Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2021, 05:00 / actualizat: 5 septembrie 2021, 10:30

S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Acum 116 ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Cu 101 ani în urmă (1920) era publicată în Monitorul Oficial nr. 122 Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* În urmă cu 81 de ani (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* Tot acum 81 de ani guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, cu 81 de ani în urmă (1940), Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* Acum 77 de ani (1944), între 5 şi 14 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei. La 5 septembrie 1944, grupări mari de armate germano-ungare au trecut la ofensivă în Podişul Transilvaniei, pe direcţia Cluj-Turda-Sibiu şi Târgu Mureş, având ca obiectiv strategic luarea în stăpânire a crestelor Carpaţilor Meridionali. Luptele au durat până la 14 septembrie, când s-a încheiat bătălia decisivă din Podişul Transilvaniei, cu zdrobirea forţelor inamice şi eliberarea teritoriului românesc din intrândul de la Sf. Gheorghe – Odorhei

* Cu 73 de ani în urmă (1948) era înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983)

* Acum 49 de ani (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* Acum 41 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922)

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005) – 100 de ani

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol – 95 de ani

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003) – 95 de ani

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018)

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor – 90 de ani

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016)

– 1944: S-a născut profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (m. 2018)

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924) – 35 de ani

– 1994: A murit medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (n. 1912)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906)

– 2004, 5/6: A murit matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa în 1934 (n. 1928)

– 2019: A murit criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (n. 1946)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– „Ziua Europeană a Culturii Iudaice” este celebrată pe tot continentul în prima duminică a lunii septembrie, sub egida Asociaţiei Europene pentru Păstrarea şi Promovarea Culturii şi Patrimoniului Evreiesc. Tema de anul acesta este: „Dialogul”

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach; cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844) – 255 de ani

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864) – 230 de ani

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010)

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a avut contribuții remarcabile pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989)

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2017)

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Raquel Welch

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991) – 75 de ani

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907)

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958) – 10 ani

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920)

– 2020: A murit Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh; unul dintre reprezentanţii „Noului Val” din cinematografia cehoslovacă a anilor 1960 (n. 1938) – 1 an