Calendarul zilei – 4 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 4 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 5 iulie 2021, 7:25

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* Afișarea rezultatelor finale, după contestații, ale examenului de Evaluare Națională

-Cultură

*Braşov: Ediţia a III-a a  Turneului naţional “Orgile României” (27 iunie- 4 iulie), continuă incursiunea în istoria acestui fabulous instrument pe teritoriul României, invitând la descoperiri şi redescoperiri ale unui tezaur cultural ascuns, prin recitaluri extraordinare susţinute în catedrale şi biserici catolice şi evanghelice din Bucureşti, Deva, Sibiu şi Braşov, de tânărul organist Eduard Antal. Din programul de astăzi:

• Concertul are loc la Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Paul – ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 4 iulie

* Acum 157 de ani (1864) apărea Decretul nr. 765 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Clădirea, considerată monument arhitectonic, a fost construită după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (la vremea aceea arhitectul oraşului Bucureşti), fiind inaugurată oficial la 14.XII.1869; primul rector a fost juristul Gheorghe Costa-Foru (4/16)

* Cu 137 de ani în urmă (1884) poporul francez a dăruit Statelor Unite, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty). Realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, statuia a fost instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, dominând oraşul New York. Miss Liberty a fost dezvelită la 28.X.1886 şi a fost declarată monument al SUA la 15.X.1924

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de când avea loc Pogromul de la Kielce, act de violenţă extremă a forţelor armate poloneze comuniste (LWP, KBW) îndreptat împotriva evreilor refugiaţi în oraşul polonez, care s-a soldat cu maltratarea a 122 de oameni, din care 42 au fost ucişi. Ulterior, justiţia poloneză a condamat la moarte nouă persoane care au avut legătură cu incidentul. Cunoscut ca cel mai sângeros pogrom împotriva evreilor polonezi după cel de-Al Doilea Război Mondial, masacrul a fost un punct important în istoria postbelică a evreilor din această ţară. A avut loc la numai un an după sfârșitul celei de-a doua conflagraţii mondiale și a Holocaustului, şocând atât comunitatea evreiască din Polonia şi polonezii, cât şi comunitatea internaţională. Acest eveniment a fost considerat un catalizator pentru plecarea din Polonia a ultimilor evrei care au supravieţuit Holocaustului

* În urmă cu 71 de ani (1950) avea loc prima emisie a postului de radio Europa Liberă. Radio Free Europe (RFE) a fost ramura responsabilă cu radiodifuziunea în numele organizației Comitetul Național pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe), înființat de guvernul Statelor Unite la 15 martie 1949, la New York. Sediul principal a fost stabilit la München. Prima transmisiune pe unde scurte a avut loc la 4 iulie 1950, către Cehoslovacia. În 1976, Radio Europa Liberă a fuzionat cu postul Radio Liberty (Radio Libertatea), care era, de asemenea, orientat spre emisiuni anticomuniste. Autoritățile din țările comuniste au încercat în mod regulat să bruieze emisiunile posturilor RFE/RL, eforturi care nu au încetat decât în 1988. Bruierea din România a emisiunilor departamentului românesc a încetat în 1964. În urma căderii regimurilor comuniste în Europa de Est și în Uniunea Sovietică bugetul pentru RFE/RL a fost redus în mod considerabil. Centrala postului de radio a fost mutată la Praga în 1995, iar operațiile europene au fost mult reduse, cu excepția celor ale departamentului slav de sud

* Cu 64 de ani în urmă (1957) era înfiinţată, la Bucureşti, Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română, având drept scop conservarea şi prelucrarea filmelor româneşti şi străine. Astăzi, colecţia ANF conţine 765 de titluri de filme lung metraj ficțiune românești, 11.500 de titluri (documentar și animație) de filme de scurt metraj românești, aproximativ 5.100 de titluri de jurnale si actualități românești și cca 10.000 de titluri lung metraj ficțiune și 15.000 de titluri de scurt metraj (documentar, animație) de film străin, lungimea totală a filmelor din colecție ridicându-se la 113.000.000 de metri de peliculă. Arhiva Naţională de Filme, intitulată iniţial Arhiva Naţională de Filme Cinematografice, a fost fondată ca organism în subordinea Ministerului Învăţământului şi Culturii. În 1959, sub noua denumire, Arhiva devine membru provizoriu iar în anul următor, membru efectiv al Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Filme (FIAF), organism de legătură între arhivele lumii. Sediul ANF este în Jilava, Șos. Sabarului nr. 2, unde se află depozitele de filme și laboratoarele de conservare și prelucrare, cât și de restaurare și transpunere digitală a filmelor

* Acum 61 de ani (1960) era adoptat noul steag american, în urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea stat al SUA, în august 1959. Este compus dintr-un câmp dreptunghiular, pe care se găsesc 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roşu şi 6 în alb, începând şi terminând cu câte o dungă roşie, şi având un dreptunghi albastru închis. Cele 50 de pentagoane stelate semnifică cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii, iar cele 13 benzi orizontale, 7 roşii şi 6 albe, semnifică cele 13 foste colonii ale Marii Britanii

* Cu 51 de ani în urmă (1970) România şi Costa Rica au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. În mai 2000 Ambasada română la San José s-a închis temporar, după ce s-a închis misiunea diplomatică costaricană la Bucureşti, în 1999. Relaţiile României cu această ţară sunt girate prin Ambasada României la Ciudad de México. Relaţiile Republicii Costa Rica cu România sunt gestionate de Ambasada de la Bruxelles

* În urmă cu 34 de ani (1987) intra în funcţiune pasajul Lujerului, cu o lungime de 800 m, din care 400 m sunt acoperiţi. Pasajul Lujerului din Bucureşti este un pasaj subteran mixt, rutier, cu 2 benzi pe sens şi pentru Metroul uşor din Bucureşti, care desparte cele două sensuri de circulaţie rutieră. Pasajul face legătura între cartierele Drumul Taberei (Str. Braşov) şi Crângaşi (Bd. Virtuţii), subtraversând Bd. Iuliu Maniu. În anul 2002, pasajul a fost închis pe durata lucrărilor de modernizare a liniei de tramvai 41, pe care circulă primul metrou uşor din România. Pasajul s-a aflat în lucrări de renovare şi consolidare între anii 2009-2010

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când Banca Naţională a României a emis primele norme privind înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar

* Sunt marcați 30 de ani de când România a aderat, prin Legea nr. 46/4.VII.1991, la Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. Convenţia a fost adoptată la 28.VII.1951, a intrat în vigoare la 21.IV.1954 şi a fost completată cu un Protocol adiţional în octombrie 1967

* Acum 12 ani (2009) coroana Statuii Libertății s-a redeschis pentru public, după ce timp de opt ani a fost închisă din motive de securitate, în urma atacurilor din 11 septembrie 2001

Aniversări – Comemorări

– Duminica a 2-a după Rusalii (a Sfinților Români) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– „Ziua Crucii Roşii Române”; la 4/16.VII.1876 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea „Crucea Roşie” din România, prin hotărârea principelui Ghica de organizare a unei societăţi de ajutor pentru militarii răniţi în război, România fiind printre primele ţări din lume care a aderat la Convenţiile de la Geneva. Actul de înființare a fost semnat de: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr. G. Cantacuzino şi dr. Carol Davila – 145 de ani

– „Ziua Justiţiei” (sărbătorită anual, din 1994, în prima duminică a lunii iulie, printr-o Hotărâre a Guvernului României)

– „Ziua Medicului de Familie din România”, stabilită, prin Statut, de Societatea de Medicină de Familie/Medicină Generală, începând cu anul 1999. NOTĂ: La 19 mai este marcată „Ziua internaţională a medicului de familie”

– 1886: S-a născut (la Paris) poeta română Alice Călugăru; după 1908 s-a stabilit definitiv la Paris, unde a semnat cu pseudonimul Alice Orinet (m. 1933, probabil în Elveţia) – 135 de ani

– 1898, 4/17: S-a născut Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zooentomolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1968)

– 1903: S-a născut sculptorul de origine maghiară Szervátiusz Jenö (m. 1983)

– 1911: S-a născut, la Chişinău, din părinţi de origine poloneză, prof.univ.dr. Victor Nadolschi, astronom şi matematician; stabilit în Bacău din 1968; rol important în organizarea şi dotarea Observatorului astronomic din Iaşi, unde a lucrat efectiv timp de două decenii, între anii 1946-1966 (m. 1996) – 110 ani

– 1919: S-a născut Nicole Valéry-Grossu (născută: Nicoleta Valeria Bruteanu), scriitoare şi jurnalistă creştină şi anticomunistă; cea mai cunoscută lucrare literară a ei este „Binecuvântată fii, închisoare” (1976), prin care dovedeşte că orice suferinţă acceptată şi oferită lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvântări; cartea a fost ecranizată de Nicolae Mărgineanu în anul 2002 (m. 1996)

– 1920: S-a născut Ladislau (sau László) Roth, compozitor, pianist, dirijor de talie internaţională; stabilit în Israel din 1960; supraviețuitor al Holocaustului în cel mai mai mare lagăr nazist de exterminare, cel de la Auschwitz-Birkenau

– 1923: S-a născut scriitorul și traducătorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (m. 2008)

– 1927: S-a născut graficianul, pictorul şi profesorul universitar Traian Brădean (m. 2013)

– 1935: A murit ierarhul Nectarie Cotlarciuc (prenumele la botez: Nicolae); arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (din noiembrie 1924 până la sfârşitul vieţii); autor al unor lucrări de drept bisericesc, filosofie, omiletică şi liturgică; delegat al BOR la câteva congrese ale mişcării ecumenice (Stockholm – 1925; Lausanne – 1927) (n. 1875)

– 1939: S-a născut Aurel Ardelean, biolog, profesor și om politic; preşedinte fondator al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad (m. 2018)

– 1951: S-a născut istoricul şi politologul Vladimir Tismăneanu (a emigrat în SUA în 1981); specialist în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza ideologiilor şi mişcărilor revoluţionare din secolul al XX-lea; fost preşedinte executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc – 70 de ani

– 1952: A murit sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil W.[ilhelm] Becker; clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.); o altă realizare de excepţie o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924) (n. 1881)

– 1960: S-a născut Cristina Țopescu, realizatoare de emisiuni tv., fiica cunoscutului comentator sportiv Cristian Ţopescu (m. 2019)

– 1963: A murit Adolf Meschendorfer, scriitor de limbă germană din România (n. 1877)

– 1965: A murit matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1879)

– 1972: S-a născut poeta și jurnalista Clara Mărgineanu, promotoare a muzicii folk din România care a contribuit cu versuri pentru mai mulți interpreți autohtoni (m. 2020)

– 1991: A murit medicul Marin Gh. Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1913) – 30 de ani

– 2011: A murit actorul Şerban Cantacuzino; stabilit, după 1990, în Franţa (n. 1941) – 10 ani

– 2018: A murit criticul și istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc, reputat eminescolog, apărător şi promotor al culturii şi civilizaţiei româneşti din Bucovina de Nord; membru de onoare al Academiei Române (n. 1920)

– 2019: A murit Eva Mozes Kor, supravieţuitoare a Holocaustului şi a experimentelor făcute de doctorul german Mengele pe gemeni; stabilită în SUA din 1960; fondatoare a Muzeului Holocaustului şi Centrului Educaţional CANDLES (Children of Auschwitz Nazi Deadly Lab Experiments Survivors); a marcat vieţile a sute de mii de oameni, prin mesajul ei de a depăşi greutăţile şi tragediile prin iertare, care eliberează și vindecă: „iertarea nu este pentru cei care au comis răul, ci este pentru cei care au avut de suferit” (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Santiago de Chile: Începutul lucrărilor în vederea unei reforme constituționale (4 – 16 iul.)

– Goma, RD Congo: Finalizarea planificată a stării de asediu în provinciile de est

– Afganistan: Posibil început de retragere a trupelor germane

– Marsilia, Franța: Reluarea croazierelor din Marsilia

– Arles, Franța: Les Rencontres de la photographie – Întâlnirile din domeniul fotografiei de la Arles 2021 (4 iul. – 26 sep.)

– Stockholm, Suedia: Atletism – Liga de Diamant 2021, întâlnirea de la Stockholm

– Spielberg bei Knittelfeld, Austria: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Austriei

– Rio de Janeiro, Brazilia: Campionatul panamerican de gimnastică (4 – 11 iul.)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea naţională a Statelor Unite ale Americii; aniversarea proclamării independenţei; la 4 iulie 1776 a fost adoptată „Declaraţia de Independenţă” (redactată de Thomas Jefferson, Benjamin Franklin şi John Adams) şi votată de reprezentanţii celor 13 colonii engleze din America de Nord; „Declaraţia” făcea un aspru rechizitoriu politicii britanice în colonii şi justifica desprinderea acestora de Marea Britanie (neatârnare recunoscută prin Tratatul de pace de la Paris din 3.IX.1783); 4 iulie 1776 marchează încheierea primei perioade a Războiului de independenţă al coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783) – 245 de ani

– 1623: A murit William Byrd, clavecinist, organist şi compozitor englez (n. ~ 1539/1540)

– 1694: S-a născut compozitorul, organistul şi clavecinistul francez Claude Daquin (m. 1772)

– 1715: S-a născut Christian Fürchtegott Gellert, poet și romancier german (m. 1769)

– 1753: S-a născut Jean-Pierre Blanchard, aeronaut francez, inventatorul paraşutei; în compania medicului american John Jeffries a realizat prima traversare cu balonul a Canalului Mânecii, la 7.I.1785 (m. 1809)

– 1790: S-a născut Sir George Everest, inginer militar şi geodez britanic; conducător (din 1823) al Serviciului geodezic al Indiei; numele lui a fost atribuit de britanici celui mai înalt vârf de pe Pământ (azi Chomolungma/8.850 m) din munţii Himalaya (m. 1866)

– 1807: S-a născut Giuseppe Garibaldi, general şi om politic italian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa şi unificarea naţională a Italiei (m. 1882)

– 1826: S-a născut Stephen Collins Foster, compozitor și textier american, supranumit „părintele muzicii americane” (m. 1864) – 195 de ani

– 1831: A murit James Monroe, fost preşedinte al SUA (1817-1825), autorul „Doctrinei Monroe” (care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa), enunţată prin declaraţia prezentată de preşedintele Monroe în faţa Congresului, în anul 1823 (n. 1758) – 190 de ani

– 1842: S-a născut Hermann Cohen, filosof neokantian german, unul dintre întemeietorii „Şcolii de la Marburg”; preocupat de filosofia religioasă iudaică (m. 1918)

– 1848: A murit scriitorul francez François René de Chateaubriand (n. 1768)

– 1859: S-a născut istoricul francez Charles Diehl, fondator al şcolii franceze de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1944)

– 1870: S-a născut medicul francez Jules Guiart; specialist în parazitologie şi istoria medicinei; în 1920, odată cu reorganizarea Universităţii din Cluj, a fost solicitat în vederea organizării unui muzeu de istoria medicinei şi farmaciei (inaugurat în acelaşi an) al Facultăţii de Medicină din Cluj, despre care a lăsat şi o interesantă lucrare („Histoire de la Faculté de Médecine et de Pharmacie de Cluj”, 1933); membru corespondent străin al Academiei Române (1924) (m. 1965)

– 1888: A murit scriitorul german Theodor Storm (n. 1817)

– 1910: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Gloria Stuart; cunoscută la Hollywood în anii ’30, redevenită celebră în 1997, când a jucat în filmul „Titanic”, în regia lui James Cameron (m. 2010)

– 1911: S-a născut dirijorul italian Francesco Molinari Pradelli (m. 1996) – 110 ani

– 1918: S-a născut scriitoarea americană Ann Landers (nume real: Esther Pauline „Eppie” Lederer) (m. 2002)

– 1921: S-a născut Tibor Varga, violonist maghiar (m. 2003) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Alfredo Stéfano di Stéfano, fotbalist şi antrenor argentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului; a făcut parte din „echipa de aur” a clubului Real Madrid în perioada 1953-1963, când spaniolii au cucerit de cinci ori Cupa Campionilor Europeni (m. 2014) – 95 de ani

– 1927: S-a născut Gina Lollobrigida, actriţă italiană de film şi fotoreporter (din anii ’80 s-a consacrat fotografiei profesioniste)

– 1934: A murit arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1855)

– 1934: A murit Marie Sklodowska-Curie, fiziciană şi chimistă franceză de origine poloneză; împreună cu soţul său, fizicianul şi chimistul francez Pierre Curie, a descoperit şi izolat, în 1898, elementele radiu şi poloniu; contribuţii fundamentale la studiul radioactivităţii; a pus bazele radioterapiei; este prima femeie căreia i-a fost decernat un Premiu Nobel – Premiul Nobel pentru fizică pe 1903 (împreună cu Pierre Curie şi Henri Becquerel) şi primul savant care a primit două Premii Nobel (în două domenii diferite – fizică și chimie – 1911) (n. 1867, la Varşovia)

– 1938: S-a născut cantautorul american de muzică soul Bill Withers, compozitor al unor piese ca „Ain’t No Sunshine“ şi „Lean on Me“; în anul 2015, a fost inclus în Rock and Roll hall of Fame (m. 2020)

– 1948: S-a născut Claudine Bertrand, poetă şi eseistă canadiană

– 1966: S-a născut actorul şi atletul american Lee Reherman (m. 2016) – 55 de ani

– 1992: A murit compozitorul şi interpretul argentinian Astor Piazzola; virtuoz instrumentist la bandonéon, a revoluționat muzica de tango, creând ceea ce s-a numit „Tango Nuevo”, replică a tradiționalului tango argentinian (n. 1921)

– 2000: A murit scriitorul polonez Gustaw Herling-Grudzinski, un fervent critic al regimurilor totalitare şi al gulagului sovietic; după al doilea război mondial a trăit în Occident (la Londra, la München, unde a devenit colaborator al postului de radio „Europa Liberă”, şi la Neapole, după căsătoria cu Lidia Croce, fiica filosofului italian Benedetto Croce) (n. 1919)

– 2003: A murit Barry White, cantautor american şi producător muzical, legendă a muzicii soul; câştigător a cinci premii Grammy şi cunoscut pentru romantismul şi vocea sa gravă, White a cunoscut marele succes în anii ’70 ca artist solo lansând o serie de cântece soul, funk şi disco printre care şi două hituri, „You’re the First, the Last, My Everything” şi „Can’t Get Enough of Your Love, Babe” (n. 1944)

– 2014: A murit scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (n. 1950)

– 2016: A murit Abbas Kiarostami, regizor, scenarist, producător de filme şi fotograf iranian (n. 1940) – 5 ani

– 2018: A murit romancierul, poetul și jurnalistul francez Georges-Emmanuel Clancier; a fost mult timp director de programe la RTF şi apoi la ORTF (n. 1914)