Calendarul zilei – 23 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 23 iulie 2021, 05:00 / actualizat: 23 iulie 2021, 8:54

EVENIMENTE INTERNE

-Social

* Jud.Suceava:În perioada 23 – 25 iulie 2021, trei localități din Bucovina se transformă în citadele culturale, în fortărețe cu adevărat artistice, puse în slujba salvării culturale a unor comunități asediate în zilele noastre de nonvalori.Turneul “Citadele culturale”, organizat de Asociația Pro Valores, Ovalsart Primăriile din Vatra Dornei, Dorna Arini și Ciocănești, propune trei întrâniri sincretice între arta interpretativă de excepționalului ansamblu „Duo Kitharsis” și creațiile pline de culoare și lumină ale pictorului bucovinean David Croitor. În timp ce vor fi ascultate opusuri de: Bela Bartok, Antonin Dvorak, Frederic Chopin, Grigoraș Dinicu, Francisco Tarrega, Astor Piazzolla și Iosiv Ivanovici, vor putea fi admirate pe șevalete și creațiile pictorului David Croitor.   Toate manifestările din cadrul Turneului “Citadele culturale” sunt caritabile, fondurile strânse prin donații la manifestările amintite fiind destinate campaniei “Viitorul artei”, având ca scop sprijinirea tinerilor muzicieni foarte valoroși. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical.   Cele trei spectacole eveniment vor avea loc după următorul program:

• Astăzi, de la ora 18:00, în Parcul Municipal din Vatra Dornei,
• 24 iulie, de la ora 16:00, la Casa de Cultură din Dorna Arini
• 25 iulie, de la ora 15:00, la Casa de Cultură “Florin Gheucă” din Ciocănești.

– Cultură

*Muzeul Municipiului Bucureşti va găzdui, la Palatul Suţu (Bd. Ion C. Brătianu nr. 2), în perioada 23-25 iulie, şapte concerte care vor fi susţinute de laureaţii competiţiei „Youth of Music 2021”. Sunt şapte recitaluri live oferite de tineri cu repertorii din compozitori celebri precum: Bach, Ceaikovski, Haydn, Schumann, Rachmaninov, Mozart, Chopin, Brahms, Dvorak, Beethoven, Mozart, Shostakovich, Puccini, Strauss. Publicul meloman va putea asculta atât câştigătorii celor trei mari premii cât şi câştigători la categoria „Debut la Bucureşti”. Laureaţii vor fi acompaniaţi de pianiştii Diana Ionescu, Iulian Ochescu şi Gabriel Gîţan. Programul detaliat al festivalului şi repertoriile tinerilor artişti pot fi consultate pe site-ul evenimentului:

https://www.museart-academy.com/competition. Toate concertele vor fi transmise live pe canalul de Youtube şi pe pagina de Facebook a Muzeului Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, precum şi pe paginile Asociaţiei MuseArt. Din programul de astăzi:

• ora 18:00, Recital de acordeon classic susţinut de Michele Bianco (Italia, premiul „Debut la Bucureşti” & Premiul „Iancu Tucarman”, Cat III – până la 30 de ani);
• ora 19:30, Recital de violoncel susţinut de Ştefan Cazacu (România, câştigător la categoria III – până la 30 de ani). În acest an a câştigat şi locul al III-lea în cadrul prestigiosului Concurs Internaţional George Enescu 2021)

* Cluj-Napoca: La aniversarea a 20 de ediții de TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania, Gala de deschidere va avea loc, în acest an, în 20 de localități din țară, simultan. Astfel, de la ora 21:00, comedia spaniolă „Dineu cu vecinii de sus” (r. Cesc Gay) va avea parte de o proiecție specială în Piața Unirii din Cluj-Napoca și se va vedea, în paralel, pe marile ecrane din: Alba Iulia, Arad, Bistrița, Borșa, Brașov, Criț (jud. Brașov), Florești (jud. Cluj), Iași, Lugoj, Miercurea Ciuc, Morău (com. Cornești), Oradea, Salonta, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sighet, Târgu Mureș și Toplița. Sub umbrela #împreunăprinfilm, evenimentul va marca deschiderea oficială a celei de-a 20-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania, organizată în perioada 23 iulie – 1 august, la Cluj-Napoca. Cinefilii din Alba Iulia sunt invitați să urmărească evenimentul la Cinema Inspire, în timp ce arădenii îl vor putea urmări la Cinema Arta by Cityplex. În paralel, filmul va fi proiectat la Cinema Dacia din Bistrița, Cinema Borșa, pe Terasa Mall-ului AFI din Brașov, în Biserica Fortificată din Criț, județul Brașov, în Parcul Poligon din Florești, la Amfiteatrul Palas din Iași, Cinema Bela Lugosi din Lugoj, Cinema Csíki Mozi din Miercurea Ciuc, și la Green Cinema Drive-In din Morău, com. Cornești, jud. Cluj. Spectatorii din Oradea vor putea urmări comedia spaniolă în Amfiteatrul din Cetate, cei din Salonta, în Parcul Turnul Ciunt, iar cei din Satu Mare vor vedea filmul la Cinema One Laserplex. Pe harta evenimentului aniversar se regăsesc și orașele Sfântu Gheorghe, cu cinematograful Cityplex, Sibiu, cu Cine Gold, dar și Sighet, cu Cinema Mara. Filmul va mai rula pe marele ecran la Cinema Toplița și la Teatrul de vară din Târgu Mureș. Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Festivalul de Film Transilvania. Ediția a 20-a va avea loc între 23 iulie și 1 august, cu stricta respectare a tuturor măsurilor de siguranță necesare în contextul actual. Printre partenerii media: Radio România Cultural

• Nae Caranfil, unul dintre cei mai iubiți regizori români, va fi distins cu Premiul de Excelență la cea de-a 20-a ediție a TIFF, în cadrul căreia, în onoarea sa, va fi proiectat lungmetrajul său de debut, E pericoloso sporgersi, într-o copie restaurată în format 4K

– S-a întâmplat într-o zi de 23 iulie

* Se împlinesc 420 de ani (1601) de când Mihai Viteazul dicta memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere italiană, considerat prima autobiografie din literatura română

* Cu 192 de ani în urmă (1829) inventatorul american, William Austin Burt (1792 – 1858) din Mount Vernon, Michigan, primea patentul pentru invenţia sa – maşina de scris. Cu toate acestea, nu există doar o persoană căreia să-i fie atribuită inventarea maşinii de scris în forma sa standard, fiind numeroşi inventatorii care au pus bazele apariţiei acestui aparat. Printre cei care au realizat dispozitivul se numără Henry Mill, Pellegrino Turri şi William Austin Burt. Chiar dacă perioada sa de glorie a apus deja, maşina de scris se numără printre cele mai importante invenţii ale lumii moderne, mai ales pentru că stă la baza procesului de comunicare, iar acest lucru se întâmpla încă din secolul al XVIII-lea. Maşina de scris, dispozitiv mecanic care este folosit pentru dactilografierea textelor, a fost reinventată în toate formele şi mărimile de aproape 52 de ori. Momentul de vârf al maşinii de scris a fost în anii ′50 ai secolului al XX-lea, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unităţi. În aprilie 2011, Godrej and Boyce, ultima companie care mai producea maşini de scris, şi-a închis fabrica din Mumbai, India, reprofilându-se

* Cu 159 de ani în urmă, serviciul de poştă intra în administraţia statului, înfiinţându-se, la Bucureşti, Direcţia Centrală a Poştelor. La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administraţiilor poştale din Moldova şi Muntenia, măsură realizată începând cu 1 august 1862. În urma unificării, conducerea direcţiei generale a fost încredinţată lui Panait Sevescu, care din decembrie 1860 ocupa aceeaşi funcţie şi în Muntenia. Prima lege de organizare a ramurii de comunicaţii purtând denumirea de „Lege telegrafo-poştală” a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865, dată de la care a fost reglementată şi situaţia personalului, prin statut propriu (23.VII/4.VIII)

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de când, la Liège, în Belgia, s-a înființat Federația Internațională de Gimnastică, cea mai veche federație sportivă internațională. Numele original al organizației era Federația Europeană de Gimnastică, având doar trei membri, Belgia, Franța și Țările de Jos. Numele a fost menținut până în 1921, când primele țări non-europene au fost admise în organizație, după care numele i-a fost schimbat în cel actual

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de când Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931), medic şi profesor Facultatea de Medicină din București, a descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, pe care l-a numit „pancreină”. În august 1921 a publicat rezultatele cercetărilor sale, iar în 1922 a obținut de la Ministerul Industriei și Comerțului din România brevetul de invenție nr. 6255, intitulat „Pancreina și procedeul său de fabricare”. Abia peste 50 de ani a fost recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923). Marele eveniment a avut loc pe 23 iulie 1921, când în cadrul sesiunii Societăţii de Biologie, Nicolae Paulescu a expus în patru comunicări rezultatele muncii sale de cercetare. El a găsit în interiorul pancreasului un produs activ antidiabetic, pe care el l-a numit pancreină, substanţă ce este este cunoscută ca fiind insulina. Descoperirea ce ar fi trebuit să aducă faimă cercetătorului român a fost publicată în august 1921 în publicaţia de specialitate „Archives Internationales de Physiologie”, revistă care apărea simultan în Franţă şi Belgia. Un an mai târziu, Paulescu primea de la Ministerul Industriilor şi Comerţului din România brevetul de invenţie Pancreina si procedura fabricatiei sale. În acest act oficial se preciza: „Dau acest nume substanţei active descoperite de mine în extractul de pancreas. Această substanţă are proprietatea remarcabilă ca, atunci când este injectată unui animal diabetic, să producă o diminuare sau chiar o suprimare trecătoare a hiperglicemiei…” şi „Pentru ca pancreina să fie întrebuințată cu folos în tratamentul diabetului la om, ea trebuie să fie preparată în mari cantităti, ceea ce necesitează un mare capital. Revendic inventiunea produsului organic pancreanina, care, injectată în sânge, produce o diminuare sau chiar o suprimare trecătoare a simptomelor diabetului”

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de la semnarea Convenţiei de la Paris (de către Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, România), ulterior aderând Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia, care stabilea statutul definitiv al Dunării

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când era semnat, la Bucureşti, Tratatul de prietenie şi colaborare între guvernele României şi Italiei, acesta reprezentând primul Tratat încheiat de România cu un stat occidental după decembrie 1989

* Acum 21 de ani (2000) şefii de stat și de guvern ai statelor membre ale G8, reuniți la Nago, în Japonia, au adoptat Declarația finală a summitului din Okinawa, care își propunea „să atace în profunzime cauzele conflictelor și sărăciei” din lume

* Cu 12 ani în urmă (2009) a început să emită televiziunea sportivă Digi Sport, lansată de compania de cablu RCS&RDS

Aniversări – Comemorări

– Sf. Brigitta, călugăriţă, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Presei Militare Române”; la 23.VII.1859 a apărut (până la 3.XII.1859), la Bucureşti, prima publicaţie a Armatei române, „Observatorul militar, diariu politicu şi scientificu” („Observatorul militar” de azi). NOTĂ: Din 22.VII.1994 apare seria nouă

– 1851: A murit pictorul Constantin Daniel Rosenthal; a participat la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1820, la Budapesta) – 170 de ani

– 1869: S-a născut Gheorghe Adamescu, istoric literar, bibliograf şi publicist; autor al unei lucrări unice în felul ei, de pionierat, „Contribuţiune la bibliografia românească” (volumele I-III, 1921-1928); membru corespondent al Academiei Române din 1921 (m. 1942)

– 1912: S-a născut Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în perioada iunie 1948 – mai 1994; fondator (1956) al „Revistei cultului mozaic din România”; a desfăşurat o bogată activitate publicistică şi eseistică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1994)

– 1913: S-a născut Gherasim Luca (pseudonimul lui Salman Locker), poet, prozator, eseist şi teoretician literar; fondator, împreună cu Gellu Naum, al „Grupului suprarealist român” (1940); în 1951 a plecat din România în Israel, iar din 1952 a trăit la Paris (m. 1994, s-a sinucis)

– 1918: S-a născut pictoriţa Lidia Nancuischi (m. 2003)

– 1920: A murit Teodor Ştefanelli (numele la naştere: Teodor Ştefaniuc), scriitor şi istoric (preocupat de o cât mai bună cunoaştere a istoriei Bucovinei); deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918; membru titular al Academiei Române din 1910 (n. 1849)

– 1925: S-a născut Nicolae Boşcaiu, biolog şi botanist; cercetări de botanică sistematică, fitogeografie, istoria florei şi vegetaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2008)

– 1929: S-a născut compozitorul Matei (Mátyás) Kozma (m. 2000)

– 1933: S-a născut istoricul Radu Popa, arheolog medievalist, muzeograf şi profesor; cercetări complexe asupra epocii de formare a statelor feudale româneşti (m. 1993)

– 1939: S-a născut Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (m. 2018)

– 1941: S-a născut jurnalistul, poetul şi romancierul Eugen Hruşcă; corespondent special al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres (1998-2005) (m. 2020) – 80 de ani

– 1943: S-a născut sculptoriţa Liana (Cornelia) Axinte; stabilită (din 1982) în Germania

– 1949: S-a născut inginerul electronist Petre Stoica, creator al şcolii româneşti de identificare a sistemelor, specialist în prelucrarea numerică a semnalelor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1999

– 1955: A murit chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1883)

– 1971: A murit Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (n. 1920) – 50 de ani

– 1990: A murit Ada Orleanu, prozatoare, publicistă şi traducătoare (n. 1916)

– 1998: A murit Constantin Bugeanu, dirijor, compozitor, muzicolog şi profesor (n. 1916)

– 2003: A murit chimistul și profesorul Lascăr Buruiană; cercetări în domeniul biochimiei medicale veterinare (n. 1904)

– 2006: A murit Titus Mesaroş, regizor, scenarist şi autor a peste 100 de filme documentare (n. 1925) – 15 ani

– 2014: A murit prozatoarea Oana Orlea (pseudonimul Mariei-Ioana Cantacuzino); la numai 16 ani, în 1952, este arestată, sub acuzaţia de complot şi acţiune subversivă împotriva statului, şi face închisoare până în 1954; în 1980 s-a stabilit în Franţa, unde a publicat cărţi care dezvăluie tratamentul aplicat deţinuţilor politici în lagărul comunist (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri economice și financiare al UE (buget)

– Tunisia: Expirarea sau extinderea stării de urgență în vigoare din 2015

– Tokyo: Ultima oprire a ștafetei olimpice

– Tokyo: Cea de-a XXXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară, amânate anul trecut din cauza condițiilor epidemiologice (23 iul. – 8 aug.)

– Londra: Sunt marcați 10 ani de la moartea cântăreței britanice Amy Winehouse

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Arabe Egipt; aniversarea revoluţiei din 1952 (la 23 iulie a fost declanşată lovitura de stat antimonarhică a „ofiţerilor liberi”, conduşi de Gamal Abdel Nasser, care a determinat abdicarea, la 26 iulie, a regelui Faruk; monarhia va fi abolită şi Egiptul se va proclama republică la 18 iunie 1953)

– 1692: A murit poetul francez Gilles Ménage (n. 1613)

– 1757: A murit Giuseppe Domenico Scarlatti, clavecinist şi compozitor italian (n. 1685)

– 1829: A murit Wojciech Bogusławski, actor polonez, regizor de teatru, dramaturg, pedagog, traducător și cântăreț de operă; considerat fondatorul teatrului polonez (n. 1757)

– 1838: S-a născut Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (m. 1910)

– 1866: S-a născut compozitorul italian Francesco Cilea (m. 1950) – 155 de ani

– 1885: A murit Ulysses S.(impson) Grant, general american, erou național în timpul Războiului Civil American, și cel de-al 18-lea președinte al Statelor Unite între anii 1869 – 1877 (n. 1822)

– 1888: S-a născut scriitorul american Raymond Chandler, cunoscut autor de romane poliţiste (m. 1959)

– 1906: S-a născut (la Sarajevo, Bosnia-Herţegovina) chimistul elveţian Vladimir Prelog; cercetări în domeniul asimetriei moleculare, cu consecinţe practice importante în sinteza unor hormoni, antibiotice etc.; Premiul Nobel pentru chimie pe 1975, împreună cu britanicul John Warcup-Cornforth (m. 1998) – 115 ani

– 1908: S-a născut scriitorul italian Elio Vittorini (m. 1966)

– 1916: A murit Sir William Ramsay, chimist englez; a descoperit gazele nobile; Premiul Nobel pentru chimie pe 1904; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1913) (n. 1852) – 105 ani

– 1920: S-a născut cântăreaţa portugheză Amalia Rodrigues (nume complet: Amália da Piedade Rebordão Rodrigues), considerată „regina fado-ului” (m. 1999)

– 1922: S-a născut Damiano Damiani, filmolog, regizor, scenarist, actor şi scriitor italian (m. 2013)

– 1925: S-a născut istoricul, scriitorul, jurnalistul, scenaristul şi omul politic francez Alain Decaux; a întruchipat, începând din anii ’50 ai secolului XX, istoria radioului şi a televiziunii franceze, unde a creat numeroase emisiuni celebre; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (m. 2016)

– 1926: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi disidentul ceh Ludvik Vaculik, autorul manifestului celor „Două mii de cuvinte” din timpul Primăverii de la Praga din 1968 (m. 2015) – 95 de ani

– 1930: A murit Glenn Curtiss, pilot şi constructor american de avioane, pionier al aviaţiei mondiale; a realizat primul hidroavion (încercat în zbor în 1911) (n. 1878)

– 1941: S-a născut Sergio Mattarella, politician și jurist italian, preşedinte al Italiei (din 31 ianuarie 2015) – 80 de ani

– 1944: S-a născut pianista portugheză Maria Joáo Pires

– 1946: S-a născut Aleksandr Kaidanovski, actor şi regizor rus de film (m. 1995) – 75 de ani

– 1948: A murit regizorul american David Wark Griffith, pionier al cinematografiei; creatorul unui limbaj modern, al montajului în film (considerat de exegeţi un „cineast unic prin anvergura şi consecinţele descoperirilor sale”) (n. 1875)

– 1951: A murit regizorul american de film Robert Flaherty; pionier al filmului documentar (n. 1884) – 70 de ani

– 1955: A murit Cordell Hull, om politic republican american (secretar de stat între anii 1933 şi 1944), colaborator apropiat al preşedintelui F. D. Roosevelt; Premiul Nobel pentru pace pe 1945 (ca o recunoaştere a eforturilor sale pentru pace şi înţelegere în emisfera vestică) (n. 1871)

– 1957: A murit scriitorul italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa; faima sa postumă s-a datorat publicării de către Giorgio Bassani, în 1958, a romanului său „Ghepardul” (n. 1896)

– 1961: S-a născut Martin Lee Gore, chitarist, clăpar şi compozitor britanic; membru fondator al trupei Depeche Mode – 60 de ani

– 1961: S-a născut actorul american Woody Harrelson – 60 de ani

– 1967: S-a născut actorul american Philip Seymour Hoffman (m. 2014)

– 1976: S-a născut şahista maghiară Polgár Judit; în 1989, când avea doar 12 ani, a devenit cea mai bună jucătoare feminină de şah din lume, menținându-se așa până în 2014, când s-a retras din competiții. În 1991, la vârsta de 15 ani şi 4 luni, a ajuns mare maestru al şahului, la acel moment fiind cea mai tânără persoană care reuşea acest lucru, depăşind recordul anterior al lui Bobby Fischer. Este singura femeie care a depăşit pragul de 2700 de puncte pe scara Elo (sistemul internaţional folosit pentru măsurarea nivelului de joc al şahiştilor), ajungând, în 2003, pe locul 8 în topul mondial al jucătorilor – 45 de ani

– 1983: A murit compozitorul francez Georges Auric (n. 1899)

– 1989: S-a născut actorul britanic Daniel Jacob Radcliffe, cunoscut publicului pentru interpretarea personajului Harry Potter

– 2004: A murit chitaristul portughez Carlos Paredes (n. 1925)

– 2004: A murit cântăreţul şi actorul francez de origine italiană Serge Reggiani (n. 1922)

– 2011: A murit profesorul de fizică american Robert Ettinger, supranumit „părintele criogeniei”; între anii 1960 şi 1970 Ettinger a făcut cunoscut acest concept prin intermediul unor renumite emisiuni tv. americane; în 1962 a publicat volumul „Prospect of Immortality”, editat în lumea întreagă, iar în 1976 a fondat Institutul de Criogenie din Clintown Township (statul Michigan) (n. 1918) – 10 ani

– 2011: A murit cântăreaţa şi compozitoarea britanică Amy Winehouse (n. 1983) – 10 ani

– 2012: A murit astronauta şi fiziciana americană Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spaţiu (în 1983) (n. 1951)

– 2016: A murit scriitorul francez Jean Ricardou, teoretician al „Noului Roman” (n. 1932) – 5 ani