Calendarul zilei – 9 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 9 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 9 iunie 2021, 8:22

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 12:00 – Lucrări în plen (la sediul Senatului și online)

* Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

• ora 9:00 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală

– Mediu

* În perioada 21 mai – 11 iunie, platforma de educaţie ecologică Guerrilla Verde organizează o serie de acţiuni menite să atragă atenţia publică asupra poluării, sub umbrela iniţiativei de mediu a Comisiei Europene, #EUGreenWeek sau Săptămâna Verde Europeană, a cărei ediţie din acest an este dedicată „ambiției de reducere la zero a poluării”. Din program:

• ora 11:00 – platforma InfoClima.ro lansează prima ediţie a unui nou concept, „InfoClima Press Club”, eveniment adresat jurnaliştilor din România interesaţi de problematica mediului şi a schimbărilor climatice – pe platforma Zoom. Înscrierea se face folosind formularul https://forms.gle/TQNwCDeJrTpd55my5. Mai multe detalii despre aceste acţiuni cu participare gratuită pot fi găsite pe pagina de Facebook Guerrilla Verde – https://fb.me/e/1oejkFbDU. Acest eveniment interactiv îşi propune să identifice răspunsuri la întrebarea „Clima României în 100 de ani de acum încolo – cum va arăta şi la ce să ne aşteptăm?”, alături de Dr. Roxana Bojariu, Cercetător științific gradul I, coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică și președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie

– Învăţământ, Cercetare

* Bârlad: În perioada 9 – 12 iunie, Observatorul Astronomic şi Astroclubul „Perseus” din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad vor organiza cea de-a IX-a ediţie a Şcolii de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”. Şcoala de vară de Astronomie reprezintă un bun prilej pentru promovarea şi popularizarea astronomiei în rândul tinerilor, elevilor şi a publicului larg. Timp de patru zile, membrii Astroclubului „Perseus”, vor susţine cursuri pentru o gamă variată de public (elevi, liceeni, studenţi, etc.), adaptate pe înţelesul tuturor. La finalul Şcolii de vară de Astronomie toţi participanţii vor primi diplome de participare. Prezentările se vor desfăşura după un program bine stabilit. Începând cu după amiaza zilei de miercuri 9 iunie, şi până sâmbătă 12 iunie, între orele 19:00 – 21:30, se vor desfăşura cursuri teoretice de astronomie, concursuri şi experimente. După ora 21:30, cursanţii vor participa la observaţii astronomice. Anul acesta în premieră, Şcoala de vară de Astronomie poate fi urmărită şi online, pe Google Meet. Urmează să se publice datele de conectare pe pagina de facebook a Planetariului şi Observatorului Astronomic din cadrul instituţiei noastre: https://www.facebook.com/astrobarlad. Activitatea se va desfăşura la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, unde este şi Observatorul Astronomic. Programul zilei:

• ora 19:00 – Deschiderea Şcolii de vară de Astronomie. Concurs de machete pe teme astronomice. Lect. Ciprian Vîntdevară
• ora 19:15 – Praful din mediul interstelar. Lect. dr. Valentin Pohoaţă
• ora 19:45 – Eclipse. Lect. Aura Boţoroga
• ora 20:15 – Găuri negre. Lect. Matei Asaftei
• ora 20:45 – Pauză
• ora 21:00 – Zece minute de ştiinţă. Elon Musk. Lect. Petru Caracaş
• ora 21:10 – Cerul de vară. Prinicipalele constelaţii, stele şi obiecte deep sky. Lect. Jeny Carbarău
• ora 21:30 – 23:30 – Observarea principalelor corpuri cereşti vizibile în perioada aceasta. Orientarea pe cer după principalele stele şi constelaţii

– Cultură

* Cel de-al doilea concert simfonic cu public în sală prezentat de Orchestra de Cameră Radio este dedicat integral lui George Stephănescu, ale cărui creaţii sunt prea puţin cunoscute publicului larg – ora 19:00, la Sala Radio. Sub titlul „Povestea primei simfonii”, se pot asculta trei dintre creaţiile sale: Simfonia în La major – prima simfonie din istoria muzicii româneşti, Uvertura naţională şi Octet în Sol major pentru coarde şi suflători. Concertul se va derula sub bagheta lui Tiberiu Soare, dirijor al Operei Naţionale Bucureşti şi dirijor principal al Filarmonicii din Sibiu. Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical – în streaming live pe Internet, pe site-urile www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro, şi pe paginile de FACEBOOK Orchestrele şi Corurile Radio şi Radio România Muzical

* Berlin: Proiecții în aer liber ale filmelor din cadrul celei de-a 71-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, deschise publicului larg, la care participă și singurul lungmetraj românesc din competiția oficială a festivalului, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, în regia lui Radu Jude (9 – 20 iun.)

– Diverse

* „Forumul cânepii în secolul 21” (9 şi 10 iun.), forum online cu discuţii şi dezbateri între experţi naţionali şi internaţionali pornind de la potenţialul plantei de cânepă în dezvoltarea durabilă în cadrul evenimentului multidisciplinar dedicat cânepii „(În)toarcem cânepa spre viitor”, cu expoziţie de artă documentară, instalaţii, performance, conferinţe şi dezbateri pe teme de economie circulară, între 3 – 27 iunie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Conferinţa internaţională „Cânepa – înapoi în viitor” – ora 12:30, online. Accesul la discuţii va fi disponibil gratuit tuturor celor interesaţi. Link-ul de acces va fi anunţat pe paginile: https://www.facebook.com/romaniapoweredbynature, https://www.facebook.com/RowmaniaPatzaichin şi https://www.facebook.com/TraditiiCreative. Posesorii unui card bancar UniCredit Bank vor avea acces gratuit pentru vizitarea instalaţiilor, prezentând cardul la intrarea în expoziţie. Detalii despre (În)toarcem cânepa spre viitor – primul eveniment integrat dedicat cânepii din România, pe paginile de Facebook şi pe www.rowmania.ro.

– S-a întâmplat într-o zi de 9 iunie

* Acum 173 de ani (1848) a avut loc Adunarea populară de la Islaz (astăzi, comună în judeţul Teleorman), ocazie cu care s-a citit „Proclamaţia de la Islaz” (programul Revoluţiei din Ţara Românească) şi s-a constituit primul Guvern provizoriu (Ion Heliade Rădulescu, maiorul Christian Tell, Ştefan Golescu, preotul Radu Şapcă şi căpitanul Nicolae Pleşoianu). Câteva zile mai târziu, la 11/23 iunie 1848, s-a declanşat Revoluţia paşoptistă la Bucureşti. Domnitorul Gheorghe Bibescu a fost silit să semneze Constituţia şi să recunoască noul guvern format (9/21)

* Se împlinesc 165 de ani (1856) de când scriitorul Vasile Alecsandri publica, în revista „Steaua Dunării”, poezia „Hora Unirii”. Realizată prin refacerea şi lărgirea valorii simbolice a vechii „Hore a Ardealului” (1848), poezia, pusă pe o melodie de circulaţie în epocă, a devenit în scurt timp imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unităţii naţionale româneşti

* Acum 117 ani (1904) avea loc concertul inaugural al Orchestrei Simfonice din Londra, prima formaţie britanică de gen independentă, înfiinţată în acelaşi an. Primul dirijor principal al ansamblului a fost Hans Richter. A fost prima orchestră din Regatul Unit care avea să cânte în străinătate, la Paris în 1906 și prima care a cântat în Statele Unite, în 1912

* Acum 98 de ani (1923) România a semnat un Protocol de adeziune la Convenţia şi Statutul asupra regimului căilor navigabile de interes naţional, semnate la Barcelona, la data de 20 aprilie 1920, cu rezerva ca principiile Convenţiei să nu contravină statutul internaţional al Dunării, elaborat pe baza art. 349 al Tratatului de la Versailles din 28 iunie 1919

* Cu 87 de ani în urmă (1934) erau reluate relaţiile diplomatice între Bucureşti şi Moscova, în urma tratativelor dintre ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu, şi comisarul poporului al URSS, Maxim Litvinov, la Geneva (relaţiile diplomatice fuseseră întrerupte unilateral de către Rusia la 31.XII.1917/13.I.1918). Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost din nou întrerupte la 22 iunie 1941 (și reluate la 6 august 1945). Începutul secolului XXI a fost marcat de intensificarea dialogului politic dintre cele două ţări. La 4 iulie 2003 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi Preşedintele României, Ion Iliescu, au semnat un tratat de prietenie şi cooperare. Acest document a constituit baza pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale moderne ruso-române

* Într-o zi de 9 iunie, acum 87 de ani (1934), a avut loc „debutul” personajului de desene animate Donald Duck (Răţoiul Donald), în filmul „The Wise Little Hen” („Găinuşa înţeleaptă”)

* Acum 73 de ani (1948) apărea Decretul nr. 76 privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, din 1965 – Academia Republicii Socialiste România, iar din 1990 – Academia Română). Academia reorganizată a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). De asemenea, Academia a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Cu 72 de ani în urmă (1949) era constituită Societatea de Ştiinţe Istorice din România, reunind istorici și filologi sub titulatura „Societatea de Științe Istorice și Filologice”, care a funcționat astfel până în 1968, când cele două secțiuni s-au despărțit. Principalele activități în cei peste 60 de ani de existență au fost și sunt reuniunile științifice, cursurile de vară (reformate în 1968) și publicarea revistei Studii și articole de istorie, cu apariție neîntreruptă din 1956. De-a lungul timpului SSIR a fost condusă de personalități ale științei istorice: academicienii Petru Constantinescu-Iași (1949-1977) și Ștefan Pascu (1977-1991) și profesorii universitari Nichita Adăniloaie (1991-1999), Ioan Scurtu (1999-2011) și Bogdan Murgescu (în prezent președinte de onoare). În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). Consiliul Național a fost convocat de Biroul Național Executiv al SȘIR, reunit în ședința din data de 4 iulie 2020. Conform art. 14 din Statutul SȘIR, din Consiliul Național fac parte membrii Biroului Național Executiv, membrii Comisiei de Cenzori, reprezentanți ai filialelor conform normelor de reprezentare stabilitate la Conferința Națională din 2019, membrii Secretariatului SȘIR. În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate cu următoarele rezultate: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), și în fine, în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* Cu 62 de ani în urmă (1959), la Groton (Massachusetts, comitatul Middlesex), a fost lansat primul submarin cu rachete balistice, cu motor nuclear, USS George Washington (SSBN 598). „George Washington” a fost inițial programat să devină USS Scorpion, dar în timpul construcției a fost „prelungit” prin introducerea unei secțiuni de rachete de 40 m și a devenit un submarin cu rachete balistice. „George Washington” a fost pus în funcțiune în decembrie 1959, însă la începutul anilor ’80, submarinului i-a fost îndepărtată secțiunea de rachete și a fost reclasificat ca o navă de atac, înainte de a fi dezafectat câțiva ani mai târziu

* Cu 31 de ani în urmă (1990) Senatul şi Adunarea Deputaţilor s-au întrunit în primele şedinţe de lucru, în urma alegerilor generale de la 20 mai 1990, primele alegeri libere şi democratice în România de după Al Doilea Război Mondial, în vederea constituirii comisiilor de validare a mandatelor obţinute. A fost reluată, astfel, după 42 de ani, activitatea legislativă democratică, bazată pe rezultatul unor alegeri libere. Electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării, prin vot direct, şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul, prin vot proporţional

* Acum 23 de ani (1998) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a „Monumentului Km 0″, reconstituit şi restaurat pe vechiul său amplasament din faţa bisericii „Sfântul Gheorghe Nou”. Monumentul Kilometrul 0 a fost conceput de arhitecții Horia Creangă și Ștefan Niculescu și materializat de sculptorul Constantin Baraschi în 1938

Aniversări – Comemorări

– 1909: S-a născut Marius Mircu (pseudonimul lui Israel Marcus), până în toamna anului 2008 decanul de vârstă al scriitorilor şi ziariştilor din Israel născuţi în România; frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus (m. 2008)

– 1912: A murit (la Berlin, unde se stabilise) scriitorul Ion Luca Caragiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1948; considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români (n. 1852)

– 1918: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Velehorschi (m. 1997)

– 1923: A murit prozatorul, traducătorul, autorul dramatic şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (n. 1881)

– 1934: S-a născut istoricul şi criticul de artă Dorana-Maria Coşoveanu (m. 2020)

– 1938: A murit Ovid Aron Densusianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti; creator de şcoală şi în alte domenii (filologie, folcloristică); membru titular al Academiei Române din 1918 (n. 1873)

– 1939: S-a născut soprana şi profesoara Ileana Cotrubaş, stabilită în Franţa

– 1939: S-a născut poeta, prozatoarea și publicista Mariana Filimon (oficial, Nicolescu Maria)

– 1939: S-a născut compozitorul Sorin Vulcu (m. 1995)

– 1944: A murit Ludovic Mrazec, geolog, mineralog şi petrograf; a întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România; a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României; membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935) (n. 1867)

– 1948: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Mircea Pospai; a fost angajat redactor la Radio Oltenia – Craiova (1972-1985), şef secţie la ziarul craiovean „Înainte” (1985-1989), redactor şef al ziarului „Cuvântul libertăţii” din Craiova (decembrie 1989 – iunie 1990); din vara anului 1990 s-a reîntors la Radio Oltenia – Craiova și a lucrat ca redactor (1990-1994), şef de secţie (1994-1998) şi director (1998-2013)

– 1958: A murit Julius Bielz, istoric de artă, etnograf, muzeograf, colecţionar şi publicist sas din Transilvania (n. 1884)

– 1972: A murit medicul Grigore Benetato; contribuţii la studiul rolului sistemului nervos central în imunologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1905, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1978: A murit (la Lausanne, Elveţia) principele Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1903, la Sinaia)

– 1996: A murit publicistul Radu Pascal, membru fondator al revistei de politică externă „Lumea”/1963 (n. 1941) – 25 de ani

– 1997: A murit George Manoliu, violonist şi pedagog (n. 1911)

– 2013: A murit actriţa Violeta Popescu; din anul absolvirii, 1964, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi (n. 1941)

– 2015: A murit Corneliu Leu, prozator, dramaturg, scenarist, jurnalist şi realizator radio tv; a înfiinţat, printre altele, postul Radio Vacanţa, Editura Eminescu, Studioul de producţie de filme, seriale şi coproducţii al Televiziunii Române (n. 1932)

– 2020: A murit Gigi (Georgeta) Marga, legendă a muzicii românești din anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut; stabilită în America din 1986 (n. 1929) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Anunțarea listei țărilor fără restricții de intrare în UE

– Mongolia: Alegeri prezidențiale

– Moscova: Audieri în procesul pentru „extremism” care vizează organizațiile adversarului Aleksei Navalnîy

– Lisabona, Portugalia: Publicarea raportului anual al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie

– Bulgaria: Grupul bulgar Eurohold, compania mamă a Euroins, demarează subscrierea şi tranzacţionarea de noi acţiuni, în cadrul procesului de strângere de finanţare în vederea preluării activelor grupului CEZ din Bulgaria

– Franța: Urmează ca de la această dată restaurantele, închise din octombrie 2020, să se poată deschide şi la interior

– Oviedo, Spania: Anunțarea câștigătorilor Premiului Prințesa Asturiei pentru Literatură

– New York: „Tribeca Film Festival” va reveni anul acesta la formatul fizic, cu o serie de evenimente în aer liber preconizate să se desfăşoare în diferite locaţii din cele cinci zone ale oraşului New York

– Lisabona: Meci amical de fotbal între Portugalia – Israel, înainte de Euro

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Acreditării” – Lumea de astăzi este guvernată de standardele internaţionale ISO 9001 si ISO 14001, dar verificarea şi certificarea conformităţii cu aceste standarde trebuie realizată de o terţă parte, independentă. În fiecare ţară există organisme de acreditare, acestea au însă nevoie de o colaborare şi o recunoaştere internaţională. Pentru aceasta au luat fiinţă două organisme internaţionale care asigură colaborarea şi recunoaşterea reciprocă dintre diferitele organisme de acreditare şi a acreditărilor realizate de acestea, precum şi a activităţilor de evaluare a conformităţii realizate sub acreditare. Aceste două organisme sunt International Accreditation Forum (IAF) şi International Laboratory Accreditation Cooperation (ILAC) care asigură funcţionarea unui sistem de recunoaştere reciprocă denumit generic MLA. Adunarea generală comună a celor două organizaţii a hotărât, la 30 octombrie 2007, ca în data de 9 iunie a fiecărui an sa fie sărbătorită această zi

– „Ziua Internaţională a Arhivelor”, marchează constituirea, în 1948, a Consiliului Internaţional al Arhivelor, creat sub auspiciile UNESCO. România a devenit membră a acestei organizaţii cu prilejul congresului de la Florenţa din 1956. Această zi oferă posibilitatea de a reaminti publicului larg faptul că arhivele sunt parte componentă a patrimoniului cultural al umanităţii, participând, alături de muzee şi biblioteci, la conservarea memoriei colective

– Iordania: „Ziua Tronului” (marchează urcarea oficială pe tron a regelui Abdullah al II-lea, la 9.VI.1999)

– 68 d.H.: A murit (s-a sinucis) împăratul roman Nero (pe adevăratul nume, Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.H., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (n. 37 d.H.)

– 1361: A murit compozitorul şi poetul francez Philippe de Vitry (n. 1291) – 660 de ani

– 1781: S-a născut inginerul englez George Stephenson, considerat întemeietorul transportului feroviar; începând din 1814 a construit mai multe tipuri de locomotive, iar în 1823 a condus lucrările primei căi ferate publice şi a întemeiat prima uzină de locomotive (la Newcastle) (m. 1848) – 240 de ani

– 1810: S-a născut compozitorul german Otto Nicolai (m. 1849)

– 1843: S-a născut scriitoarea austriacă Bertha von Suttner; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1905, prima femeie din istoria Nobel-urilor răsplătită cu acest premiu (m. 1914)

– 1865: S-a născut Carl Nielsen, compozitor, dirijor şi violonist danez (m. 1931)

– 1870: A murit scriitorul englez Charles Dickens, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii victoriene (n. 1812)

– 1877: S-a născut baritonul italian Titta Ruffo (m. 1953)

– 1891: S-a născut compozitorul american Cole Porter (m. 1964) – 130 de ani

– 1891: A murit Ludvig Lorenz, fizician și matematician danez (n. 1829) – 130 de ani

– 1904: A murit paleontologul britanic William J. Arkell, specialist în studiul fosilelor de dinozaur (n. 1858)

– 1915: S-a născut chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (m. 2009)

– 1917: S-a născut istoricul britanic Eric John Hobsbawm; şi-a câştigat notorietatea mondială în special datorită trilogiei consacrate „lungului secol al XIX-lea” (de la Revoluţia franceză la Primul Război Mondial); cunoscut şi pentru lucrarea „The Age of Extremes: The Short Twentieth Century, 1914-1991”, consacrată secolului al XX-lea (m. 2012)

– 1921: S-a născut ziaristul şi scriitorul francez Jean Lacouture, biograf al unora dintre cele mai mari personalităţi ale secolului al XX-lea (m. 2015) – 100 de ani

– 1938: S-a născut Charles Wuorinen, compozitorul a peste 270 producţii muzicale; în 1970 a devenit cel mai tânăr laureat al premiului Pulitzer cu „Time’s Encomium”, prima compoziţie electronică distinsă cu acest premiu (m. 2020)

– 1939: S-a născut scriitorul american, Charles Webb, autorul romanului „Absolventul/ The Graduate”, care a inspirat filmul din 1967 cu același nume (m. 2020)

– 1941: S-a născut Jon Lord, compozitor şi claviaturist englez, recunoscut pentru soundul de blues-rock, dar privit şi ca un pionier în domeniul fusion rockului; membru fondator (în 1968) al trupei britanice Deep Purple (m. 2012) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Violette Rey, considerată unul dintre cei mai de seamă geografi ai Franţei de azi; a acordat o atenţie deosebită României, studiile sale privitoare la ţara noastră începând încă de la sfârşitul anilor ’60 ai secolului XX; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993

– 1949: A murit (la Viena) soprana Maria Cebotari din R. Moldova; considerată predecesoarea Mariei Callas şi una dintre cele mai mari soprane din toate timpurile (n. 1910)

– 1950: S-a născut Trevor Bolder, compozitor şi producător britanic, basistul formaţiei rock „Uriah Heep” (m. 2013)

– 1952: A murit Adolf Busch, violonist, dirijor şi compozitor german (n. 1891)

– 1959: A murit chimistul german Adolf Windaus; a descoperit şi a preparat sintetic vitamina D2; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1928 (n. 1876)

– 1963: S-a născut Johnny Depp, actor, scenarist, regizor, producător şi muzician american

– 1963: A murit Jacques Villon (pseudonimul lui Gaston Duchamp), pictor cubist şi gravor francez; fratele pictorului Marcel Duchamp (n. 1875)

– 1974: A murit Miguel Angel Asturias, scriitor şi diplomat guatemalez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1967; al doilea scriitor latino-american (după chiliana Gabriela Mistral) căruia i-a fost decernat acest premiu (n. 1899)

– 1981: S-a născut Natalie Portman (nume la naștere: Natalie Hershlag), actriţă, regizoare și scenaristă americană de origine israeliană; în 2011, a câştigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal („Black Swan”)  – 40 de ani

– 1987: A murit pianista franceză Monique Haas (n. 1909)

– 1991: A murit pianistul chilian Claudio Arrau (n. 1903) – 30 de ani

– 1994: A murit economistul olandez Jan Tinbergen; a rămas în istoria economiei în urma studiului său despre aplicarea modelelor macroeconomice, modele ce îmbină statisticile matematice cu datele economice, generând relaţiile directe dintre termenii economici precum venit, consum şi investiţii; primul laureat al Premiului Nobel pentru economie, în anul 1969, alături de norvegianul Ragnar Frisch (n. 1903)

– 1998: A murit Lois Mailou Jones, pictoriţă şi profesoară americană, considerată o pionieră printre pictorii afro-americani (n. 1905)

– 2000: A murit Jean-Pierre Giraudoux, romancier, dramaturg, om politic și arhitect francez; cofondator al Premiul Médicis (n. 1919)

– 2007: A murit Ousmane Sembène, actor, regizor de film și scriitor senegalez (n. 1923)

– 2013: A murit Walter Jens, scriitor german, filolog, critic şi istoric literar, profesor; militant activ împotriva militarismului (n. 1923)

– 2013: A murit scriitorul scoţian de science-fiction Iain (Menzies) Banks (n. 1954)

– 2015: A murit James Last (nume real: Hans Last), muzician, instrumentist, compozitor şi dirijor german; liderul trupei „Big Band” (n. 1929)

– 2017: A murit actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman” în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii ’60 ai secolului XX (n. 1928)

– 2018: A murit Maria Esther Bueno, mare campioană braziliană de tenis (câştigătoare a 19 turnee de Mare Şlem, inclusiv şapte la simplu) și comentatoare sportivă (n. 1939)