Calendarul zilei – 7 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 7 noiembrie 2021, 9:16

S-a întâmplat într-o zi de 7 noiembrie

* Cu 362 de ani în urmă (1659) era semnat Tratatul Pirineilor, acord de pace între Franţa şi Spania, de la sfârşitul Războiului de 30 de ani. Întrucât Filip IV al Spaniei nu a primit ajutorul aşteptat de la Habsburg împotriva Franţei, a încheiat un tratat de pace prin care ceda Franţei porţiuni de graniţă. Tratatul implica, de asemenea, căsătoria dintre Ludovic al XIV-lea şi infanta spaniolă Maria Tereza, în urma căreia monarhul francez a devenit cel mai puternic din Europa

* Generalul Pavel Kiseleff (1788-1872), comandant al armatei ruseşti din Principatele Române în timpul războiului ruso-turc (26.IV – 14.IX.1829), era numit, acum 192 de ani (1829), în temeiul Tratatului de la Adrianopol (care instituia Rusia drept putere protectoare a Principatelor), preşedinte plenipotenţiar al divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti (până la 20.III/1.IV.1834) (7/19)

* Cu 144 de ani în urmă (1877) începea asaltul final al trupelor române asupra redutei Rahova. Bătălia de la Rahova (Bulgaria, 7/19 – 9/21 noiembrie 1877), a fost una dintre principalele bătălii ale Războiului pentru Independenţa României. În lupte au fost implicate detaşamente româno-ruse, în vederea supunerii garnizoanei otomane de la Rahova. Lupta pentru ocuparea Rahovei s-a încheiat cu victoria trupelor române

* Acum 104 ani (1917) avea loc Revoluţia bolşevică din Rusia: revoluţionarii bolşevici au cucerit Palatul de Iarnă al ţarilor ruşi de la Sankt Petersburg, puterea fiind preluată de Partidul Bolşevic, condus de Lenin (eveniment cunoscut în istorie ca Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi considerat începutul unei perioade de peste 70 de ani de comunism). După prăbuşirea U.R.S.S (în 1991), pe baza unui decret semnat de preşedintele Boris Elţîn, în 1996, această zi a fost proclamată ca „Zi a consensului şi reconcilierii”. Începând din 2005 se marchează, însă, la 4 noiembrie, „Ziua Unităţii Poporului” (care celebrează sfârşitul intervenţiei poloneze în 1612), care înlocuieşte ziua de 7 noiembrie

* Acum 103 ani (1918) apărea Manifestul Marelui Sfat Naţional din Transilvania privind convocarea, la 18.XI/1.XII, a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. Desemnarea delegaţiilor la Adunare s-a făcut pe principii democratice, în adunări deschise, fiind aleşi ţărani, învăţători, preoţi, avocaţi, studenţi, ofiţeri, soldaţi muncitori și meseriaşi. La Marea Adunare de la Alba Iulia au sosit 1228 de delegaţi/deputaţi, de drept sau aleşi, din toate ţinuturile transilvane, peste 100.000 de români. În dimineaţa zilei de 18.XI/1.XII, Preşedintele Consiliului Naţional Român Central, Ştefan Cicio-Pop, a rostit cuvântul de deschidere, subliniind importanţa istorică a momentului şi misiunea adunării. Discursul solemn a fost rostit de Vasile Goldiş care sublinia caracterul actului ce trebuia înfăptuit (7/20)

* Se împlinesc 90 de ani (1931) de la fondarea Agenţiei chineze de ştiri „Red China News Agency”, predecesoarea actualei agenţii „Xinhua News Agency” (China Nouă). În anul 1937, „Red China News Agency” şi-a schimbat numele în „Xinhua”, iar în 1949 în „China Nouă”. Sediul Agenţiei naţionale de presă a Chinei este la Beijing, „Xinhua” fiind cel mai mare centru de presă din China şi unul dintre cele mai mari din lume. Nu este doar o agenţie de presă, ci și un trust care editează peste 40 de tipuri de publicaţii

* În urmă cu 71 de ani (1950) avea loc inaugurarea Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti (actualul Teatru Naţional de Operetă „Ion Dacian”), cu premiera „Vânt de libertate”, de Isaac Dunaevski. Cu un sediu demolat în 1986, de regimul Ceauşescu (situat pe Splaiul Unirii), Teatrul de Operetă a funcţionat fără întrerupere până în anul 2005 în clădirea Teatrului Naţional Bucureşti „I. L. Caragiale”. Din cauza incendiului care a afectat grav clădirea Naţionalului bucureştean, spectacolele s-au desfăşurat timp de doi ani în sala MAI (Ministerul Afacerilor Interne), ulterior revenind în actuala Sală Studio (fosta Sală Mică) a Teatrului Naţional Bucureşti „I. L. Caragiale”, unde au avut loc până în anul 2011, când clădirea celui din urmă a devenit obiectul reparaţiilor capitale. Rămas fără sală de spectacole, Teatrul de Operetă a desfăşurat un amplu turneu naţional. Noua sală de spectacole a Teatrului de Operetă şi Musical „Ion Dacian” din Bucureşti, prima clădire destinată artelor spectacolului muzical construită în România după anul 1989, a fost inaugurată în luna ianuarie a anului 2015, cu musicalul „Fantoma de la Operă”, de Andrew Lloyd Webber, în regia lui Stephen Barlow. Noua clădire este amplasată pe Bulevardul Octavian Goga nr. 1, în imediata apropiere a Bibliotecii Naţionale a României

* Se împlinesc 70 de ani (1951) de la premiera, la Bucureşti, a operetei „Ana Lugojana”, de Filaret Barbu

* Într-o zi de 7 noiembrie, acum 31 de ani (1990), a fost creată Alianţa Civică, constituită prin cooperarea principalelor asociaţii civice de la acea dată şi ca urmare a adeziunii publice a 216 personalităţi ale lumii culturale, artistice, ştiinţifice şi tehnice din România, multe dintre acestea fiind cunoscuţi opozanţi ai regimului lui Ceauşescu. Deşi nu s-a transformat în partid politic şi nu a candidat ca entitate separată în alegeri, numeroşi membri ai Alianţei Civice au fost propulsaţi în diferite funcţii în stat (la nivel central şi local) ca parte din decizia Alianţei de a se implica activ în viaţa politică din România (printre ei se numără şi prof. univ. Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000)

* Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj a inaugurat, acum 7 ani (2014), primul Institut de Armenologie din România. Conferința inaugurală a avut loc în sala Regele ­ Ferdinand I, avându-i ca invitați pe ÎPS Gyorgy Jakubinyi, arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia și administrator apostolic al Ordinariatului Armenilor Catolici din România, PS Datev Hagopian, episcop și Întâistătătorul Bisericii Apostolice Armene din România, senatorul Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România, Hamlet Gasparian, ambasadorul Republicii Armenia în România (de la acea dată), prof. univ. dr. Aram Simonyan, rectorul Universității de Stat din Erevan, capitala Armeniei, precum și acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai

* Cu 6 ani în urmă (2015) avea loc întâlnirea istorică dintre președintele Taiwanului, Ma Ying-jeou și cel al Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, în Singapore. Întâlnirea a fost prima dintre liderii politici ai celor două părți ale strâmtorii Taiwan de la sfârșitul războiului civil chinez din 1950 şi proclamarea de către Mao Zedong a Republicii Populare Chineze, și prima de la întâlnirea dintre Chiang Kai-shek și Mao Zedong, la Chongqing, în timpul Acordului dublu al zecelea, cunoscut formal sub numele de Rezumatul conversațiilor dintre reprezentanții Kuomintangului și Partidul Comunist din China, acord între Kuomintang (KMT) și Partidul Comunist Chinez (PCC) care a fost încheiat la 10 octombrie 1945 (Zece Ziua dublă a Republicii China), după 43 de zile de negocieri

Aniversări – Comemorări

– 1867: S-a născut medicul Mihail Manicatide, fondatorul şcolii româneşti moderne de pediatrie; întemeietorul pediatriei ştiinţifice ca metodă de abordare a patologiei infantile; autorul primelor tratate de pediatrie şi terapeutică infantilă; a fondat Societatea Română de Pediatrie (1929) (m. 1954)

– 1869: S-a născut preotul şi folcloristul Teodor Bălăşel, considerat cel mai de seamă culegător de folclor din Oltenia; în timpul vieţii a publicat doar o parte neînsemnată din materialul cules, restul apărând postum (m. 1941)

– 1872: S-a născut Ion-Aurel Candrea, lingvist, filolog şi etnofolclorist; studii de dialectologie, lexicologie şi limbă română veche; autor, împreună cu Ovid Densusianu, al „Dicţionarului etimologic al limbii române. Elementele latine” (m. 1950)

– 1881: S-a născut Peter Neagoe, prozator şi pictor; stabilit în Statele Unite, unde a primit cetăţenia în anul 1913 (m. 1960, la Kingston/SUA) – 140 de ani

– 1897: S-a născut poetul D.[umitru] Ciurezu (m. 1978)

– 1908: S-a născut Ion Cantacuzino (Ion Filotti Cantacuzino, fiul actriţei Maria Filotti), scriitor, producător, scenarist, critic şi istoric de film; a fost unul dintre cei mai activi conferenţiari la microfonul ”Universităţii Radio”; tot el este cel care a introdus în programele Radiodifuziunii ”Cronica cinematografică”, pe care a susţinut-o cu succes mulţi ani (m. 1975)

– 1911: S-a născut interpreta de muzică populară Maria Lătăreţu; era numită „Privighetoarea Gorjului”, „Crăiasa cântecului românesc” sau „Prinţesa cântecului popular românesc” (m. 1972) – 110 ani

– 1914: S-a născut poetul şi editorul Ion Bănuţă (m. 1986)

– 1915: S-a născut Amelia Pavel, critic şi istoric al artelor, eseistă, memorialistă (m. 2003)

– 1916: S-a născut Mihai Şora, filosof şi eseist; ministru al învăţământului (decembrie 1989-iunie 1990) în primul Guvern democratic provizoriu al României după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice; membru de onoare al Academiei Române (2012) – 105 ani

– 1923: S-a născut Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (m. 1989)

– 1927: S-a născut actorul Mihai Berechet (m. 1991)

– 1936: S-a născut Marius Guran, inginer specialist în calculatoare, profesor; unul din pionierii informaticii românești; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (m. 2019) – 85 de ani

– 1940: S-a născut actriţa Dorina Lazăr; directoare a Teatrului Odeon (2003-2017)

– 1942: S-a născut actriţa Mariana Mihuţ; soția actorului Victor Rebengiuc

– 1945: A murit Mircea Djuvara, filosof şi jurist; considerat unul dintre marii gânditori în domeniul filosofiei juridice; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1886)

– 1958: S-a născut Marius Ladislau Vizer, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo; ales, în mai 2013, la Sankt Petersburg, în funcţia de preşedinte al organizaţiei mondiale SportAccord, cu 54 de voturi din 92, succedându-i în funcţie olandezului Hein Verbruggen, reales în 2017

– 1983: A murit sculptorul Ion Jalea; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1887)

– 1996: A murit Val Munteanu, ilustrator de carte, grafician (n. 1927) – 25 de ani

– 2009: A murit dirijorul Alexandru Lascae; stabilit în Olanda din 1969 (n. 1942)

– 2015: A murit textierul, poetul şi scriitorul Aurel Storin (n. 1937)

– 2016: A murit jurnalistul şi scriitorul Valentin Hossu-Longin (n. 1939) – 5 ani

– 2016: A murit juristul, profesorul şi publicistul Corneliu Turianu (n. 1940) – 5 ani

– 2020: A murit pictorul, artistul decorator şi graficianul Ovidiu Paştina (n. 1934) – 1 an

– 2020: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Octavian Nemescu, considerat unul dintre cei mai importanți exponenți ai avangardei clasice europene; a avut o contribuție importantă la apariția și evoluția curentului spectral românesc, pe orientarea spectralismului isonic; a compus piese simfonice, corale, camerale, muzică ambientală, metamuzici, muzică imaginară, ritualuri colective și individuale ce implică toate simțurile (n. 1940) – 1 an

– 2020: A murit sociologul, juristul şi omul politic Vasile Gherasim; fost primar al Sectorului 1 al Capitalei (2000-2004), deputat (2008-2012) şi consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României (din 2017) (n. 1950) – 1 an

– 2020: A murit Aurelian Iulius Șuţă (ȘAI), unul din cei mai renumiți caricaturiști români; artist vizual și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Craiova (n. 1965) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Auckland, Noua Zeelandă: Forumul Economic Asia Pacific 2021 (APEC), ediție online (7 – 14 nov.)

– Nicaragua: Alegeri generale

– SUA: Maratonul de la New York

– Ciudad de Mexico: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Mexicului

Aniversări – Comemorări

– 1598: La această dată a fost botezat pictorul spaniol Francisco de Zurbarán (m. 1664)

– 1698: A murit Andrea Guarneri, lutier italian din Cremona (n. 1626)

– 1810: S-a născut Ferenc Erkel, compozitor, pianist, dirijor şi pedagog ungar (m. 1893)

– 1818: S-a născut Emil Du Bois-Reymond, medic şi fiziolog german, descoperitorul potenţialului de acţiune al neuronului şi întemeietorul electrofiziologiei experimentale (m. 1896)

– 1839: S-a născut dirijorul german Hermann Levi (m. 1900)

– 1867: S-a născut Marie Sklodowska-Curie, fiziciană şi chimistă franceză de origine poloneză; împreună cu soţul său, fizicianul şi chimistul francez Pierre Curie, a descoperit şi izolat, în 1898, elementele radiu şi poloniu; contribuţii fundamentale la studiul radioactivităţii; a pus bazele radioterapiei; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903 (împreună cu Pierre Curie şi Henri Becquerel) şi pentru Chimie în anul 1911 (m. 1934)

– 1878: S-a născut Lise Meitner, fiziciană suedeză de origine austriacă; a emis, în ianuarie 1939, împreună cu Otto Frisch, prima explicaţie fizică a fisiunii nucleare, iar împreună cu chimistul german Otto Hahn şi asistentul său Fritz Straßmann a descoperit, prin metode radiochimice, reacţia de fisiune nucleară; din cauza faptului că era femeie şi evreică, în perioada interbelică nu a fost recunoscută ca unul dintre descoperitorii fisiunii nucleare (m. 1968)

– 1903: S-a născut Konrad Lorenz, medic şi psiholog austriac; studii de psihologie animală în corelaţie cu comportamentul uman; fondatorul etiologiei, alături de britanicul Nikolaas Tinbergen; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1973, împreună cu germanul Karl von Frisch şi britanicul N. Tinbergen (m. 1989)

– 1904: S-a născut Jean Coulomb, geofizician şi meteorolog francez; importante cercetări privind climatologia sahariană; s-a interesat şi de problemele geofizice ale României, mai ales în domeniile geomagnetismului şi seismologiei; membru de onoare străin al Academiei Române (1991) (m. 1999)

– 1910, 7/20: A murit scriitorul rus Lev Tolstoi; este unul dintre scriitorii de seamă ai „vârstei de aur a literaturii ruse” (1820-1890); considerat de criticii literari ca unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii (n. 1828)

– 1913: S-a născut scriitorul şi filosoful francez Albert Camus; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1957 (m. 1960)

– 1918: S-a născut Billy Graham (nume complet: William Franklin Graham Jr.), influent predicator evanghelist american, de orientare neoprotestantă, supranumit „Pastorul Americii”; pionier al „tele-evanghelismului” (m. 2018)

– 1926: S-a născut cântăreaţa lirică australiană Dame Joan Sutherland, supranumită „La Stupenda”, deoarece vocea ei avea o amplitudine uluitoare, atingând cu uşurinţă cele mai înalte note (m. 2010) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Ernesto „Tito” Puentes, muzician cubanez, şef de orchestră şi trompetist virtuoz (m. 2017)

– 1928: A murit baritonul italian Mattia Battistini (n. 1856)

– 1929: S-a născut neuropsihiatrul american de origine austriacă Eric R. Kandel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2000, împreună cu Arvid Carlsson şi Paul Greengard

– 1936: S-a născut Gwyneth Jones, cântăreață galeză de operă, soprană dramatică – 85 de ani

– 1939: S-a născut Lene Mayer-Skumanz, scriitoare austriacă

– 1964: S-a născut violonistul francez Laurent Korcia

– 1967: S-a născut David Guetta, DJ şi producător francez

– 1969: S-a născut Hélène Grimaud, pianistă franceză

– 1980: A murit actorul american de film Steve McQueen, reprezentant al generaţiei anilor ’50 ai secolului XX, alături de James Dean şi Marlon Brando (n. 1930)

– 1990: A murit scriitorul britanic Lawrence Durrell; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a lucrat ca ataşat de presă la ambasadele britanice de la Cairo şi Alexandria (n. 1912)

– 1992: A murit Alexander Dubček, om politic slovac; ajuns (la 6.I.1968) prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a iniţiat un ambiţios program de reformă a sistemului socialist („socialismul cu faţă umană”); cunoscute sub numele de „Primăvara de la Praga”, reformele iniţiate (a deschis frontierele ţării şi a acordat deplina libertate de exprimare) au provocat invadarea (20/21.VIII.1968) Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia, cu excepţia celor române (n. 1921)

– 2006: A murit jurnalistul, politicianul şi scriitorul francez Jean-Jacques Servan-Schreiber ; cunoscut editorialist pe probleme de politică internaţională la cotidianul „Le Monde”; în 1953 a fondat, împreună cu Françoise Giroud, publicaţia săptămânală „L’Express” (n. 1924) – 15 ani

– 2011: A murit americanul Joe Frazier, fost campion mondial de box profesionist între anii 1970 – 1973 (n. 1944) – 10 ani

– 2012: A murit muzicianul american Richard Robbins; a compus coloanele sonore pentru aproape toate filmele regizate de James Ivory şi produse de Ismail Merchant (n. 1940)

– 2012: A murit Mihai Toderaşcu, compozitor şi interpret de muzică uşoară din Republica Moldova (n. 1951)

– 2016: A murit poetul, prozatorul şi muzicianul canadian Leonard Cohen (n. 1934) – 5 ani

– 2016: A murit Haralambie Moraru, prozator şi publicist din Rep. Moldova (n. 1950) – 5 ani

– 2018: A murit compozitorul şi muzicianul francez Francis Lai, specialist în muzică de film; autorul coloanelor sonore ale unor filme celebre precum „Love Story” și „Un homme et une femme”; inovator al instrumentelor de muzică electronică precum sintetizatorul sau acordeonul electronic (n. 1932)

– 2018: A murit Christopher Lehmann-Haupt, jurnalist, redactor, critic literar și romancier american (n. 1934)