Calendarul zilei – 14 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 14 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 14 iunie 2021, 8:35

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 13:30 – Ședinţa biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*ora 14:30 – Lucrări în grupurile parlamentare

*ora 16:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

*ora 17:00 –  Vot final

*Lucrări în Comisiile permanente:

• ora 13:00 – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări – P1, Salonul Alb – Dimitrie Cantemir

-Camera Deputaților

*ora 13:30 – Şedinţa Biroului permanent și Şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare – prezență fizică și online

*ora 14:00 –  Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

*ora 16:00 –  Şedinţa în plen – Dezbaterea moţiunii simple a PSD la adresa ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene Cristian Ghinea, intitulată “Cristian Ghinea, de la zero la abis!”, iar votul va avea loc marţi, 15 iunie.

-Uniunea Europeană

* Reprezentanţa Comisiei Europene în România împreună cu echipa de la Spaţiul Publicul European vin în sprijinul elevilor care susțin Evaluarea Națională și Bacalaureatul cu o serie de 8 filme ce conţin recomandări pentru probele scrise la Limba și Literatura Română și Matematică. Pentru absolvenții de liceu – săptămâna 14-20 iunie:

• Algebra la Bac – sfaturi și modele de rezolvare a unor exerciții
• #BACDE10 – Puncte importante la Română și greșeli frecvente
• Geometria nu e de speriat
• Cum redactăm cea mai bună lucrare la Limba Română

Primele materiale pot fi vizionate acum pe paginile de Facebook ale Spaţiului Public European şi ale Reprezentanţei Comisiei Europene în România, accesând hyperlink-urile.

-Juridic

*Dezbaterea cu tema ”Exprimarea automată a consimțământului” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii,  de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați:Av. Diana Ghinculov, Av. drd. Sandra Olănescu, Lect. univ. dr. Andreea Verteș-Olteanu, Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, Av. Radu Voloagă, VOLOAGĂ Law Firm. Moderator: Marius Dumitrescu, Președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD)

-Social

* Asociația A.R.T. Fusion organizează o dezbatere pe tematica violenței domestice și de gen “(NE)Convenția de la Istanbul” – un eveniment conex în cadrul festivalului One World Romania la care vor participa actori din mediul non-guvernamental, guvernamental și academic – ora 17:00, în Sala Atrium a Institutului Francez, Bulevardul Dacia nr.77

– Economic

* Prima ediţie a târgului digital de agricultură ExpoFerma, eveniment organizat de LiveExpo.ro, împreună cu Grupul Agrointeligenţa-BTvideo, pe o platformă online interactivă dedicată, realizată de LiveExpo.ro (14 – 17 iun.)

– Cultură

* În perioada 14 – 17 iunie, Opera Comică pentru Copii organizează, la sediul din Calea Giulești nr. 16, Sector 6, cea de-a doua ediție a concursului „Bucharest Dance Competition”. Acesta se adresează copiilor care frecventează cercurile de coregrafie din cluburi şi palate ale copiilor, şcoli particulare de dans, precum şi şcoli/licee vocaţionale din România și din străinătate. Dansatorii, profesioniști sau amatori, pot consulta Regulamentul competiției și pot completa formularul de înscriere: http://bit.ly/BDC_OCC_2021. Anul acesta, competiția se desfășoară în Sala Mare a Operei Comice pentru Copii, iar Gala Bucharest Dance Competition este programată pe 17 iunie. În cadrul Galei, Președintele Juriului, soprana Felicia Filip va înmâna Marele Trofeu câștigătorului ales de Juriu, în urma evaluării tuturor competitorilor

*Jud. Constanţa: Turiştii sunt aşteptaţi la Grădina de vară din Eforie Sud, deschisă zilnic în perioada 14 iunie – 12 septembrie, cu filme, expoziţii, ateliere creative şi educative, concerte şi multe altele, evenimente organizate în cadrul proiectului artistic şi cultural Eforie Colorat. Organizatorii au pregătit filme scurte din cadrul Festivalului Short Film Breaks (14 – 15 iunie şi 30 august – 12 septembrie), o colaborare cu cel mai mare festival de film din România, TIFF (26 – 31 iulie), animaţii de la Anim’est (23-24 iulie), filme europene din partea EUNIC România, iar serile de miercuri sunt dedicate filmelor româneşti, oferite de Caravana Filmului Românesc. Proiecţiile din zilele de luni, marţi şi miercuri sunt gratuite. RADEF RomâniaFilm continuă programul cinematografic în restul zilelor săptămânii, cu filme româneşti şi internaţionale, pentru care biletele vor fi disponibile prin platforma Eventbook şi în locaţie. Pe lângă filme, vizitatorii se vor bucura de expoziţii de fotografie şi de artă, de ateliere creative, de o bibliotecă pop-up, o zonă de realitate virtuală, concerte şi alte elemente artistice şi culturale. În plus, vor fi organizate şi tururi ghidate prin Eforie Sud, menite să le ofere participanţilor o imagine de ansamblu asupra arhitecturii şi istoriei locale. Grădina de vară va fi deschisă zilnic, între 14 iunie şi 12 septembrie, începând cu ora 18:00, iar programul va fi publicat săptămânal, pe pagina de Facebook, Instagram şi pe site-ul Eforie Colorat. Evenimentul se va desfăşura în conformitate cu regulile impuse de prevenirea răspândirii şi contaminării cu Covid-19.

* Târgu Mureş: Zilele Filmului Maghiar, ediţia a X-a, revine între 14 și 20 iunie la Cinema Arta, Teatrul de Vară şi Camera K’ARTE, cu o paletă diversă de filme, începând cu o proiecţie in memoriam Torocsik Mari, trecând prin filme de scurtmetraj, filme documentare şi de ficţiune, prezentate în două locaţii – Cinema Arta (Sala Arta) şi Teatrul de Vară. Cele două proiecţii în aer liber de la Teatrul de Vară – “Curtiz”, film ce va fi precedat de un mini-concert Vizi, şi comedia romantică „O altă ligă”, film prezentat în avanpremieră atât pentru România cât şi pentru Ungaria, se vor desfăşura în condiţii speciale, impuse de reglementările sanitare.

*Italia: Accademia di Romania in Roma, în parteneriat cuIstituto Italiano per il Film di Documentazione Sociale, susține prezența regizorului român Radu Jude la ediția specială a FESTIVAL DEI POPOLI, unde vor fi prezentate, în perioada 14-17 iunie 2021, următoarele filme: Aferim! (2015), Țara moartă (2017), Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari (2018), Cele două execuții ale Mareșalului (2018), Ieșirea trenurilor din gară (2020) și Tipografic Majuscul (2020). Regizor și scenarist, Radu Jude este câștigătorul Ursului de Aur la cea de-a 71-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin cu lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”

– S-a întâmplat într-o zi de 14 iunie

* Acum 221 de ani (1800) avea loc victoria francezilor asupra austriecilor în timpul Războaielor Napoleoniene. Bătălia de la Marengo (un sat în nordul Italiei, la 8 km est de Alessandria), a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon Bonaparte, care i-a obligat pe austrieci să cedeze Franţei nordul Italiei

* Cu 173 de ani în urmă (1848) a avut loc unirea guvernelor constituite la Islaz (9/21 iunie) şi Bucureşti (11/23 iunie) şi formarea Guvernului provizoriu al Ţării Româneşti (format din mitropolitul Neofit, Ion Heliade Rădulescu, Ştefan şi Nicolae Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ioan Odobescu, Ion Câmpineanu, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu ş.a.). Guvernul revoluţionar a dat primele sale decrete: înfiinţarea steagului naţional – tricolorul albastru, galben şi roşu, cu deviza „Dreptate-Frăţie” înscrisă pe el, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea „gvardiei” naţionale şi desfiinţarea pedepsei cu moartea (14/26)

* În urmă cu 141 de ani (1880) erau stabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii, la nivel de agenţie diplomatică, ridicate la nivel de legaţie, în august 1880. În contextul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 12.XII.1941, relaţiile diplomatice româno-americane au fost întrerupte, fiind reluate la 7.II.1946. Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1.VI.1964

* Acum 81 de ani (1940) a fost adus la Auschwitz (cel mai mare lagăr de exterminare nazist) primul transport de prizonieri politici polonezi. Lagărul de la Auschwitz – numele german al localităţii poloneze Oswiecim, la vest de Cracovia – a fost înfiinţat la 27.IV.1940. Din 1942 a devenit centrul principal de exterminare a evreilor din întreaga lume. Supravieţuitorii au fost eliberaţi de soldaţii sovietici la 27.I.1945

* Cu 36 de ani în urmă (1985) avea loc semnarea Tratatului de la Schengen (mică localitate luxemburgheză), privitor la suprimarea controalelor la frontierele europene. Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda au convenit să renunțe treptat la controlul de la frontierele comune și să introducă libera circulație pentru toți cetățenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terțe țări. La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Punerea în aplicare a Acordului Schengen, implicând inițial 7 țări UE, a intrat în vigoare la 26 martie 1995, eliminând controalele la frontierele interne. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată a fost posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier. Între timp, la lista țărilor semnatare s-au adăugat Italia în 1990, Spania și Portugalia în 1991, Grecia în 1992, Austria în 1995, Suedia, Finlanda și Danemarca în 1996, Islanda și Norvegia devenind și ele părți la Convenție. Acordul și Convenția, împreună cu declarațiile și deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen, formează așa-zisul „acquis Schengen”. Pe parcursul redactării Tratatului de la Amsterdam (adoptat în 1997), s-a luat hotărârea de încorporare a acestui acquis în Uniunea Europeană, de vreme ce el se referea la unul dintre principalele obiective ale pieței interne, și anume libera circulație a persoanelor. Ultima extindere a spațiului Schengen a avut loc la 19 decembrie 2011, prin aderarea Principatului Liechtenstein. În prezent, 26 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein sunt, de asemenea, membre ale spațiului Schengen. În același timp, Irlanda (țară membră a Uniunii Europene) și Regatul Unit (fost membru al UE până la data de 31 ianuarie 2020), au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor. La data de 1 iunie 2013 Croaţia a aderat la Uniunea Europeană şi a prezentat Declaraţia de pregătire în anul 2015, în vederea aderării la spaţiul Schengen. Bulgaria, Cipru și România sunt, de asemenea, țări Schengen, dar nu aplică încă pe deplin acquis-ul Schengen

* Acum 31 de ani (1990) era fondată Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR), cu binecuvântarea Sfântului Sinod, la inițiativa unor studenți și doctoranzi de la diferite facultăți. ASCOR are un caracter național și desfășoară o gamă variată de activități spirituale, culturale și social-filantropice

* În urmă cu 8 ani (2013) avea loc inaugurarea podului Calafat-Vidin, pod feroviar şi rutier pe Dunăre, care conectează oraşele Calafat (România) şi Vidin (Bulgaria). Podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) oraşul german Dresda de oraşele Istanbul (Turcia) şi Salonic (Grecia). Construit după o tehnologie ultramodernă, numită de specialişti „spate de cămilă”, cu o lungime de 1.791 de metri, podul este este cel mai lung dintre cele existente peste fluviu. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română era în funcţiune un singur pod, între Ruse şi Giurgiu (Podul Prieteniei, inaugurat la 20 iunie 1954)

Aniversări – Comemorări

– 1875: S-a născut prozatorul Ion Dragoslav (sau I. Dragoslav), pseudonimul lui Ion V. Ivaciuc sau Sumanariu Ion Ivanciuc (m. 1928)

– 1878: S-a născut muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul Nicodim Ganea (m. 1949)

– 1882: S-a născut Ion Petrovici, filosof, scriitor (eseist şi memorialist), profesor şi om politic (de mai multe ori deputat şi ministru); membru titular al Academiei Române din 1934, vicepreşedinte al acestui for (1938-1941), preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în perioada februarie – decembrie 1941 (m. 1972)

– 1883: S-a născut G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (m. 1968)

– 1884: S-a născut Ioachim Botez, prozator, traducător şi publicist (m. 1956)

– 1899: S-a născut episcopul greco-catolic Vasile Aftenie; a fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj (m. 1950)

– 1901: S-a născut Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate (m. 1983) – 120 de ani

– 1920: S-a născut Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu (m. 2005)

– 1925: S-a născut filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale (m. 2014)

– 1927: S-a născut Alexandru Mereuţă, unul dintre cei mai longevivi actori ai Teatrului de Stat din Constanţa (m. 2020)

– 1932: A murit Nicolae Vermont, pictor şi grafician; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (n. 1866)

– 1936: S-a născut actorul Cornel Coman (m. 1981) – 85 de ani

– 1936: S-a născut soprana și profesoara Aida Abagief; solistă, timp de 30 de ani, a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța; fondatoare a Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (m. 2019) – 85 de ani

– 1937: S-a născut artistul ceramist Eugen Petru Cioancă; fondator al Filialei Alba a UAPR și președinte al Filialei până în 1990 (m. 2020)

– 1941: S-a născut matematicianul şi profesorul Viorel Barbu; activitatea sa ştiinţifică s-a orientat cu precădere spre domeniul ecuaţiilor diferenţiale; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002), preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (2002-2012) – 80 de ani

– 1941: S-a născut compozitorul şi pianistul Vasile V. Vasilache (Vasile Vasilache jr.), fiul actorului, compozitorului şi comicului Vasile Vasilache (m. 1991) – 80 de ani

– 1944: S-a născut regizorul de film și scenaristul Şerban Creangă (m. 2012)

– 1949: S-a născut matematicianul și profesorul Dan-Virgil Voiculescu; considerat unul dintre cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol; contribuții în teoria probabilităților; stabilit în SUA; fiul renumitului medic neurolog Vlad Voiculescu

– 1958: A murit inginerul silvic şi profesorul Marin Dracea; este printre primii care, pornind de la concepţia după care pădurea este un fenomen geografic, introduce la noi în ţară studiul specificului forestier (n. 1885)

– 1961: S-a născut poetul Radu Florescu; membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990 – 60 de ani

– 1968: A murit Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zootehnolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1970: A murit Nifon Criveanu (numele de botez: Grigorie), cleric ortodox, care a îndeplinit demnitățile de arhiereu-vicar al Eparhiei Râmnicului – Noul Severin (1929-1933), episcop de Huși (30 noiembrie 1933 – 30 noiembrie 1939) și mitropolit al Olteniei (30 noiembrie 1939 – 20 aprilie 1945) (n. 1889)

– 1979: A murit inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1894)

– 1987: A murit Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist; unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale (n. 1914)

– 2002: A murit prozatoarea şi eseista Maria Luiza Cristescu (n. 1943)

– 2012: A murit violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d”Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (n. 1929)

– 2016: A murit Ilie Călian, jurnalist, cronicar literar şi critic de artă (n. 1942) – 5 ani

– 2018: A murit Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (n. 1940)

– 2020: A murit omul de știință Constantin Răuță, stabilit din 1973 în SUA; a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland și pentru Marina SUA, fiind implicat și în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble (n. 1941) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Liderii NATO se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta agenda NATO 2030 orientată spre viitor: acțiunile Rusiei, amenințarea terorismului, atacurile cibernetice, tehnologiile emergente și perturbatoare, impactul asupra securității al schimbărilor climatice și creșterea Chinei

• Vizita președintelui american, Joe Biden și a Secretarul de stat american, Antony J. Blinken, pentru a participa la summit-ul NATO

– Baku: Vizita președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, în Azerbaidjan (14 – 15 iun.)

-Bruxelles: Video-conferință informală a miniștrilor afacerilor externe (Dezvoltare) din cadrul  UE

– Bruxelles: Comisia Europeană începe să aprobe primele planuri naționale de redresare ale țărilor din UE

-Belfast, Regatul Unit: Învestitura noului premier al Irlandei de Nord, Paul Givan

-Geneva:Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), susține o conferință de presă despre ultimele evoluții ale pandemiei COVID-19

– Palermo, Italia: Inaugurarea primului institut cultural franco-german

– Londra: Anunț guvernamental privind ridicarea restricțiilor împotriva Covid-19

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge”, marcată, din 2004, în ziua de naştere a medicului austriac Karl Landsteiner (14.VI.1868); stabilit în SUA, a descoperit, în 1900, grupele sangvine, punând bazele ştiinţifice ale tratamentului prin transfuzii; laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe 1930

– 1594: A murit compozitorul flamand Orlando di Lasso (n. 1532)

– 1736: S-a născut Charles Augustin Coulomb, fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii lui Coulomb – definiția forței electrostatice de atracție sau respingere (m. 1806) – 285 de ani

– 1811: S-a născut Harriet Beecher Stowe, aboliţionistă şi scriitoare americană; romanul „Coliba unchiului Tom” (1852), cel mai vândut roman al secolului al XIX-lea, înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie (m. 1896) – 210 ani

– 1837: A murit poetul italian Giacomo Leopardi; a scris şi eseuri şi memorii (n. 1798)

– 1864: S-a născut Alois Alzheimer, medic psihiatru şi neuropatolog german; a descris pentru prima dată o formă de demență degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca Boala Alzheimer (m. 1915)

– 1875: A murit astronomul german Heinrich Louis D’Arrest; în 1846 a descoperit planeta Neptun (n. 1822)

– 1907: S-a născut poetul francez René Char (m. 1988)

– 1910: S-a născut Rudolf Kempe, dirijor german (m. 1976)

– 1911: A murit Johan Svendsen, compozitor, violonist și dirijor norvegian (n. 1840) – 110 ani

– 1918: S-a născut scriitorul nigerian T. M. Aluko (pe numele său întreg Timothy Mofolorunso Aluko) (m. 2010)

– 1920: A murit Max Weber, sociolog, filosof şi economist german; a inclus conceptul de „înţelegere” în explicarea fenomenelor sociale; s-a numărat printre negociatorii Germaniei pentru Tratatul de pace de la Versailles (1919), considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei și administrării publice (n. 1864)

– 1923: S-a născut scriitoarea germană Judith Kerr, autoarea seriei de cărți pentru copii „Mog” (m. 2019)

– 1924: S-a născut scriitorul rus Vladimir Solouhin (m. 1997)

– 1926: A murit pictoriţa americană Mary Cassatt (n. 1844) – 95 de ani

– 1927: A murit scriitorul englez Jerome K. Jerome (n. 1859)

– 1928: S-a născut Ernesto „Che” Guevara, revoluţionar latino-american de origine argentiniană, unul dintre conducătorii revoluţiei cubaneze (m. 1967, în Bolivia)

– 1939: S-a născut Peter Mayle, scriitor britanic; cunoscut mai ales pentru seria de cărți despre Provența (m. 2018)

– 1946: S-a născut omul de afaceri, magnatul imobiliar, vedeta de televiziune şi politicianul american Donald John Trump, fost preşedinte al Statelor Unite ale Americii (al 45-lea, 2017 – 2021) – 75 de ani

– 1946: A murit inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie, iar în 1929, prima transmisiune în culori (n. 1888) – 75 de ani

– 1947: A murit Albert Marquet, pictor post-impresionist francez (n. 1875)

– 1949: S-a născut scriitorul american Harry Turtledove, autor de lucrări SF

– 1949: S-a născut cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (m. 2016)

– 1956: S-a născut cântăreaţa italiană Gianna Nannini – 65 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1954

– 1961: S-a născut Boy George (născut George Alan O’Dowd), vocalist şi compozitor britanic – 60 de ani

– 1968: A murit Salvatore Quasimodo, poet, critic literar şi traducător italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1959 (n. 1901)

– 1969: S-a născut Stefanie Maria Graf (Steffi Graf), fostă jucătoare germană profesionistă de tenis; a câştigat de 22 de ori marile turnee internaţionale de tenis „Grand Slam” care cuprind „Australian Open”, „French Open”, „Wimbledon” şi „US Open”; în 1988 a câştigat toate cele 4 turnee Grand Slam cât şi Jocurile Olimpice, fiind până în prezent singura care a câştigat aşa-numitul „Golden Slam” (adică toate cele patru turnee „Grand Slam” şi „Jocurile Olimpice” în acelaşi an)

– 1976: A murit pianistul ungar naturalizat elveţian Anda Géza (n. 1921) – 45 de ani

– 1986: A murit la Geneva, scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, faimos pentru povestirile sale fantastice în care a unit cu măiestrie idei filosofice şi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (n. 1899) – 35 de ani

– 1990: A murit soprana germană Erna Berger (n. 1900)

– 1994: A murit compozitorul american Henry Mancini (n. 1924)

– 1995: A murit Rory Gallagher, compozitor de muzică rock şi chitarist irlandez (n. 1948)

– 2005: A murit dirijorul italian Carlo Maria Giulini (n. 1914)

– 2007: A murit Kurt Waldheim, om politic austriac, fost secretar general al ONU între anii 1972 – 1981 (n. 1918)

– 2008: A murit muzicianul suedez de jazz Esbjörn Svensson, un obişnuit al festivalurilor de gen din lumea întreagă (n. 1964)

– 2018: A murit actorul, regizorul și scenaristul rus Stanislav Govorukhin (n. 1936)

– 2020: A murit pianistul și compozitorul britanic de jazz Keith Tippett (n. 1947) – 1 an