Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 8 noiembrie 2021, 8:18

S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* Cu 228 de ani în urmă (1793) era deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 156 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 147 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul. Statuia lui Mihai Viteazul din București este o statuie ecvestră, operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887) și este primul monument de această factură din Capitală. Materialul documentar necesar pentru realizarea lucrării i-a fost trimis sculptorului de către Alexandru Odobescu și Theodor Aman. În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București

* În urmă cu 126 de ani (1895), fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (1845 – 1923), a descoperit razele X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901. Razele X, cunoscute ca razele Röntgen, sunt radiații electromagnetice ionizante cu undă mică, cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström). Ca profesor al Universității Würzburg (Germania) a studiat descărcările electrice. Pe parcursul studiilor și cu un mic ajutor (o lampă), descoperă niște radiații pe care le-a numit raze X.  Pe 22 decembrie 1895, fizicianul german a realizat prima radiografie făcută mâinii soției sale

* În urmă cu 98 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită „Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Acum 76 de ani (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de la înfiinţarea Institutului de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”

* Acum 71 de ani (1950) avea loc prima luptă a unor avioane de vânătoare (jet fighter), în timpul războiului coreean (1950 – 1953), când un F-80 aparținând SUA a doborât două MiG-15 nord-coreene, de origine rusească. Prim-locotenentul Russell J. Brown, din cadrul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, a 16-a escadrilă de interceptare a luptătorilor, este creditat cu doborârea unui avion de vânătoare Mikoyan-Gurevich MiG-15, construit în Rusia, lângă râul Yalu, în timp ce zbura cu un Lockheed F-80C-10-LO Shooting Star

* În urmă cu 63 de ani (1958) Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti îi condamna, prin Sentinţa nr. 125, pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* După căderea comunismului, România obţinea, acum 28 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Cu 22 de ani în urmă (1999) era înfiinţat Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt „exportul” de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* Acum 8 ani (2013) Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

* Se împlinesc 5 ani (2016) de când Donald John Trump (n. 1946), magnat imobiliar, vedetă de televiziune şi politician, a devenit al 45-lea președinte al Statelor Unite, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat. A preluat oficial mandatul de președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându-l în această funcţie pe Barack Obama. A candidat din partea Partidului Republican pentru un nou mandat la Casa Albă, la alegerile desfășurate pe data de 3 noiembrie 2020, scrutin în urma căruia a fost dat drept câștigător candidatul democrat, Joseph „Joe” Biden Jr., care a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Statelor Unite (al 47-lea) în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Barack Obama

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril şi toate cetele Puterilor Cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Martirilor Români de la Beliș”, amintește de evenimentul petrecut la această dată în 1918 pe moșia baronului maghiar János Urmánczy, în zona comunei Beliș din districtul Huedin al comitatului Cluj, când, între 41 și 50 de civili – în majoritate români – au fost împușcați mișelește și aruncați în foc de către o unitate de militari înarmați aflată sub comanda căpitanului K.u.K. Antoniu Dietrich

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965) – 120 de ani

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002) – 105 ani

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar, profesor (m. 2018)

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat (m. 2019)

– 1929: S-a născut Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii ’80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (m. 2019). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 9.XI.1929

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor. NOTĂ: Academia DacoRomână l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013 (m. 2020)

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910)

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909) – 25 de ani

– 1999: A murit juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1914)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924) – 20 de ani

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924) – 15 ani

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor de muzică de jazz, pianist şi profesor; a avut o contribuţie desebită la dezvoltarea jazz-ului românesc, atât în calitate de muzician, cât şi ca pedagog (n. 1935) – 5 ani

– 2019: A murit Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Eurogrup, în cadrul căreia miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre inflație, strategii fiscale, euro digital, solvabilitatea firmelor și uniunea bancară

– Wellington: Miniștrii țărilor din Asia-Pacific se întâlnesc la Summitul APEC din Noua Zeelandă (8 – 14 nov.)

– Praga: Sesiune inaugurală a Parlamentului după alegerile legislative

-Moscova: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov poartă discuții cu omologul său venezuelean, Felix Plasencia

– Singapore: Redeschiderea frontierelor pentru călătorii australieni și elvețieni vaccinați, fără impunerea carantinei

– Elveția: Demararea unei campanii de vaccinare împotriva Covid-19 înaintea redeschiderii stațiunilor de schi

– Genova, Italia: Începe audierea preliminară privind posibila urmărire penală a 59 de persoane pentru căderea podului Genova

-Ucraina: Intrarea în vigoare a suspendării funcționarilor și cadrelor didactice nevaccinate împotriva Covid

– Erevan, Armenia: Manifestații de protest la apelul opoziției

-Greifswald, Germania: Cea de-a 10-a aniversare de la inaugurarea gazoductului Nord Stream, care leagă direct Rusia și Europa prin Marea Baltică

– Saint-Yorre, Franța: Inaugurarea ROXPET, principalul centru european de reciclare a sticlelor, de către producătorul de apă minerală Sources Alma (Cristaline)

– Bruxelles: Audierea lui Frances Haugen de către deputații europeni din Comisia pentru piața internă. Frances Haugen a dezvăluit zeci de mii de documente interne ale Facebook către Securities and Exchange Commission și The Wall Street Journal în 2021

– Milano: Prezentarea planului strategic multianual al Euronext

– SUA: Vor fi ridicate restricțiile de intrare pentru călătorii vaccinați împotriva Covid-19

-Barcelona: Conferință de presă privind finalizarea unui nou turn al Sagrada Familia

– New York: Licitație de toamnă la Christie’s, care va include opere semnate de Picasso, Van Gogh, Monet, Basquiat, Banksy (8 – 12 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Data marchează aniversarea descoperirii radiațiilor X de către Wilhelm Roentgen, în 1895. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 8 – 14.XI: „Săptămâna Internațională a Științei și Păcii” a avut loc pentru prima dată în 1986 și, datorită succesului său, a fost desemnată oficial ca atare de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în 1988. Manifestările, ce au loc în săptămâna care include ziua de 11 noiembrie, au ca obiective promovarea păcii internaționale și a drepturilor omului, protecția mediului și conștientizarea rolului științei și tehnologiei în menținerea păcii mondiale și a dezvoltării sociale

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742) – 365 de ani

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765) – 310 ani

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1998) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române (1997) (m. 2016)

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n.1929), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei – 90 de ani

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor de film, scenarist şi producător francez

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; Premiul Nobel pentru literatură pe 1933; primul rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură (n. 1870)

– 1959: S-a născut scriitoarea americancă Caroline Knapp (m. 2002)

– 1960: S-a născut actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (m. 2017)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

– 2017: A murit Antonio Carluccio, ”naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (n. 1937)