Calendarul zilei – 19 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 19 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 20 iunie 2021, 8:18

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Asociația CREAS, în parteneriat cu Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, prezintă premiera națională a musicalului „Next to Normal – (A)normal”, de la ora 18:00. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* În perioada 19 iunie – 19 septembrie, timp de 7 weekenduri, Weekend Sessions Botanica va aduce împreună producători locali din platforma roditorfoodmarket.ro și sesiuni acustice de muzică clasică, jazz, alternative&indie, precum și sesiuni de poezie și lectură într-unul dintre cele mai frumoase spații verzi din București.Weekend Sessions Botanica își propune să creeze un moment care să ridice spiritul tuturor celor care au dus dorul evenimentelor muzicale și culturale în timpul pandemiei și să le ofere ocazia socializării în condiții de siguranță.Aproape 5000 de metri pătrați din Gradina Botanica vor fi transformați într-un spatiu alternativ de întâlnire, cu 2 scene speciale pentru muzică și alte 4 zone distincte pentru socializare, audiții, picnic în pădure sau degustări de produse gourmet, de la 16:00 la 21:00.În primul weekend sunt programate concerte în iarbă cu We singing colors (19 iunie), Aida și Noi (20 iunie), Paul Ballo & Adam Popa (20 iunie), Alma Nicole (19 iunie), Raisa Mihai (19&20 iunie) și sesiuni de poezie cu Svetlana Cârstean și tineri actori pe 19&20 iunie, timp de o oră de la 19:30.Biletele se pot cumpăra de pe eventbook (https://eventbook.ro/music/bilete-weekend-sessions-la-gradina-botanica), fiecare bilet este valabil o singură zi și pentru o singură persoană: bilet access general – 60 lei de persoană (la care se adaugă 10 lei access la Grădina Botanică). Cu misiunea de promova mai mulți artiști independenți și producători locali, Weekend Sessions Botanica va avea o frecvență de două weekenduri în fiecare luna, iar la fiecare ediție locurile sunt limitate la 500 de persoane pe zi. Calendarul verii are următoarele date: 19-20 iunie, 26-27 iunie, 3-4 iulie, 28-29 august, 4-5 septembrie, 11-12 septembrie,18-19 septembrie.Pentru întrebări, idei, solicitări, puteți scrie pe adresa  contact@weekendsessions.ro

– S-a întâmplat într-o zi de 19 iunie

* Se împlinesc 155 de ani (1866) de când apărea Legea asupra taxelor vamale, prima organizare vamală a Principatelor Române. Prima lege vamală modernă şi sistematizată a fost promulgată la 15 iunie 1874 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1875 (19/31)

* Cu 143 de ani în urmă (1878) România prezenta, prin I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu, Congresului de la Berlin (desfăşurat în perioada 1/13.VI-1/13.VII.1878), un Memorandum, sintetizat în următoarele cinci puncte: nicio parte a teritoriului să nu fie dezlipită de la statul român; teritoriul naţional să nu servească ca drum de trecere a trupelor ruseşti din Bulgaria; România, în virtutea drepturilor ei seculare, să ia din nou în stăpânire gurile Dunării, inclusiv Insula Şerpilor; să primească despăgubiri proporţionale forţelor angajate în luptă; independenţa ei să fie solemn recunoscută şi teritoriul ei declarat neutru (19.VI/1.VII)

* Acum 48 de ani (1983) avea loc inaugurarea podului rutier de la Agigea, cu o lungime totală de 300 m, circulaţia desfăşurându-se pe patru benzi. Dezvoltarea portului şi traficul rutier crescut au dus la apariţia unui proiect foarte important pentru Constanţa, şi anume construirea unui nou pod rutier peste canal la Agigea, care are rolul de a prelua traficul greu de pe vechiul pod. Astfel, pe lângă podul din 1983, se circulă pe cel mai mare pod hobanat din România, având o lungime de peste 1.5km şi o înălţime în punctul maxim de 65 m. De asemenea, noua structură reprezintă primul pod din România la a cărui construcţie s-a folosit o macara plutitoare şi beton autocompactant

* Acum 34 de ani (1987), între 19 şi 20 iunie, Biserica „Sfânta Vineri – Herasca” din Bucureşti, datând din 1645, a fost demolată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, sub pretextul sistematizării Bucureştiului. Prin grija preotului paroh Gelu Bogdan, cea mai mare parte a bunurilor sacre ale bisericii au fost salvate, fiind date în custodie Mănăstirii Cernica şi Muzeului Hereşti. La data de 11 noiembrie 2018, a avut loc slujba de sfinţire a noii biserici „Sfânta Vineri-Herasca”, situată în apropierea Tribunalului Bucureşti, pe fosta moşie a generalului Constantin Herescu-Năsturel, ctitorul primei biserici cu acest hram din Capitală

* Cu 29 de ani în urmă (1992) România şi Republica Azerbaidjan au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, reprezentanţa diplomatică a României la Baku fiind deschisă la 3 noiembrie 1998. România a fost al doilea stat, după Turcia, care a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991

* Se împlinesc 20 de ani (2001), de când la Institutul de Cardiologie „Prof. dr. C. C. Iliescu” Fundeni, s-a efectuat primul implant de cord artificial complet în interiorul bolnavului, prima intervenţie de acest gen din Europa Centrală şi de Est

* Se împlinesc 10 ani (2011) de la deschiderea Pasajului Basarab pentru traficul auto. Pasajul Basarab este cel mai lung pod hobanat din România, având o lungime de 360 m, cel mai lat pod hobanat urban din Europa – 43,3 m, cel mai lung pasaj rutier din Bucureşti – 1,9 km, cel mai complex ansamblu de poduri din Capitală – viaducte de beton armat, pod metalic în arc (120 m), pod metalic hobanat şi cel mai mare punct intermodal din România

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta morţilor – Moşii de vară (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1865: A murit Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, binecunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este primul care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertin, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionul din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile date de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România, Zappa a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (n. 1800, în Grecia)

– 1882: S-a născut Ştefan Zeletin (pseudonimul lui Ştefan Motăş), sociolog, economist, filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (m. 1934)

– 1899: S-a născut George Călinescu (numele la naştere Gheorghe Vişan), critic şi istoric literar, scriitor, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1965)

– 1900: S-a născut Irina Constanziu-Vlassopol, prima femeie ofițer din Marina Comercială Română (1930) (m. 1979)

– 1910: S-a născut inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2003)

– 1919: A murit Petre Carp, publicist şi om politic; şeful Partidului Conservator (între anii 1907 şi 1912) şi autorul programului politic al acestui partid, intitulat „Era nouă”; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare „Junimea”; autor de cronici literare şi dramatice (n. 1837)

– 1926: S-a născut Elisabeth Axmann, traducătoare și scriitoare de limba germană, originară din România; şi-a petrecut prima parte a vieții în Bucovina (unde s-a născut), în Moldova, la Sibiu şi la Bucureşti; a lucrat ca ziarist, cronicar de artă, redactor şi critic literar; din 1977 s-a stabilit în Republica Federală Germania, unde a continuat să scrie (m. 2015) – 95 de ani

– 1927: S-a născut regizoarea de film şi scenarista Malvina Urşianu (m. 2015)

– 1941: S-a născut actriţa Irina Petrescu (m. 2013) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Neculai Păduraru, sculptor, desenator, pictor şi profesor – 75 de ani

– 1955: A murit compozitorul Marius Mihail (n. 1926)

– 1956: S-a născut Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (m. 2011) – 65 de ani

– 1962: A murit matematicianul şi profesorul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale (n. 1899)

– 1973: A murit Gabriel Georgescu, poet, traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) şi profesor (n. 1911)

– 2008: A murit regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (n. 1927)

– 2013: A murit Alexandru Muşina, antologator, editor, eseist, publicist, poet şi profesor (n. 1954)

– 2016: A murit istoricul şi disidentul Mihnea Berindei; a emigrat în Franţa în 1972; cunoscut pentru rolul său eficient de mobilizare a presei şi opiniei publice occidentale în susţinerea disidenţei din Europa Centrală şi de Est, în special din România (n. 1948) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Congres pre-electoral al partidului de la Kremlin

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Sexuale în Conflicte”, instituită la 19 iunie 2015 prin Rezoluţia 69/293 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, este marcată pentru creşterea gradului de conştientizare, pentru a aduce un omagiu victimelor şi supravieţuitorilor violenţei sexuale, precum şi pentru a aduce un omagiu tuturor acelora care şi-au dedicat în mod curajos viaţa luptând pentru eradicarea acestor crime. Data a fost aleasă pentru a marca adoptarea de către Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, la 19 iunie 2008, a Rezoluţiei 1820 în textul căreia Consiliul condamnă violenţa sexuală ca o modalitate de război şi ca un impediment împotriva construcţiei păcii. Pentru a răspunde creşterii extremismului violent, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluţia 2331/2016 care vizează legătura dintre violenţa sexuală, terorism, crima organizată transnaţională şi traficul de fiinţe umane; rezoluţia recunoaşte violenţa sexuală ca fiind o tactică de terorism

– 1623: S-a născut Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (m. 1662)

– 1717: S-a născut Johann Stamitz, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog ceh (m. 1757)

– 1810: S-a născut Ferdinand David, violonist, compozitor şi pedagog german (m. 1873)

– 1842: S-a născut compozitorul austriac Carl Zeller (m. 1898)

– 1844: A murit Étienne Geoffroy Saint-Hilaire, geolog şi anatomist francez; precursor al evoluţionismului (n. 1772)

– 1884: A murit Juan Bautista Alberdi, prozator, jurist și om politic argentinian (n. 1810)

– 1891: S-a născut John Heartfield (născut Helmut Hezfeld), pictor, grafician şi fotograf german; a criticat regimul prin artă, realizând o remarcabilă serie de fotomontaje (m. 1968) – 130 de ani

– 1897: A murit Charles (Cunningham) Boycott, proprietar irlandez împotriva căruia țăranii de pe moșia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest numită de atunci „boicot” (n. 1832)

– 1909: S-a născut scriitorul japonez Osamu Dazai (pseudonimul lui Tsushima Shuji) (m. 1948)

– 1909: A murit Lajos Abafi (născut Ludwig Aigner), scriitor, editor, istoric literar şi entomolog maghiar de origine germană (n. 1840)

– 1915: A murit Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (n. 1856). NOTĂ: Unele surse, printre care şi Britannica online, dau ca dată a morții și stilul vechi – 6 iunie 1915

– 1921: S-a născut actorul francez Louis Jourdan (numele real: Louis Robert Gendre) (m. 2015) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Aage Niels Bohr, fizician danez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1975 împreună cu Ben R. Mottelson şi James Rainwater (m. 2009)

– 1928: S-a născut Gaetano „Tommy” DeVito, muzician și cântăreț american, cunoscut ca membru fondator, vocalist și chitarist principal al trupei rock The Four Seasons (m. 2020)

– 1937: S-a născut filosoful francez André Glucksmann (m. 2015)

– 1937: A murit James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan (n. 1860)

– 1945: S-a născut Aung San Suu Kyi, om politic din Uniunea Myanmar (fostă Birmania), liderul de facto al țării; fiica eroului independenţei naţionale a Birmaniei, Aung San; Premiul Nobel pentru Pace în 1991; liderul Myanmar a fost înlăturat de la putere, împreună cu guvernul său, prin lovitura de stat a armatei din februarie 2021, confruntându-se cu acuzații de la posesia ilegală a unor stații radio walkie-talkie la încălcarea legii privind secretele de stat și riscând o condamnare de până la 14 ani de închisoare

– 1945: S-a născut, în Iugoslavia, Radovan Karadžić, politician, poet şi medic psihiatru sârb din Bosnia; primul preşedinte al Republicii Srpska în perioada 7 aprilie 1992 – 19 iulie 1996; a condus sârbii din Bosnia în perioada războiului, fiind acuzat de crime de război și de genocid în două cazuri: pentru că ar fi organizat asediul orașului Sarajevo și pentru că ar fi organizat masacrul de la Srebrenica, în care au fost uciși circa 8000 de musulmani; judecătorii Națiunilor Unite l-au condamnat, în martie 2019, la închisoare pe viață, încheind definitiv unul dintre cele mai semnificative procese pentru genocid, care datează din timpul războiului din Balcani și care a marcat anii ’90; Karadžić fusese inițial condamnat, în 2016, la 40 de ani de închisoare pentru masacrul căruia i-au căzut victime 8.000 de musulmani, printre care s-au aflat și copii, în 1995, la Srebrenica, judecătorii considerând, în cadrul apelului, că sentința preliminară a fost prea ușoară pentru dimensiunea crimelor aflate în discuție

– 1947: S-a născut Salman Rushdie, scriitor britanic de origine indiană; între 1981 și 1999, Rushdie a primit nu mai puțin de 22 de premii literare; pe 14 februarie 1989, o „fatwa” promițând execuția sa a fost citită la postul de radio din Teheran de ayatolahul Ruhollah Khomeini, liderul spiritual al Iranului, care a caracterizat lucrarea sa, „Versetele satanice”, drept „o blasfemie la adresa Islamului”. Deși a scris o carte în 1990 în care îşi exprimă respectul pentru Islam, Iranul nu și-a retras condamnarea, ba chiar în 1999 a pus pe capul lui Rushdie o recompensă record de 2.8 milioane de dolari, care se pare că este valabilă și în prezent; Serviciile Secrete Britanice și FBI au reușit să-l protejeze pe romancier

– 1950: S-a născut interpreta și compozitoarea americană Ann Wilson, membră a formaţiei de rock „Heart”

– 1953: Soţii Julius (n. 1918) şi Ethel (n. 1915) Rosenberg au fost executaţi în SUA (în ciuda protestelor internaţionale) sub acuzaţia că au livrat Uniunii Sovietice secretul bombei atomice (în 1993, la 40 de ani de la execuţie, soţii Rosenberg au fost achitaţi)

– 1954: S-a născut actriţa americană de film Kathleen Turner

– 1954: A murit Bartolomeo Nogara, arheolog şi istoric de artă italian; studii referitoare la cercetări muzeale şi la istoria etruscilor; a sprijinit activitatea Şcolii Române de la Roma; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1943 (n. 1868)

– 1961: S-a născut Bidhya Devi Bhandari, om politic nepalez, prima femeie președinte al Republicii Democrate Nepal (din 2015, realeasă în 2018) – 60 de ani

– 1961: S-a născut Fred Rister (nume real: Frédéric Riesterer), producător muzical și compozitor francez de muzică electronică (m. 2019) – 60 de ani

– 1962: S-a născut Paula (Julie) Abdul, coregrafă, dansatoare, cântăreaţă, compozitoare, actriţă de film, designer şi producătoare americană

– 1962: A murit regizorul american de film Frank Borzage (n. 1893). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1894

– 1986: A murit Michel Colucci (cunoscut sub pseudonimul de Coluche), umorist și actor francez (n. 1944) – 35 de ani

– 1988: A murit Fernand Seguin, biochimist francez, profesor şi mediator al programelor dedicate ştiinţelor, la radio şi televiziune (n. 1922)

– 1993: A murit Sir William Golding, scriitor britanic; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1983 (n. 1911)

– 2013: A murit James J. Gandolfini Jr., actor american de origine italiană (n. 1961)

– 2013: A murit Gyula Horn, prim-ministru al Ungariei între anii 1994 – 1998; în 1989, Horn a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la unificarea ulterioară a Germaniei (n. 1932)

– 2017: A murit Carla Fendi, considerată marea doamnă a modei italiene; preşedinte de onoare a grupului Fendi, ea a contribuit, alături de celelalte patru surori ale ei, Paola, Anna, Franca şi Alda, la dezvoltarea celebrei mărci italiene, mizând pe colaborarea cu stilistul Karl Lagerfeld, care s-a alăturat acestei case de modă în 1965 (n. 1937)

– 2019: A murit producătorul și Dj-ul francez Philippe Cerboneschi, supranumit ZDAR, component al duo-ului francez „Cassius”; pionier al genului French Touch din muzica electronică (n. 1967)

– 2020: A murit actorul britanic Ian Holm (nume complet: Sir Ian Holm Cuthbert) (n. 1931) – 1 an

– 2020: A murit Carlos Ruiz Zafón, unul dintre cei mai de succes scriitorii spanioli din ultimii 20 de ani (n. 1964) – 1 an