Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteorologice severe: Furtunile de zilele acestea generează furtunile care urmează, la orele după-amiezii, săptămâna aceasta

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 21 iunie 2021, 11:54

În ultima perioadă am avut numeroase fenomene severe în țara noastră: tornade (inclusiv la Corbu, în Dobrogea), ciclonul din Marea Neagră a adus furtuni și ploi puternice, ele au provocat viituri, inundații, dar și pierderi de vieți omenești. Amploarea fenomenului meteo, care a afectat întreaga țară, este fără precedent pentru ultimii ani în România.

Invitat la “”Interviul dimineții” Radio Constanța, Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo severe în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică ne-a vorbit despre acest subiect.

De ce apar astfel de fenomene extreme? De ce plouă mai mult decât de obicei în luna iunie?

Bogdan Antonescu: În general ne așteptăm să plouă mai mult în iunie decât în orice altă lună pentru că este o lună cu instabilitate, este tranziția de la perioada de primăvară la cea de vară. În general la schimbarea anotimpurilor apar fenomenele acestea de instabilitate și în special când trecem de la primăvară la vară. Practic aceasta a fost problema cea mai mare zilele acestea. ANM despre aceasta a vorbit cel mai mult. Avem o situație de instabilitate, fie asociată cu un ciclon, fie asociată cu furtunile acestea cu dezvoltare mare pe verticală. Din această instabilitate, prin formarea norilor, apar precipitațiile. Aceasta ar fi explicația generală pentru ceea ce se întâmplă în luna iunie. În particular, noi am avut anul acesta o situație puțin deosebită. A fost o regiune cu presiune scăzută situată undeva deasupra Mării Negre, dar care în altitudine a avut o masa de aer rece. Atâta vreme cât masa de aer rece a rămas pe poziție, ciclonul a rămas și el în același loc. Și așa am avut zile întregi cu precipitații. Dacă ați observat, multe dintre furtuni au fost la orele după-amiezii.

Dar poluarea are vreo legătură cu apariția acestor nori? Cum să recunoaștem nori cu sarcină electrică, pe cei periculoși adică?

Bogdan Antonescu: Poluarea are cumva o legătură indirectă pentru că picăturile de nori tind să se formeze atunci când există ceea ce noi numim nuclee de condensare. Niște particule din diferite surse printre care și ploaia pe care are loc condensarea norilor. Dacă am trăi într-un aer perfect din toate punctele de vedere, nu s-ar forma norii. Dacă aerul este perfect curat (ceea ce nu se poate întâmpla) atunci nu vom avea nori. În ceea ce privește recunoașterea norilor care produc fenomene severe, lucrurile sunt destul de subtil de identificat. Prima oară ar fi nori pe care îi vedem în distanță și care se dezvoltă mult pe vertical. Din acești nori ne așteptăm să avem precipitații și pe măsură ce ei urcă în altitudine să se formeze cristale de gheață în interiorul lor. Dintr-un nor foarte înalt cu cristale de gheață în interior ne așteptăm să avem descărcări electrice. Cea mai severă formă de nor și care este destul de ușor de identificat vizual este ceea ce noi numim super-celulă. Super-celulele sunt sisteme noroase, un nor care pare izolat dar care la bază se află în rotație. Nu sub forma unei tornade, ci această rotație este în altitudine. Structura aceasta se numește mezociclon. Dacă observăm un astfel de fenomen este bine să ne adăpostim. O astfel de structură cu dezvoltare mare pe verticală și cu parte de jos în rotație tinde să dezvolte grindină de mari dimensiuni și să producă multe descărcări electrice, precipitații intense și tornade.

Dar furtunile ne pot afecta sănătatea?

Bogdan Antonescu: Da! Există mai multe mecanisme prin care acest lucru se poate întâmpla. Unul care se întâmplă în timpul verii și care a fost documentat în alte țări (Australia și SUA), dar sunt și țări din Europa. Probabil sunt cazuri și în România. Se întâmplă primăvara și la sfârșitul verii, atunci când avem situații cu concentrații mari de polen în atmosferă. Dacă avem o furtună la o anumită distanță și din care începe să plouă, această furtună o să producă o masă de aer rece la suprafață. Și deci o intensificare a vântului. Și vântul la rândul lui o să ridice de la suprafață toate aceste particule de polen. De fapt fenomenul acesta se numește ’’astm la furtună’’. Brusc avem de-a face cu o creștere a gradului de polen din atmosferă și atunci persoanele care au alergii sau care au astm pot fi afectate de aceste structuri.

Am văzut studii referitoare la decesele produse de fulgere. România ocupă primul loc la mortalitatea produsă de trăsnete…

Bogdan Antonescu: E greu de estimat un număr exact, dar pot să vă spun că în jur de 20 de persoane mor anual din cauza trăsnetelor. Numărul variază de la un an la altul. Noi avem cea mai mare mortalitate dar acuma nici toate țările din Europa nu au astfel de studii. Există studii pentru România, pentru Turcia, Austria, etc. Lucrul acesta nu este neapărat datorat fenomenului sever în sine. Adică trăsnetelor. Nu avem noi o densitate mai mare de trăsnete decât în alte țări. E posibil însă ca la noi publicul să nu fie foarte bine informat despre ce să facă atunci când se apropie o furtună din care cad trăsnete. Și în general cea mai mare mortalitate este undeva în sud-vestul României, unde există și o densitate relativ mare a populației dar și mulți oameni care trăiesc în mediul rural. Aceștia pot fi surprinși de furtună pe câmp și e mai greu să se adăpostească. Sub nicio formă nu trebuie să ne adăpostim sub copaci, mai ales dacă este izolat copacul respectiv. Copacul ar fi cea mai înaltă structură din zona respectivă și atunci cumva ar crește probabilitatea de producere a unui trăsnet.

Dar factorul uman poate stopa, poate atenua pe viitor apariția fenomenelor severe?

Bogdan Antonescu: Există câteva idei, de exemplu cum am putea să împiedicăm formarea tornadelor. În ultimii ani am început să înțelegem din ce în ce mai mult detalii legate de formarea acestor fenomene. Suntem foarte foarte departe de a le împiedica dar există câteva idei despre ce am putea face pentru tornade. Putem să creștem intensitatea precipitațiilor . Deci putem face un nor să precipite mai mult. În anumite cazuri extrem de particulare putem împiedica un nor să dezvolte cristale mari de gheață (grindină până la urmă) și putem să-l facem să producă ninsoare mai multă. Dar acestea sunt studii izolate. În prezent nu există o metodologie clară. Există studii care arată că dacă, de exemplu, trecem deasupra unui nor și împrăștiem niște particule foarte fine, atunci am putea să creștem cantitatea de precipitații în zona respectivă.

Meteorologii ne spun că vine canicula iar șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, ne anunța seară că în următoarele zile, odată cu instalarea caniculei urmează să apară vijelii. Chiar a transmis populației să țină cont de avertizările Ro-Alert…

Bogdan Antonescu: Aici este o situație particulară. Cred că domnul Arafat se referă la furtunile care se produc la orele după-amiezii. Și acest lucru este destul de cunoscut meteorologilor. Ce se întâmplă? Zilele acestea, datorită furtunilor pe care le-am avut, precipitații intense, avem rezerve de umiditate în sol. Și începând cu zilele următoare, atunci când vom avea mai multă încălzire diurnă, când va crește temperatura vom asista la fenomenul de evaporare. Și vor fi mai mulți vapori de apă în atmosferă. Bine, acești vapori sunt exact ceea ce avem nevoie pentru dezvoltarea furtunilor. Deci practic furtunile de zilele acestea generează furtunile care urmează, la orele după-amiezii, săptămâna aceasta. Deci ne așteptăm ca datorită acestei încălziri diurne, a cantității mari de umezeală din atmosferă, să apară furtuni la orele după-amiezii. Și pentru că în continuare vom fi într-o situație de instabilitate, probabil că unele dintre aceste furtuni vor deveni severe. Și atunci vor produce vijeliile, intensificări ale vântului, precipitații intense. Ele nu pot fi localizate de acum, mi-e greu să vă spun unde vor fi aceste furtuni, dar ele vor exista săptămânile următoare. Caniculă vom avea de-a lungul zilei și probabil în anumite regiuni vor fi fenomene specific sezonului cald, deci furtuni.

Este vară, lumea se gândește la concedii. Vom mai avea astfel de fenomene severe, extreme pe litoral în sezonul cald? Dar în țară?

Bogdan Antonescu: Întotdeauna ne este greu să facem o prognoză în ceea ce privește fenomenele extreme și la un interval de 4 zile de exemplu. Acestea sunt fenomene destul de greu de prognozat uneori. Când avem de exemplu un ciclon sau un ciclon din acesta extra-tropical efectele lui sunt prognozate într-un termen de câteva zile înainte. Dar pentru furtuni este destul de greu. Ce pot să vă spun este că furtunile de după-amiază reprezintă un soi de ciclicitate, adică ne așteptăm să se întâmple în lunile de vară, din mai până la sfârșitul lui august. Din ce știm noi: furtunile cu grindină, furtunile care produc tornade au maximum exact în această lună. Frecvența lor crește din mai, dar ajunge la un maxim în luna iunie. Iulie și august au mai puține furtuni cu grindină mare și cu tornade, dar au furtuni cu descărcări electrice și probabil cu vânt și precipitații. Asta se întâmplă în fiecare an.

Astăzi a fost solstițiul de vară (ora 6.32, ora oficială a României) – avem cea mai lungă zi din an. Începe vara și din punct de vedere astronomic. Ne bucurăm cel mai mult de lumina soarelui. Aduce solstițiul beneficii pozitive?

Bogdan Antonescu: Da. Acum scăpăm de această structură de ciclon (să îi spunem așa) și ne așteptăm ca vremea să fie mai bună în zilele următoare. Din păcate vom avea această situație de caniculă săptămâna aceasta, dar sper că vremea o să fie din ce în ce mai frumoasă.

Realizator – Larisa Calistru