A murit trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (n. 1904)

– 1948: S-a născut Pascal Bruckner, romancier, eseist, filosof și profesor francez

– 1958: A murit fizicianul elveţian naturalizat american Wolfgang Pauli; contribuţii în mecanica cuantică şi fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică pe 1945 (n. 1900)

– 1966: A murit Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida) (n. 1901) – 55 de ani

– 1974: A murit regizorul american de film Anatole Litvak (n. 1902, în Ucraina)

– 1989: A murit actorul britanic de teatru, cinema și televiziune Edward Underdown (n. 1908)

– 1989: A murit Knut Kolsrud, etnolog norvegian (n. 1916)

– 2010: A murit regizorul de film, scenaristul şi producătorul american Blake Edwards (n. 1922)

– 2011: A murit Christopher Hitchens, scriitor, critic literar şi jurnalist american de origine britanică (n. 1949) – 10 ani

– 2013: A murit actriţa americano-britanică Joan Fontaine (nume la naştere: Joan de Beauvoir de Havilland), una dintre figurile remarcabile ale vârstei de aur a Hollywoodului, celebră pentru rolurile din filmele lui Hitchcock (n. 1917, în Japonia din părinţi britanici)

– 2020: A murit actriţa franceză Caroline Cellier (n. 1945) – 1 an