Calendarul zilei – 10 august

Publicat de Codrin RAITA, 10 august 2021, 05:00 / actualizat: 11 august 2021, 8:12

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Turneul Internaţional Stradivarius, ediţia a XIV-a, prezintă, într-o serie de 13 concerte, în catedrale şi spaţii inovative din România, în perioada 25 iulie – 11 august, Simfonia a 9-a – „Odă Bucuriei” – compusă de Ludwig van Beethoven, într-o transcripţie pentru vioară şi pian de Hans Sitt. Concertele sunt susţinute de violonistul Alexandru Tomescu, pe vioara Stradivarius Elder-Voicu, şi de pianistul spaniol, Josu de Solaun. Co-producători: Radio România, Institutul Cultural Român și TVR. Printre partenerii media: Radio România  Actualități, Radio România Muzical, Radio România Cultural și Radio România Regional. Din program:

• ora 19:00 – Concertul de astăzi va avea loc la Sala Radio din Bucureşti

* Joc, inocență și entuziasm în următoarea premieră de la Centrul Național al Dansului București: “Iluzionistele” – de Mădălina Dan – ora 19:30. Stabilită la Berlin și prezentă pe scenele internaționale cu mai multe creații la care a colaborat cu o serie de artiști precum Eszter Salamon, Kareth Schaffer și Agata Siniarska, coregrafa Mădălina Dan nu renunță la conexiunea cu scena locală de dans contemporan din care provine. Coregrafa readuce pe scena CNDB ”Iluzionistele”, o lucrare pe care o semna în 2009, lucrând de această dată alături de o nouă generație de performere. Spectacol prezentat în cadrul proiectului “Distanțe și Reapropieri”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Concept și direcție artistică:Mădălina Dan. Cu: Alexandra Bălășoiu, Smaranda Găbudeanu, Georgia Măciuceanu, Laura Murariu, Virginia Negru

– S-a întâmplat într-o zi de 10 august

* Acum 521 de ani (1500) Ștefan cel Mare dăruia Mănăstirii Putna „marea dveră a Răstignirii”, broderie de o valoare deosebită, ornată la colţuri cu portretele votive ale domnitorului şi soţiei sale, Maria Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos. „Ambii sunt trataţi în viziune aulică, înconjuraţi de stele şi învesmîntaţi cu mantii ceremoniale de brocard, ţesut în fir de aur. Pe capete poartă măreţe coroane princiare, cu fleuroni lanceolaţi, la Ştefan, şi stilizaţi ca flori de crin, la Voichiţa. De sub ele, li se revarsă, peste umeri, pletele. Braţele îndreptate către Iisus şi atitudinile în care sunt prezentaţi le subliniază posturile de ctitori şi donatori, specifice tablourilor votive murale”, conform unei descrieri făcute de specialiști

* Cu 502 ani în urmă (1519) cele cinci corăbii care au compus flota expediției: Trinidad, San Antonio, Concepción, Victoria şi Santiago, aflate sub comanda lui Fernando Magellan, au părăsit orașul Sevilla navigând pe fluviul Guadalquivir până în San Lucar de Barrameda, în prima călătorie în jurul lumii. În 1519, la 10 august, Fernand (de) Magellan a început primul tur al lumii din istorie, celebrul explorator inspirându-i și pe alți navigatori să descopere lumea. El este cel care a dat și numele actual al Oceanului Pacific. După ce a îndurat o mulțime de furtuni îngrozitoare, Magellan a străbătut strâmtoarea care astăzi îi poartă numele, în noiembrie 1520. Apele în care au pătruns corăbiile sale s-au nimerit să fie calme, la acea vreme. În consecință, au fost botezate cu numele de „Mar Pacifico” (marea liniștită). Așa s-a ales Pacificul cu un nume „pașnic”, deși apele sale nu sunt deloc liniștite. Expediția lui Magellan, de circumnavigație a Pământului, este una dintre cele mai importante din epoca marilor descoperiri geografice. Flota formată din 5 nave, la bordul cărora se aflau 237 de persoane, a ridicat, la 10 august 1519, ancora din portul spaniol Sevilla, cu intenţia de a naviga spre Insulele Moluce, trecând prin Vest pentru a găsi trecerea dintre oceanele Atlantic şi Pacific şi a reveni acasă la capătul unei călătorii în jurul lumii. Numai unul dintre vase avea să revină în Spania, în septembrie 1522, având la bord doar 18 supravieţuitori. Însuşi Magellan murise în timpul expediţiei pe care o condusese, într-o confruntare cu băştinaşii insulei Mactan, din arhipeleagul filipinez, în aprilie 1521

* Acum 487 de ani (1534) începea înălţarea bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareş (terminată la 30.VIII.1535)

* Acum 482 de ani (1539) regele Francisc I al Franței semna Ordonanța de la Villers-Cotterêts, prin care limba franceză este introdusă în locul latinei în documentele oficiale

* Cu 346 de ani în urmă (1675), în estul Londrei, regele Carol al II-lea al Angliei înfiinţa Observatorul astronomic de la Greenwich. În cadrul Conferinţei internaţionale de astronomie de la Washington, din 1884, s-a stabilit ca Observatorul de la Greenwich să fie şi sediul „meridianului zero”. În 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex)

* În urmă cu 173 de ani (1848) era înfiinţat clubul Societatea Naţională Română, având drept scop organizarea forţelor politice româneşti din Banat şi părţile vestice ale Transilvaniei; preşedinte, Andrei Şaguna (10/22)

* Se împlinesc 165 de ani (1856) de când medicul Anastasie Fătu (1816-1886) înfiinţa, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară, care poartă numele iniţiatorului. Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi, înfiinţată la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmaşii lui. În 1873, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi a înfiinţat o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia i-a revenit lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Astăzi, Grădina Botanică din Iaşi acoperă o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa

* În urmă cu 157 de ani (1864) guvernul român contracta cu Banca Imperială Otomană şi cu casa britanică „Stern Brothers” primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, cu o dobândă de 7 la sută), garantat cu venitul vămilor (10/22)

* Acum 146 de ani (1875) a fost pusă piatra fundamentală a Castelului Peleș din Sinaia, ale cărui lucrări începuseră în toamna anului 1873. Inaugurarea oficială a avut loc pe 7 octombrie 1883. Între anii 1889 şi 1903, arhitectul Karel Liman a realizat şi Pelişorul, o replică modernă şi la scară redusă a clădirii mari, reşedinţa viitorului rege Ferdinand I al României şi a Reginei Maria. În anul 2007, în luna martie, guvernul român a restituit Casei Regale Castelele Peleş şi Pelişor, împreună cu terenurile aferente (10/22)

* Cu 144 de ani în urmă (1877) unităţile Armatei române (din Divizia a IV-a), ajunse în zona Plevnei, au participat la operaţiunile militare, primind „botezul focului”. Au fost declanşate astfel ostilităţile împotriva Imperiului Otoman (10/22)

* Acum 102 ani (1919), în cadrul Adunării de la Timişoara a şvabilor din Banat, aceştia şi-au dat acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia. La 19 iulie 1919, gazeta în limba germană Deutsche Wacht a publicat ştirea potrivit căreia Puterile Antantei au hotărât ca Timişoara să revină României, iar armata regală sârbă urma să evacueze oraşul şi împrejurimile. La 10 august 1919, la Adunarea națională a şvabilor, întrunită la Timişoara, la care au fost prezenți peste 1.000 de fruntaşi şvabi din 33 comune, colonelul Karl von Möller a citit textul unei rezoluții prin care se cerea indivizibilitatea Banatului şi unirea sa cu România. S-a decis ca această hotărâre a şvabilor bănățeni să fie comunicată Conferinței de Pace de la Paris

* În urmă cu 101 ani (1920) avea loc semnarea, la Sèvres (Franţa), a unui tratat special între Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de o parte, şi Polonia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, de cealaltă parte, prin care se reglementau în mod formal graniţele acestora din urmă

* Acum 64 de ani (1957) avea loc difuzarea primului spectacol de teatru produs de către Televiziunea Română – „Seară Luminoasă”, după piesa lui Noe Smirnov. 10 august 1957 este, așadar, data de naștere a Teatrului Național de Televiziune

* Cu 47 de ani în urmă (1974) era inaugurat Palatul Sporturilor şi Culturii, actualmente Complexul Sportiv Naţional „Sala Polivalentă”. Reprezintă, prin poziţia, dotarea şi prin cele 5300 de locuri, una dintre cele mai importante baze sportive acoperite ale Capitalei

Aniversări – Comemorări

– Sf. Laurenţiu, diacon martir (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– Anul Nou Islamic (1443 AH) (Al-Hijri), începe cu prima zi din Muharram, prima lună din calendarul islamic; mulţi musulmani comemorează în această zi Hajira, sau pornirea profetului Mahomed în călătoria istorică de la Mecca la Medina (16 iulie 622 – marchează începutul Calendarului Musulman, începutul propovăduirii credinţei în Allah); anul musulman are doar 354 de zile; sărbătoarea începe din seara zilei precedente, 9 august

– 1844: S-a născut Ștefan Călinescu, preot, profesor şi autor de manuale didactice (m. 1921)

– 1864: S-a născut Nicolae Filip, medic veterinar şi agronom; fondatorul ştiinţei zootehnice româneşti; conducător al primului institut zootehnic din România (m. 1922)

– 1875: S-a născut Axente Banciu, profesor şi publicist; membru activ al Secţiei literare a Societăţii ASTRA, a contribuit la înfiinţarea Muzeului ASTRA şi a Bibliotecii din Braşov; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1959)

– 1884, 10/22: S-a născut Panait Istrati (numele la naştere: Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa; setea de a călători l-a dus în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris; a purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la instistenţele acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor) (m. 1935)

– 1910: S-a născut (la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina) poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (m. 1966)

– 1921: S-a născut Ion Negoiţescu, poet, eseist, critic şi istoric literar român din diaspora (m. 1993, la München) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Barbu Cioculescu, poet, prozator, eseist, critic literar, memorialist, publicist şi traducător; fiul istoricului şi criticului literar Şerban Cioculescu

– 1929: S-a născut Tamara Buciuceanu Botez, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Teatrul de Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (m. 2019)

– 1932: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Alexandru Boiangiu (m. 2008)

– 1934: S-a născut sculptorul Octavian Maxim, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Timișoara (m. 2021)

– 1937: S-a născut poetul şi eseistul Dan Laurenţiu (pseudonimul lui Laurenţiu Ciobanu) (m. 1998)

– 1938: S-a născut Leon Volovici, istoric literar israelian, originar din România (m. 2011)

– 1942: S-a născut Nicolae Prelipceanu, poet, prozator şi publicist

– 1944: S-a născut muzicologul Nicolae Costin; a fost director artistic al Agenţiei Române de Impresariat Artistic, al Operei Naţionale Române şi al Direcţiei Formaţiilor Muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2016)

– 1948: S-a născut compozitorul Dan Dimitriu

– 1952: S-a născut Dan Mihai Goia, muzician, compozitor, dirijor şi profesor; fost dirijor al Corului Academic Radio (2000-2015)

– 1955: S-a născut părintele Nicolae Achimescu, profesor și specialist în domeniul filosofiei și istoriei religiilor (m. 2019)

– 1960: S-a născut compozitorul şi cântăreţul folk Mircea Rusu

– 1962: S-a născut Horia Gârbea, poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist şi inginer constructor

– 1963: A murit inginerul Corneliu Micloşi; cercetări în domeniul tehnologiei materialelor, mai ales privind sudarea oţelului; a elaborat o teorie nouă a căii ferate fără joante; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1887)

– 1964: A murit mitropolitul Visarion Puiu (numele de mirean: Victor Puiu); a fost fondator și cârmuitor al Eparhiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală (1945-1958), mitropolit de Transnistria (1943), mitropolit de Bucovina (1935-1940), primul episcop al reînfiinţatei Episcopii a Hotinului, cu reşedinţa la Bălţi (1923-1935), episcop de Argeș (1921-1923); patriot, cărturar, organizator al BOR, corifeu al învăţământului teologic, ctitor de aşezăminte şi restaurator de monumente, luptător anticomunist (n. 1879)

– 1968: A murit Eugen Schileru, critic de artă, eseist, traducător şi profesor (n. 1916)

– 1969: S-a născut Ioana Drăgan, prozatoare şi eseistă; fost realizator de emisiuni culturale la TVR

– 1980: A murit I.[ţig] Peltz, prozator, memorialist şi traducător; tatăl pictoriţei Tia Peltz (n. 1899)

– 1984: A murit Virgil Mazilescu, poet, eseist şi traducător (n. 1942)

– 1988: A murit geologul Dan Giuşcă; cercetări privind elucidarea unor probleme privind geneza formaţiunilor geologice din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1999: A murit Vasile Dobrian, grafician şi poet (n. 1912)

– 2001: A murit Petronela Negoşanu, prozatoare şi traducătoare; a tradus din Andersen, Bromfield, Dickens și Dürrenmatt; împreună cu Virgil Teodorescu, a tradus antologiile din poeţi americani contemporani, poeţi canadieni de limbă franceză, cântecele şi proverbele indienilor din America de Nord (n. 1913) – 20 de ani

– 2003: A murit părintele profesor Constantin Galeriu; unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române; vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 1990, preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru în ultimii ani ai vieţii; din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare, a fost întemniţat de mai multe ori în anii 1950 şi 1952-1953 (n. 1918)

– 2008: A murit Tudor Ţopa, prozator, eseist şi traducător; membru, alături de Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu şi Costache Olăreanu, al „Grupului literar de la Târgovişte” (n. 1928, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit generalul Ioan Dicezare, pilot român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un as al aviaţiei de vânătoare şi ultimul supravieţuitor al Grupului de Vânătoare 7 care a luptat pe frontul de est până la Stalingrad, la manşa aparatului Messerschmitt 109E (n. 1918)

– 2016: A murit Yvonne Hasan, artistă, istoric de artă şi profesoară; membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici (n. 1925) – 5 ani

– 2017: A murit Ovidiu Ghidirmic, critic şi istoric literar, publicist și profesor (n. 1942)

– 2020: A murit dramaturgul uruguayan de origine română Jacobo Langsner, figură marcantă a teatrului uruguayan și argentinian (n. 1927, la Romuli, jud. Bistrița-Năsăud) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin, Germania:Întâlnirea cancelarului german Angela Merkel cu președinții regiunilor

– Tokyo, Japonia: Bridgestone prezintă rezultatele celui de-al doilea trimestru

– München, Germania: München Re – rezultatele financiare ale celui de-al doilea trimestru

– Londra: Intercontinental Hotels – rezultate semestriale

– Moscova: Audiere în procesul opozantului rus, Aleksei Navalnîy, prin care îl acuză pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului de defăimare

– Maroc: Termen pentru expirarea stării de urgență în domeniul sănătății

– Pretoria, Africa de Sud: Intrarea în vigoare a tratatului de extrădare cu Emiratele Arabe Unite

– Pietermaritzburg, Africa de Sud: Audieri în procesul de corupție al fostului președinte Jacob Zuma (10 – 13 aug.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Ecuador; aniversarea proclamării independenţei – 1809

– 1740: S-a născut arheologul englez John Frere, considerat un precursor al arheologiei preistorice (m. 1807)

– 1780: S-a născut Pierre François Marie Auguste Dejean, entomolog francez (m. 1845)

– 1806: A murit compozitorul austriac Michael Haydn; fratele mai mic al lui Joseph Haydn (n. 1737) – 215 ani

– 1823: S-a născut poetul şi dramaturgul brazilian Antônio Gonçalves Dias (m. 1864)

– 1845: S-a născut Abai Kunanbaev, poet, compozitor şi filosof din Kazakhstan (m. 1904)

– 1865: S-a născut Alexandr Glazunov, compozitor şi dirijor rus (m. 1936)

– 1874: S-a născut Herbert Hoover, al 31-lea preşedinte al SUA (1929-1933); a fost iniţiatorul mai multor acţiuni umanitare şi de prim ajutor în Primul şi Al Doilea Război Mondial; confruntat cu efectele crizei economice din 1929, a promovat o politică de izolare a SUA faţă de restul lumii; a fost învins în alegerile din 1933 de Franklin Delano Roosevelt (m. 1964)

– 1878: S-a născut scriitorul german Alfred Döblin, considerat unul dintre principalii reprezentanţi ai expresionismului în literatură (m. 1957)

– 1895: A murit Ernst Felix Imman Hoppe-Seyler, medic german; a fost primul cercetător care a obţinut lecitina în formă pură şi a introdus termenul de „proteină” (n. 1825)

– 1902: S-a născut biochimistul suedez Arne (Wilhelm Kaurin) Tiselius; importante contribuţii în biologia macromoleculară; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1948; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1965 (m. 1971)

– 1902: S-a născut Curt Siodmak, scriitor german de romane science-fiction, multe dintre acestea ecranizate, autorul fiind şi scenarist şi regizor (m. 2000)

– 1912: S-a născut scriitorul brazilian Jorge Amado (m. 2001)

– 1912: A murit arhitectul german Paul Wallot; îşi datorează faima proiectării clădirii Reichstag-ului din Berlin (1882) (n. 1841)

– 1914: S-a născut pianistul polonez Witold Malcuzýnski (m. 1977)

– 1915: A murit fizicianul englez Henry Gwyn-Jeffreys Moseley; cea mai importantă realizare a sa constă în explicarea pe baze fizice a conceptului de număr atomic din chimie (n. 1887)

– 1926: S-a născut organista şi profesoara franceză Marie-Claire Alain (m. 2013) – 95 de ani

– 1927: S-a născut arhitectul, eseistul şi criticul italian Vittorio Gregotti, considerat una dintre personalitățile cele mai influente ale arhitecturii italiene din secolul al XX-lea; proiectant urban de renume internaţional, singurul arhitect al generaţiei de intelectuali cunoscut ca Grupo 63 (m. 2020)

– 1931: S-a născut actorul american Tom Laughlin (nume real: Thomas Robert Laughlin) (m. 2013) – 90 de ani

– 1939: S-a născut actriţa britanică Kate O’Mara, cunoscută pentru rolul Cassandra din serialul anilor 1980 „Dinastia” (m. 2014)

– 1945: A murit Robert Hutchings Goddard, inginer, fizician, profesor și inventator american; unul dintre pionierii rachetelor moderne (a creat şi construit prima rachetă cu combustibil lichid, care a fost lansată cu succes pe 16 martie 1926) (n. 1882)

– 1951: S-a născut Juan Manuel Santos Calderón, politician columbian, fost preşedinte al Columbiei (2010-2018); Premiul Nobel pentru pace pe 2016 pentru eforturile sale de a pune capăt războiului civil de peste 50 de ani din ţară – 70 de ani

– 1960: S-a născut actorul şi cântăreţul spaniol Antonio Banderas

– 1966: S-a născut scriitorul francez Laurent Gounelle; autor de romane iniţiatice cu tentă de filozofie, psihologie şi dezvoltare personală, inspirate de principiile programării neuro-lingvistice – 55 de ani

– 1970: A murit compozitorul german Bernd-Aloys Zimmerman (n. 1918)

– 2008: A murit interpretul afro-american Isaac Hayes, legendă a muzicii soul; primul compozitor american de culoare care a primit Premiul Oscar (în 1971, pentru coloana sonoră a filmului „Shaft”) (n. 1942)

– 2010: A murit cântăreața americană Dana Dawson (n. 1974)

– 2012: A murit omul de film italian Carlo Rambaldi, unul dintre pionierii efectelor speciale în cinematografie; acest adevărat „magician al efectelor speciale” a fost recompensat cu trei premii Oscar la categoria „efecte vizuale” pentru creaţiile sale din filmele „E.T. Extraterestrul”, „Alien” şi „King Kong” (n. 1925)

– 2013: A murit cântăreaţa americană de bossa nova Eydie Gormé (născută Edith Gormezano) (n. 1928)