Calendarul zilei – 28 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 28 iulie 2021, 05:00 / actualizat: 28 iulie 2021, 7:07

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Festivalul Internațional „Vara Magică” continuă în această vară seria evenimentelor culturale deja cunoscute și apreciate pe plan național și internațional. Ediția a-X-a „Marea Muzică a lumii la București”, cuprinde 11 concerte extraordinare care au loc în perioada 7 iulie – 19 august, la Sala Mare a Ateneului Român. Bilete disponibile pe www.lanto.ro, www.bilete.ro și la casa de bilete a festivalului deschisă la Ateneul Român, intrarea din Str. Benjamin Franklin nr. 1-3, de luni până joi, între orele 14:00 și 19:00. Din program:

• Recital de pian Sânziana Mircea. Invitate: Raisa Mihai – chitară, Alice Poenariu – pian și Raisa Mihai

* Eforie Sud, jud. Constanța: „Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naționale”, proiect inițiat și derulat de Asociația CineCultura și MDV Audio Studio începând din vara anului 2013, își continuă demersul de promovarea a filmului românesc din toate timpurile, iar prima oprire din această vară este la Grădina de Vară Cinemascop din Eforie Sud. Proiecțiile au loc în cadrul amplului program intitulat „Eforie Colorat”, organizat de Asociaţia Forumul Artelor Vizuale. Astfel, în fiecare săptămână a verii, până pe 12 septembrie, Eforie Colorat aduce în prim plan filme de scurt şi lungmetraj, proiectate în colaborare cu institute culturale europene şi festivaluri de film internaționale. În cadrul acestui program diversificat, serile de miercuri sunt dedicate filmelor românești, oferite de „Caravana Filmului Românesc”. La toate proiecțiile din cadrul „Caravanei filmului românesc” accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile. Din program:

• ora 21:20 – B.D. la munte şi la mare. Regia: Mircea Drăgan; Scenariul: Nicolae Ţic, Mircea Drăgan. Cu: Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Ion Finteșteanu (comedie / 1971)

* Cluj-Napoca: Starul internațional Sergei Polunin (Ucraina), considerat cel mai talentat dansator al generației sale, vine pentru prima dată în România, ca invitat special al celei de-a 20-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (23 iul. – 1 aug.). Admiratorii săi vor avea ocazia să-l întâlnească în zilele de 28 și 29 iulie, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj, respectiv, la Castelul Bánffy din Bonțida. Printre partenerii media ai Festivalului: Radio România Cultural. Din program:

• Supranumit și „băiatul rău al baletului mondial”, din cauza stilului său rebel, a plecărilor intempestive din companii de balet renumite și a declarațiilor controversate, Polunin este protagonistul unui documentar revelator, Dancer (r. Steven Cantor), proiectat la TIFF, de la 19:00, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj. Proiecția va fi urmată de o sesiune de Q&A cu starul

* Sibiu: Lungmetrajul documentar „Ieșirea trenurilor din gară”, regizat de Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă, va avea o proiecție specială programată la Sibiu, în prezența regizorului Adrian Cioflâncă, la Centrul Cultural „Ion Besoiu”, în cadrul evenimentului ESTE Filmul de Miercuri. Documentarul, care a avut premiera mondială anul trecut în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Berlin, unde a fost selectat în secțiunea competițională Forum, este distribuit de microMULTILATERAL cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Printre partenerii media: Radio România Cultural

– S-a întâmplat într-o zi de 28 iulie

* Acum 173 de ani (1848), a avut loc o nouă adunare populară pe „Câmpia Libertăţii” (Filaret) din Bucureşti, unde s-a ales o Locotenenţă domnească formată din trei membri (liberalii moderaţi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu şi Christian Tell), care a acceptat să modifice Constituţia în sensul dorit de sultan. A doua zi Locotenenţa a fost recunoscută de comisarul Porţii Otomane drept guvern legitim al Ţării Româneşti (28.VII/9.VIII)

* Cu 153 de ani în urmă (1868) era ratificat cel de-al 14-lea amendament al Constituţiei SUA, prin care populaţia afro-americană poate beneficia de cetăţenie. Abia în anul 1868, printr-o modificare a Constituţiei, Statele Unite acordau cetăţenie populaţiei afro – americane. Al 14-lea amendament la Constituția Statelor Unite a fost ratificat la 9 iulie 1868. Acesta, împreună cu amendamentele 13 și 15, sunt colectiv cunoscute sub numele de amendamentele pentru reconstrucție, întrucât au fost toate ratificate în perioada postbelică a războiului civil. Deși al 14-lea amendament a fost destinat să protejeze drepturile sclavilor eliberați recent, acesta a continuat să joace un rol major în politica constituțională până în prezent. Dintre cele trei amendamente la Reconstrucție, al 14-lea este cel mai complicat, având și cele mai neprevăzute efecte. Scopul său general a fost să consolideze Legea drepturilor civile din 1866, care garanta că „toate persoanele născute în Statele Unite” erau cetățeni și trebuia să li se acorde „beneficii complete și egale pentru toate legile”. Connecticut a fost primul stat care a ratificat cea de-a 14-a modificare la 30 iunie 1866. În următorii doi ani, 28 state au ratificat amendamentul, deși nu fără incidente. În sud, atât Lousiana, cât și Carolina, au refuzat inițial să ratifice amendamentul. Cu toate acestea, al 14-lea amendament a fost ratificat oficial la 28 iulie 1868. Al 14-lea amendament la Constituția SUA conține patru secțiuni, dintre care primul este cel mai important – Secțiunea 1 garantează cetățenia tuturor persoanelor născute sau naturalizate în SUA. De asemenea, garantează tuturor americanilor drepturi constituționale și neagă statele de dreptul de a limita aceste drepturi prin legislație. De asemenea, se asigură că „viața, libertatea sau proprietatea” cetățeanului nu va fi refuzată fără un proces juridic corespunzător

* În urmă cu 107 ani (1914) Austro-Ungaria declara război Serbiei, fapt ce a dus la declanşarea Primului Război Mondial (28.VII.1914 – 11.XI.1918). La 28 iunie 1914, moştenitorul tronului austro-ungar, Arhiducele Franz Ferdinand era asasinat la Sarajevo (Bosnia), de un student sârb. O lună mai târziu izbucnea prima conflagraţie mondială, care se va încheia oficial la 11 noiembrie 1918, curmând vieţile a zece milioane de militari şi cel puţin şapte milioane de civili

* Acum 102 ani (1919) era formal înregistrată Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (International Union of Pure and Applied Chemistry – IUPAC), organizație non-guvernamentală, unica autoritate ce elaborează standarde pentru nomenclatura substanțelor anorganice sau organice

* Se împlinesc 70 de ani (1951) de la adoptarea Convenţiei Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. A intrat în vigoare la 21 aprilie 1954 şi a fost completată cu un Protocol adiţional în octombrie 1967. România a aderat la această Convenţie prin Legea nr. 46/4.VII.1991

* Se împlinesc 45 de ani (1976) de când a avut loc cutremurul devastator din Tangshan/China, care s-a soldat cu peste 250.000 de victime, fiind considerată cea mai mare catastrofă seismică. Se crede că seismul din 1976 (ce a avut magnitudinea de 8,3 grade pe scara Richter) din provincia Tangshan, China, a fost cel mai cumplit din secolul al XX-lea, însă guvernul chinez nu a publicat niciodată bilanţul exact al dezastrului. China a declarat iniţial că numărul morţilor se ridică la 655.000, dar după aceea a susţinut că acesta a fost între 240.000 şi 255.000, cifră pe care mulţi experţi o consideră prea scăzută. Numărul de morţi a crescut şi din cauza distrugerilor provocate de replica cutremurului care s-a produs în după-amiaza zilei următoare şi a avut o magnitudine de 7,1, „desăvârşind” astfel dezastrul cutremurului iniţial. În timp ce supravieţuitorii săpau printre ruine încercând să mai salveze răniţi sau să-şi recupereze obiectele, cutremurul cu magnitudinea de 7,1 a lovit nemilos, spulberând aproape tot ce mai rămăsese în picioare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Ambulanţei” este marcată, începând cu anul 2015, pentru recunoaşterea contribuţiei serviciilor de Ambulanţă în asigurarea şi menţinerea stării de sănătate a cetăţenilor. Prima „Salvare” din Bucureşti (Societatea de Salvare din Bucureşti) a apărut la această dată, în 1906 ( – 115 ani), din iniţiativa privată a profesorului Nicolae Minovici, sub deviza „Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor”; România a devenit astfel al treilea stat din Europa cu serviciu de ambulanţă, după Olanda şi Austria

– „Ziua Judeţului Timiş”, sărbătorită de administraţia timişeană pentru prima dată în 2016 ( – 5 ani); la 28 iulie 1919 a fost instalată administraţia română în judeţul Timiş-Torontal

– 1854: S-a născut (la Viena, într-o familie originară din Banat) Victor Babeş, medic şi bacteriolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne; autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris 1885); a pus bazele inframicrobiologiei, seroterapiei moderne, histologiei, epidemiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919) (m. 1926). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.VII.1854

– 1892: S-a născut economistul Victor Bădulescu; a participat, ca delegat al României la negocierile financiare şi comerciale din cadrul Societăţii Naţiunilor, la tratativele şi aranjamentele privind despăgubirile de război; a fost desemnat ca membru permanent al Consiliului Economic al Micii Antante şi, ulterior, al Înţelegerii Balcanice; membru corespondent al Academiei Române din 1945; deţinut politic (m. 1953, în închisoare)

– 1916, 28.VII/10.VIII: S-a născut inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2007) – 105 ani

– 1924: S-a născut părintele Constantin Voicescu, unul din marii duhovnici ai României; a stat 13 ani în temniţele comuniste; din 1976 şi până la sfârşitul vieţii a fost preot paroh la Biserica Sapienţei; unul din fondatorii aşezământului medical-creştin „Christiana” (m. 1997)

– 1928: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Adrian Raţiu (m. 2005)

– 1931: S-a născut sculptorul Alexandru Gheorghiţă (m. 2011) – 90 de ani

– 1932: S-a născut artistul vizual Romul Nuţiu, principal reprezentant al expresionismului abstract în România (m. 2012)

– 1945: A murit Litman Leon Ghelerter, unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România, doctor, ctitor de spitale și publicist (n. 1873)

– 1949: S-a născut actriţa Ioana Pavelescu

– 1951: S-a născut scriitorul, publicistul şi profesorul Constantin Stan (m. 2011) – 70 de ani

– 1970: A murit scriitorul A.[urel] P.[avel] Bănuţ (n. 1881)

– 1970: A murit chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 1971: S-a născut pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio – 50 de ani

– 1976: S-a născut ciclistul Carol-Eduard Novak, cvintuplu campion mondial şi primul campion paralimpic din istoria României (2012, Londra); ministrul tineretului și sportului (din dec. 2020); fost președinte al Federației Române de Ciclism – 45 de ani

– 1985: A murit traducătoarea şi publicista Valeria Sadoveanu; a doua soţie a scriitorului Mihail Sadoveanu; a tradus, singură sau în colaborare, din literaturile clasice europene şi a desfăşurat o amplă activitate publicistică, în special despre Mihail Sadoveanu (n. 1907)

– 1998: A murit publicistul Anton Uncu (n. 1938)

– 2005: A murit George Sbârcea, muzicolog şi compozitor (n. 1914)

– 2007: A murit scriitorul francez de origine română Isidore Isou (numele real: Jean-Isidore Goldstein), fondatorul lettrismului (1946) (n. 1925)

– 2010: A murit Cornelia Ştefănescu, istoric şi critic literar (n. 1928)

– 2011: A murit Petre Oprea, critic şi istoric de artă (n. 1928) – 10 ani

– 2012: A murit Mihai Lupoi, ofiţer, arhitect şi politician (senator în legislatura 2000-2004 şi 2004-2008, în judeţul Dolj pe listele partidului PRM), unul din personajele cheie implicate în Revoluţia din 1989 (n. 1953)

– 2019: A murit Monica Ghiuţă, actriţă de teatru şi film, cu o îndelungată carieră pe scena Teatrului Mic (1969-1990) (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Atena: Întâlnire tripartită: Grecia, Cipru, Iordania

-Paris: Curtea de Casație emite decizia cu privire la apelul vicepreședintelui Guineei Ecuatoriale, condamnat pentru „câștigurile sale prost obținute” în Franța

– Geneva, Elveția: Sunt marcați 70 de ani de la semnarea convenției ONU care reglementează statutul refugiaților

– Frankfurt, Germania: Deutsche Bank – rezultate financiare în al doilea trimestru din 2021

– Londra: Barclays – rezultatele financiare de la jumătatea anului

– Viena: OMV – rezultatele trimestrului al II-lea

– Washington: Comunicat de presă al Fed în urma reuniunii Comitetului Monetar

– Washington: Conferință de presă a președintelui Fed, Jerome Powell

– Lima, Peru: Sesiunea inaugurală a Parlamentului după alegerile din aprilie

– Peru: Manifestări de marcare a 200 de ani de independență

-Washington DC: Director general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva și Guvernatorul Băncii Mexicului, Alejandro Díaz de León susțin discursuri la “2021 Lectură bancară centrală Michel Camdessus”

– Africa de Sud: Procesul membrilor Congresului Național African, în cazul funeraliilor lui Nelson Mandela

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei”, iniţiată de Alianţa Mondială pentru Hepatită, în 2008, cu scopul de a oferi o oportunitate pentru educaţie şi de a schimba destinul oamenilor infectaţi cu hepatită virală cronică. A fost aleasă această zi ca fiind ziua de naştere a celui care a descoperit (în 1967) virusul hepatitei B şi doi ani mai târziu a creat şi vaccinul împotriva hepatitei B, doctorul american Baruch Samuel Blumberg (28.VII.1925 – 5.IV.2011), laureat al Premiului Nobel

– Ziua naţională a Republicii Peru; aniversarea proclamării independenţei/1821 – 200 de ani

– Sărbătoarea naţională a Regatului Thailandei (ziua de naştere a regelui Maha Vajiralongkorn – Rama al X-lea: 28.VII.1952)

– 1655: A murit scriitorul francez Cyrano De Bergerac (n. 1619)

– 1741: A murit Antonio Vivaldi, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog italian; considerat cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian (n. 1678) – 280 de ani

– 1750: A murit compozitorul german Johann Sebastian Bach; considerat ca unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii (n. 1685)

– 1794: A murit Maximilien Robespierre, om politic francez; figură centrală a Revoluţiei burgheze de la 1789 din Franţa; supranumit „Incoruptibilul” (credea în virtutea morală absolută); şef al guvernului revoluţionar (1793-1794); a instaurat dictatura iacobină; răsturnat în urma loviturii de stat din 27.VII.1794 şi ghilotinat (n. 1758)

– 1802: A murit compozitorul italian Giuseppe Sarti (n. 1729)

– 1804: S-a născut filosoful german Ludwig Feuerbach, unul dintre precursorii marxismului (m. 1872)

– 1818: A murit matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (n. 1746)

– 1840: S-a născut Edward Drinker Cope, paleontolog şi anatomist american (m. 1897)

– 1851: S-a născut Theodor Lipps, filosof și psiholog german; cunoscut pentru teoria sa privind estetica; a creat cadrul pentru conceptul de empatie (m. 1914) – 170 de ani

– 1866: S-a născut scriitoarea britanică Beatrix Potter, una dintre cele mai îndrăgite autoare de cărţi pentru copii (m. 1943) – 155 de ani

– 1869: A murit Jan Evangelista Purkyně, anatomist și fiziolog ceh (n. 1787)

– 1874: S-a născut Ernst Cassirer, filosof german neokantian (m. 1945)

– 1887: S-a născut pictorul francez Marcel Duchamp (m. 1968)

– 1909: S-a născut editoarea germană Aenne Burda, fondatoarea editurii care-i poartă numele, înfiinţată în 1950 (printre primele publicaţii s-a numărat renumita „Burda Moden”), numită şi „regina secretă a modei germane” (m. 2005)

– 1915: S-a născut fizicianul şi profesorul american Charles Townes, unul dintre pionierii în domeniul astronomiei în spectrul infraroşu; Premiul Nobel pentru fizică pe 1964, împreună cu fizicienii sovietici Nikolai Basov şi Alexandr Prohorov, pentru inventarea laserului, o descoperire care a revoluţionat ştiinţele, medicina, telecomunicaţiile şi industria de divertisment (m. 2015)

– 1925: S-a născut Baruch Samuel Blumberg, medic, genetician şi profesor american; a descoperit virusul hepatic B (1967) şi doi ani mai târziu a creat vaccinul împotriva hepatitei B; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1976, împreună cu D. Carleton Gajdusek; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2009 (m. 2011)

– 1927: S-a născut John Ashbery, unul dintre cei mai apreciaţi poeţi americani din secolul al XX-lea, premiat cu numeroase distincţii literare de prestigiu, inclusiv cu premiul Pulitzer şi National Book Award (m. 2017)

– 1929: S-a născut Jacqueline Kennedy Onassis, ziarist şi editor american, soţia fostului preşedinte al SUA John F. Kennedy şi, apoi, a magnatului grec Aristotel Onassis (m. 1994)

– 1938: S-a născut australianul Robert Hughes, critic de artă, scriitor şi realizator de documentare tv. (m. 2012)

– 1938: A murit scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1891) (n. 1860)

– 1941: S-a născut muzicianul și dirijorul italian Riccardo Muti – 80 de ani

– 1943: S-a născut pianistul britanic Richard Wright, membru fondator al trupei „Pink Floyd” (m. 2008)

– 1945: S-a născut caricaturistul american Jim Davis, autor de benzi desenate; în 1978 l-a creat pe renumitul pisoi Garfield, cu care s-a plasat, conform „Cărţii recordurilor”, pe primul loc în topul celor mai răspândite benzi de desene animate din lume

– 1954: S-a născut fostul preşedinte venezuelean Hugo Chávez, cel de-al 56-lea şef al statului în perioada februarie 1999 – martie 2013 (m. 2013)

– 1965: A murit compozitorul francez Maurice Yvain (n. 1891)

– 1998: A murit Zbigniew Herbert, poet, eseist şi dramaturg polonez (n. 1924)

– 2004: A murit biofizicianul britanic Francis Crick; Premiul Nobel pentru medicină pe 1962, împreună cu americanul James Watson şi neo-zeelandezul Maurice Wilkins, pentru descoperirea, în 1953, a structurii ADN (n. 1916)

– 2004: A murit Tiziano Terziani, scriitor şi jurnalist italian, specialist în problemele Asiei (n. 1938)

– 2013: A murit actriţa americană Eileen Brennan (n. 1932)

– 2014: A murit actorul americano-asiatic James Shigeta (n. 1929)

– 2017: A murit John G. Morris, editor de imagine și jurnalist american, figură importantă în istoria fotojurnalismului (n. 1916)

– 2018: A murit scriitorul şi disidentul rus Vladimir Voinovici; cunoscut mai ales pentru trilogia „Viaţa şi neobişnuitele aventuri ale soldatului Ivan Cionkin” şi a distopiei „Moscova 2042” (n. 1932)

– 2019: A murit actorul britanic George Hilton (nume la naștere: Jorge Hill Acosta y Lara); numele lui a fost asociat cu universul filmelor western spaghetti, alături de cele ale actorilor Terence Hill, Franco Nero şi Giuliano Gemma (n. 1934, în Uruguay)

– 2020: A murit „Reese” (Maurice Wolfe) Schonfeld, jurnalist american de televiziune; preşedinte fondator al Cable News Network (CNN), reţea de televiziune prin cablu, creată în colaborare cu antreprenorul media Ted Turner, la începutul anilor 1980 (n. 1931) – 1 an