Calendarul zilei – 8 august

Publicat de Codrin RAITA, 8 august 2021, 05:00 / actualizat: 8 august 2021, 9:31

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Centrul Național al Dansului București (CNDB) devine vara aceasta un spațiu de întâlnire, iar dansul devine liantul care își propune să aducă laolaltă oameni foarte diferiți. CNDB își continuă activitatea peste vară și anunță reprezentații, premiere, spectacole internaționale de dans contemporan și ateliere. Din iulie până la final de septembrie, au loc la CNDB cele mai noi producții, spectacole internaționale selectate în cadrul rețelei europene Aerowaves și un atelier susținut de Rebecca Juorno, din Franța, care semnează și coregrafia spectacolului „La Ménagère”, prezentat în 28 august. Din program:

• Are loc spectacolul „Pretend we make you happy (again)” – de Andreea Novac – la Teatrul Masca

* Jud. Brașov: Ediția a XII-a a Festivalului Musica Barcensis, începută în acest an în 17 iulie, oferă un nou „respiro”, prin cele 7 concerte care au loc în zilele de duminică, în cetățile fortificate din Țara Bârsei (Ghimbav, Feldioara, Cristian, Prejmer, Hărman, Bod și Vulcan). Concertele festivalului aduc în lunile de vară o viață nouă în bisericile evanghelice fortificate din jurul Brașovului, care își deschid porțile și devin un loc al întâlnirii. În acest an, peste 70 de artiști vor oferi momente aparte iubitorilor de muzică – de la muzică barocă la jazz și concerte camerale, de la instrumente moderne la instrumente baroce mai puțin cunoscute. Printre partenerii media: Radio România Muzical. Din program:

• Prejmer: Recital al Ansamblului de alămuri Neumarkt Brass Quintet – ora 17:00

* Mihăileni, jud.Botoşani: Turneul Internaţional Stradivarius, ediţia a XIV-a, va prezenta, într-o serie de 13 concerte, în catedrale şi spaţii inovative din România, în perioada 25 iulie – 11 august, Simfonia a 9-a – „Odă Bucuriei” – compusă de Ludwig van Beethoven, într-o transcripţie pentru vioară şi pian de Hans Sitt. Concertele vor fi susţinute de violonistul Alexandru Tomescu pe vioara Stradivarius Elder-Voicu şi de pianistul spaniol Josu de Solaun. Turneul Internaţional Stradivarius 2021 este dedicat şi în acest an unei cauze de interes public – se lansează Bursa „Adrian Tomescu” (reputat pianist, tatăl violonistului Alexandru Tomescu) şi va fi acordată unui tânăr muzician activ al Fundaţiei Culturale „Remember Enescu”, în urma deciziei unui juriu. Din program:

• ora 12:00 – Concertul de astăzi are loc la Căminul Cultural

– S-a întâmplat într-o zi de 8 august

* Se împlinesc 235 de ani (1786) de la ziua oficială de „naștere” a alpinismului, momentul cuceririi vârfului Mont Blanc (4810 m) din Alpi. Cei care prin perseverența lor, fără echipamente moderne, folosind doar bețe cu vârf de fier, au realizat performanța au fost francezii Jacques Balmat (1762-1834), vânător și căutător de cristale, și medicul Michel Gabriel Paccard (1757-1827), care au urcat pe Mont Blanc la cererea fizicianului elvețian Horace Benedict de Saussure (1740-1799)

* Se împlinesc 145 de ani (1876) de la publicarea în Monitorul Oficial nr. 174 a Legii pentru organizarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Din fondurile colectate erau acordate credite pentru judeţe şi comune, iar din anul 1876, şi către populaţie, prin modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni care este promulgată prin Înaltul Decret din 3 august 1876 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 174 din 8 august 1876. La 28 iulie 1864, Consiliul de Miniştri a aprobat proiectul de lege referitor la „instituirea unei casse de depozite şi consignaţii”, proiect prezentat de Nicolae Rosetti-Bălănescu, ministru de Finanţe ad-interim în guvernul Mihail Kogălniceanu (11 oct.1863-26 ian.1865). La 24 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza  a sancţionat (amendat) legea de înfiinţare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. În data de 24 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat legea de înfiinţare a băncii, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 1/13 decembrie 1864, acesta fiind practic momentul în care noua instituţie este înfiinţată oficial. La 1 ianuarie 1865, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni şi-a început activitatea sub conducerea economistului Enric Winterhalder (8/20)

* Cu 132 de ani în urmă (1889) era înfiinţată Şcoala Superioară de Război (actuala Academie de Înalte Studii Militare), prin Înaltul Decret Nr. 2073 al Regelui Carol I, reprezentând a şasea astfel de instituţie din Europa (după cele din Berlin, Viena, Paris, Torino şi Bruxelles) şi prima instituţie de învăţământ superior din Balcani. Cursurile au început la 5 noiembrie acelaşi an. La 29 august 1948, prin Decretul nr. 1803 al Prezidiului M.A.N. se înfiinţa Academia Militară şi se desfiinţa Şcoala Superioară de Război. În 1957, prin Decretul nr. 400 al Prezidiului M.A.N., denumirea instituţiei a devenit Academia Militară Generală (A.M.G.). La 23 aprilie 1991, prin Hotărârea Guvernului României nr. 305, Academia Militară îşi schimbă denumirea în Academia de Înalte Studii Militare. La 1 februarie 1992, a fost înfiinţat Colegiul Naţional de Apărare, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 438 din 5 august 1992, Colegiul Naţional de Apărare devine instituţie separată de Academia de Înalte Studii Militare (8/20)

* Acum 121 de ani (1900), în oraşul american Boston, a avut loc prima ediţie a „Cupei Davis” (cunoscută în întreaga lume şi sub numele de „Salatiera de argint”), competiţie internaţională de tenis iniţiată de tenismanul american Dwight-Filley Davis. România a debutat la Cupa Davis în anul 1922, iar în anul 1969 a fost prima ţară din estul Europei care a obţinut calificarea în finală, performanţă repetată în anii 1971 şi 1972. Ilie Năstase şi Ion Ţiriac se numără printre marii performeri ai „Cupei Davis”, cu peste 100 de meciuri susţinute

* Se împlinesc 85 de ani (1936), de când, între 8 şi 15 august, 280 de delegaţi din 32 de ţări au participat, la Geneva, la constituirea Congresului Mondial Evreiesc (World Jewish Congress/WJC), federaţie voluntară a organismelor, organizaţiilor şi comunităţilor evreieşti din întreaga lume, cu scopul de „a asigura supravieţuirea şi creşterea unităţii poporului evreu”. Fondatori: Stephen Wise (primul preşedinte al WJC, între anii 1936 şi 1949) şi Nahum Goldman

* Cu 76 de ani în urmă (1945), la Londra, s-a semnat un Acord între marile puteri aliate privind urmărirea și pedepsirea criminalilor de război ai puterilor europene ale Axei, în cadrul unui Tribunal Militar Internațional. Tribunalul Militar Internaţional şi-a început lucrările la 20 noiembrie 1945, la Nürnberg, în Germania. Au fost trimişi în judecată H. Göring, R. Hess, J. von Ribbentrop, W. Keitel, E. Kaltenbrunner, A. Rosenberg, H. Frank, W. Frick, I. Streicher, K. Dönitz, E. Raeder, Baldur von Schirach, F. Sauckel, A. Jodl, M. Borman, A. Seyss-Inquart, A. Speer, Constantin von Neurath ş.a. Martin Borman nu a fost găsit şi a fost judecat în lipsă. Lucrările Tribunalului Militar Internaţional au durat până la 1 octombrie 1946, când acesta a pronunţat verdictul. Tribunalul Militar Internaţional i-a condamnat la moarte pe Göring, von Ribbentrop, Keitel, Kaltenbrunner, Rosenberg, Franck, Frick, Streicher, Sauckel, Jodl, Seyss-Inquart şi Borman (acesta din urmă, în contumacie). La 15 octombrie 1946, Göring s-a sinucis în închisoare. Toţi ceilalţi au fost executaţi prin spânzurare a doua zi, la 16 octombrie 1946. Amiralul K. Dönitz a fost condamnat la 10 ani închisoare, amiralul Raeder şi Hess la închisoare pe viaţă, Baldur von Schirach la 20 de ani, Speer la 20 de ani şi Constantin von Neurath la 15 ani

* Acum 58 de ani (1963) România a semnat Tratatul privind interzicerea experienţelor atomice în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă (încheiat la 5 august 1963, la Moscova și intrat în vigoare la 10 octombrie 1963, fără însă a reuşi să pună piedici continuării experienţelor de acest fel)

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de la lansarea postului public local Radio România Reşiţa, din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. La acea dată frecvenţa era 102,5 MHz, dar din decembrie 2000 a fost schimbată în 105,6 MHz. La începutul anului 2004 Societatea Română de Radiodifuziune a hotărât acordarea titlului de post public regional. Unul dintre cele mai importante momente în istoria postului a fost 1 decembrie 2014, dată de la care Radio România Reşiţa transmite şi în format visual-radio

* În urmă cu 13 ani (2008) începea războiul ruso-georgian, conflict armat, numit şi „Războiul de cinci zile”, între Georgia, pe de-o parte, și Federația Rusă pe cealaltă parte, în regiunea Osetia de Sud. Războiul, considerat primul din Europa secolului XXI, s-a declanşat ca urmare a unei operațiuni militare lansate de către forțele georgiene contra regimului separatist oset. Pe data de 8 august Rusia a trimis forțe în sprijinul osetilor. În urma acestui război Osetia de Sud a fost recunoscută ca entitate statală de Federația Rusă, Georgia, la rândul ei, pierzând de facto controlul asupra acestei regiuni. În ianuarie 2021, Rusia a primit cea mai dură sentinţă în cazul conflictului ruso-georgian, pierzând, după 12 ani, în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, procesul intentat de Tbilisi. Hotărârea reţine faptul că, în noaptea de 7 spre 8 august 2008 forţele georgiene au lansat un atac de artilerie asupra localităţii Tskhinvali, capitala administrativă a Osetiei de Sud (teritoriu georgian). Apoi, din 8 august 2008, „trupele ruse au pătruns în Georgia,” traversând prin Abhazia şi Osetia de Sud, înainte de a intra chiar „în regiunile de pe „teritoriul georgian nedisputat”. Hotărârea face distincţie între teritoriile controlate de Rusia prin separatişti şi teritoriile georgiene nedisputate, fapt ce aduce şi semnalul de continuare a agresiunii şi extindere a ocupaţiei şi după 12 august, data încetării formale a focului. Decizia, luată de Marea Cameră CEDO, nu vizează direct conflictul armat dintre Tbilisi şi Moscova din 8-12 august 2008, ci acoperă perioada 12 august – 10 octombrie 2008, între armistiţiu şi data retragerii oficiale a trupelor ruse

Aniversări – Comemorări

– Sf. Dominic, preot (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1819: S-a născut matematicianul şi arhitectul Ștefan Emilian (m. 1899)

– 1892, 8/20: S-a născut Mihail Sevastos, memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă) (m. 1967)

– 1897: S-a născut tenorul Emil Marinescu (m. 1986)

– 1897: S-a născut tenorul Dimitrie Onofrei; s-a stabilit la Chicago, unde s-a dedicat carierei pedagogice (m. 1991)

– 1902, 8/21: S-a născut Saşa Pană (pseudonimul lui Alexandru Binder), poet şi prozator (m. 1981)

– 1902, 8/21: S-a născut pedologul Constantin D. Chiriţă; promotorul concepţiei ecologice de cercetare a solurilor; s-a numărat printre fondatorii Institutului de Cercetări Forestiere, unde a condus cercetări în domeniul pedologiei forestiere; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1993)

– 1904: S-a născut inginerul chimist Emilian Bratu; de numele său se leagă fondarea şi dezvoltarea şcolii de inginerie chimică din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991)

– 1907: S-a născut inginerul electromecanic Gheorghe Cartianu-Popescu; a luat parte la lucrările de realizare a primelor studiouri de radiodifuziune din Bucureşti şi a staţiei de emisie de la Bod (1933-1934); a construit şi experimentat primele instalaţii de emisie din România (de concepţie proprie) cu modulaţie de frecvenţă; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1982)

– 1912: S-a născut poetul şi prozatorul Liviu Bratoloveanu (m. 1983)

– 1924: S-a născut Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (m. 2013, Germania)

– 1926: S-a născut prozatorul, eseistul şi poetul Horia Stancu, de profesie medic; fiul scriitorului Zaharia Stancu (m. 1983) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Paul Anghel, prozator, eseist, dramaturg şi scenarist (m. 1995) – 90 de ani

– 1939: S-a născut (la Budineţ/Storojineţ, azi în Ucraina) atleta şi antrenoarea Viorica Viscopoleanu, una dintre cele mai bune săritoare în lungime a anilor ’60 ai secolului XX; la Jocurile Olimpice de la Mexico City (1968), deşi accidentată la piciorul stâng, a reuşit din prima încercare un senzaţional 6,82 m, doborând recordul mondial şi câştigând medalia de aur; multiplă campioană naţională (de 11 ori) şi europeană (aur, la Viena – 1970, argint la Atena – 1969, bronz la Praga – 1967, Madrid – 1968 şi Sofia – 1971)

– 1939: A murit George Mihail Zamfirescu (numele la naştere: Gheorghe Petre Mihai), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (n. 1898)

– 1946: S-a născut criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (m. 2019) – 75 de ani

– 1965: A murit matematicianul Constantin P. Bogdan (n. 1910)

– 1982: A murit sculptorul Boris Caragea; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906, la Balcic/Bulgaria)

– 1983: A murit actorul Emanoil Petruţ (n. 1932)

– 1990: A murit Zorica Laţcu (maica Teodosia din 1948), poetă creştină şi traducătoare; a făcut parte din generaţia formată duhovniceşte în atmosfera plămădită la Mănăstirea Sâmbăta în jurul Părintelui Arsenie Boca, căruia Zorica i-a închinat volumul de versuri „Poemele Iubirii”; a stat 3 ani în temniţele comuniste; a făcut importante traduceri din Sfinţii Părinţi; a avut o însemnată contribuţie şi la tălmăcirea primelor volume de Filocalie, editate de părintele Dumitru Stăniloae (n. 1917)

– 1999: A murit Nicolae Boboc, compozitor, dirijor şi muzicolog, folclorist şi profesor (n. 1920)

– 2004: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Emil Lerescu (n. 1921)

– 2011: A murit compozitorul român Andreas Porfetye, stabilit în Germania (n. 1927) – 10 ani

– 2013: A murit sociologul de origine romă Nicolae Gheorghe, care a dinamizat mişcarea romă nu numai în România, ci şi în Europa (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)”; ASEAN a fost creată la 8 august 1967, la Bangkok, în Thailanda, odată cu semnarea Declarației ASEAN (Declarația de la Bangkok) de către cele cinci state fondatoare: Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore și Thailanda. În prezent asociația are zece membri, celor cinci adăugându-se: Brunei Darussalam (a aderat la 7 ianuarie 1984), Vietnam (28 iulie 1995), Laos, Myanmar (23 iulie 1997) și Cambodgia (30 aprilie 1999)

– „Ziua Mondială a Pisicii”; iniţiată, în 2002, de Fondul Internaţional pentru Bunăstarea Animalelor (IFAW) şi alte grupuri pentru drepturile animalelor, este o zi de activism pentru conștientizarea oamenilor față de nevoile pisicilor, o zi de luptă împotriva neglijenței și a abuzurilor asupra acestora

– 117 d.H., 8 sau 9: A murit împăratul roman Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus); a fost primul împărat roman de origine neitalică; în timpul domniei lui (98-117 d.H.) Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii sale; în urma a două campanii militare (101-102 d.H. şi 105-106 d.H.) i-a învins pe daci şi a transformat cea mai mare parte a Daciei în provincie romană, colonizând-o cu elemente romane şi romanizate; în amintirea acestei victorii a ridicat, la Adamclisi (109 d.H.), „Tropaeum Traiani”, şi la Roma (113 d.H.), „Columna lui Traian” (n. 53 d.H., pe teritoriul actualei Andaluzii/Spania)

– 1732: S-a născut filologul german Johann Cristoph Adelung; a iniţiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob („Mithridates sau lingvistică generală”) (m. 1806)

– 1779: S-a născut Benjamin Silliman, chimist şi geolog american (m. 1864)

– 1879: S-a născut Emiliano Zapata, unul dintre conducătorii revoluţiei mexicane din anii 1910-1917; ajuns personaj de legendă, a inspirat numeroase filme artistice (m. 1919, asasinat)

– 1879: A murit filosoful german Immanuel Hermann Fichte (n. 1797)

– 1891: S-a născut Adolf Busch, violonist, dirijor şi compozitor german (m. 1952) – 130 de ani

– 1897: A murit chimistul german Viktor Meyer; a inventat o metodă de determinare a densităţii vaporilor (care-i poartă numele) şi a masei moleculare a compuşilor organici (n. 1848)

– 1900: S-a născut Victor Young, compozitor, violonist și dirijor american (m. 1956)

– 1901: S-a născut fizicianul american Ernest Orlando Lawrence, inventatorul ciclotronului (1931); a participat la elaborarea bombei atomice; Premiul Nobel pentru fizică pe 1939 (m. 1958) – 120 de ani

– 1905: S-a născut compozitorul şi dirijorul francez André Jolivet (m. 1974)

– 1910: S-a născut Sylvia Sidney, actriță americană de teatru, film și tv (m. 1999)

– 1919: S-a născut producătorul italian de film Dino (Agostino) De Laurentiis; rămâne în istoria cinematografiei pentru pelicule de succes ca „La Strada”, „Barbarella”, „Serpico”, „Three Days Of The Condor” sau „Dune”. În 2003 a primit „Leul de Aur”, la Festivalul de film de la Veneţia, în semn de apreciere a îndelungatei şi valoroasei sale cariere cinematografice (m. 2010)

– 1920: S-a născut Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2011)

– 1921: S-a născut Esther Jane Williams, înotătoare americană de performanţă şi actriţă de film (m. 2013) – 100 de ani

– 1921: A murit Juhani Aho (numele real Johannes Brofeldt), scriitor și jurnalist finlandez; considerat unul dintre cei mai reprezentativi scriitori realiști ai literaturii finlandeze (n. 1861) – 100 de ani

– 1924: S-a născut animatorul, ilustratorul și regizorul american de film Gene Deitch; a câștigat un premiu Oscar la categoria Cel mai bun scurt metraj de animație în 1961, cu „Munro”, fiind primul scurt-metraj de animație produs în afara Statelor Unite care a primit acest premiu; a regizat douăsprezece episoade din serialul de desene animate „Tom și Jerry”, precum și câteva din seriile Popeye Marinarul (m. 2020)

– 1929: S-a născut violonistul ceh Josef Suk, strănepotul celebrului compozitor romantic Antonín Dvořák (m. 2011)

– 1929: S-a născut José Luis Borau (numele la naştere: José Luis Borau Moradell), scenarist, regizor, producător, actor şi scriitor spaniol; considerat părintele cinematografiei spaniole vreme de 50 de ani; fost preşedinte şi fondator al Academiei de Film spaniole (m. 2012)

– 1931: S-a născut Sir Roger Penrose, matematician, fizician și profesor englez; contribuţii în domeniul fizicii matematice, relativităţii generale şi cosmologiei – 90 de ani

– 1937: S-a născut actorul şi producătorul american de film Dustin Hoffman

– 1950: S-a născut Sarah Dunant, romancieră, critic literar şi realizatoare britanică de emisiuni radio-TV

– 1950: A murit compozitorul rus Nikolai Myaskovsky (n. 1881)

– 1981: S-a născut tenismanul elveţian Roger Federer; pe 16 iulie 2017 a devenit singurul jucător din istorie cu 8 trofee pe iarba de la Wimbledon, câştigând al optulea trofeu la turneul de Grand Slam şi stabilind astfel un nou record – 40 de ani

– 1985: A murit Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (n. 1906)

– 1994: A murit scriitorul rus Leonid Leonov (n. 1899)

– 1996: A murit Sir Nevill (Francis) Mott, fizician britanic; a descoperit efectul cunoscut sub denumirea de „tranziţie M.”; între anii 1954 şi 1971 a condus renumitul Laborator Cavendish; Premiul Nobel pentru fizică pe 1977, împreună cu americanii Philip W. Anderson şi John H. Van Vleck; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1905) – 25 de ani

– 1996: A murit Sir Frank Whittle, inginer britanic; a perfecţionat turbina cu gaz; a pus la punct primul turboreactor, realizat în 1941 de Rolls Royce (n. 1907) – 25 de ani

– 2010: A murit Patricia Neal, actriță americană de teatru și film, laureată a premiului Oscar (n. 1926)

– 2011: A murit actriţa de film egipteană Hind Rostom, considerată o Marilyn Monroe a lumii arabe (n. 1929) – 10 ani

– 2012: A murit regizorul german de film Kurt Maetzig, cofondator al companiei de producţie cinematografică din Germania de Est (n. 1911)

– 2013: A murit Karen Black, actriţă de film, scenaristă, compozitoare şi producătoare americană (n. 1939)

– 2017: A murit Barbara Cook, actriţă şi cântăreaţă americană, cunoscută pentru rolurile sale în musicaluri şi spectacole de cabaret pe Broadway (n. 1927)

– 2017: A murit Glen Campbell, cântăreț de muzică country și rock, chitarist, compozitor și prezentator de televiziune american (n. 1936)

– 2017: A murit Gonzague Saint Bris, istoric, romancier, eseist și publicist francez; figură marcantă a romantismului modern (n. 1948)

– 2019: A murit Jean-Pierre Mocky (nume real: Jean-Paul Adam Mokiejewski), regizor, scenarist, producător de filme și actor francez (n. 1933)