Calendarul zilei – 26 mai

Publicat de Codrin RAITA, 26 mai 2021, 05:00 / actualizat: 26 mai 2021, 9:30

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:30 – Întrebări, Interpelări (se susțin la sediul Senatului)

*ora 10:30 – Declarații politice (se susțin la sediul Senatului)

*ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

*Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

• ora 13:00 – Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi – Prezența online și la sediul Senatului (etaj VI, sala 6054)
• ora 13:00 – Comisia pentru sănătate – la sediul Senatului (etaj 5, cam.5043) și online
• ora 13:00 – Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale – online

-Camera Deputaților

*ora 8:30 – Ședinţa în plen (prezență fizică și online)

• Declaraţii politice

*ora 12:00     – Vot final

* la încheierea votului final (prezență fizică și online) – Şedinţa Biroului permanent  și ședinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

• ora 13:30 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala 29, Corp B4, etaj 1

-Administrație

* Timișoara: Consiliul Judeţean Timiş se convoacă în şedinţă ordinară, care se va desfășura online, în sistem videoconferință – ora 10:00.

-Juridic

* Dezbaterea cu tema „Întotdeauna, de succes: avocatul, nu onorariul (Onorariul de succes sau poprirea clientului de către propriul avocat)” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage Juridice sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați:Exec. Emanuel Căliman-Habet, Dobra & Căliman, Av. drd. Daniela Călin, Managing Associate DLA PIPER DINU, Av. Alexandra Chircu, Av. Teodor Hnatec, Founder HNATEC & Asociații. Moderator:Av. conf. univ. dr. Bazil Oglindă, Oglindă & Partners

-Social

* Fundația Siguranță Auto Copii România organizează conferința de presă care se va desfășura la hotelul Marshal Garden – Calea Dorobanților, nr. 50B, Sector 1. Fundația Siguranță Auto Copii alături de partenerii săi din cadrul Brigăzii Rutiere, Academiei Titi Aur și Corpului Național al Polițiștilor a lansat un Plan de Acțiune pentru Educarea și Creșterea Gradului de Conștientizare a Populației în privința siguranței rutiere a micilor pasageri. La 2 ani de la lansarea oficială a Proiectului Fundației Siguranță Auto Copii România veți afla ce acțiuni s-au desfășurat în toată această perioadă, ce proiecte sunt în desfășurare și altele. Speakeri:Alice Dona Mitu, Fondator Fundația Siguranță Auto Copii România, Inspector Costea Claudiu, Brigada Rutieră a Capitalei, Ramona Vrabie Aur, Academia Titi Aur, inițiator al proiectului Ghidul Părintelui Responsabil la Volan, Costin Tătuc, Expert Siguranță Rutieră,

Roxana Șotreanu, Membru Fondator Fundația Siguranță Auto Copii România, Ovidiu Titi Ciutescu, Jurnalist, Lider Centrul Local Lupii Ageri Cercetașii României,Ana-Maria Ivan, Ambasador Fundația Siguranță Auto Copii România, Alexa Stanescu, Ambasador Centre Siguranță Auto Copii România. Din program:

• ora 15:30 – Primirea jurnaliștilor
• ora 16:00 – Prezentări și Q & A
• ora 17:30 – Discuții tête-à-tête

– Învățământ, Cercetare

* În perioada 25 – 28 mai, are loc, care continuă astăzi cu proba la Limba română și limba maternă (citit)

-Cultură

*În toamna anului 2020 a apărut la Editura Tracus Arte poemul filozofic “Faust pe mări” de Karácsonyi Zsolt, transpus în limba română de reputatul traducător George Volceanov. Astăzi, Institutul Cultural Maghiar București (Str.Gina Patrichi nr.8) lansează volumul, începând cu ora 19:00, la care vor fi prezenţi autorul Karácsonyi Zsolt şi traducătorul George Volceanov. Din poem va lectura poetul și traducătorul Peter Sragher, președintele Filialei București – Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România. Moderator: Răzvan Voncu, critic şi istoric literar

– S-a întâmplat într-o zi de 26 mai

* Cu 533 de ani în urmă (1488) începea construirea bisericii „Sf. Gheorghe” de la Voroneţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504). Legenda spune că Ştefan cel Mare, în timpul unei crize într-un război cu turcii, a venit la Arhimandritul Daniel, la schitul său din Voroneţ şi a cerut sfatul acestuia. Câştigând bătălia împotriva turcilor, domnul Moldovei şi-a păstrat promisiunea făcută călugărului şi a construit o nouă biserică închinată Sfântului Gheorghe, ocrotitorul victoriei în bătălie

* Acum 342 de ani (1679) a început construirea ansamblului arhitectural Mănăstirea Cotroceni (Bucureşti), ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1678 şi 1688. Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu. De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe deteriorări de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută. În anul 1984 aceasta a fost dărâmată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Biserica, refăcută între 2003 şi 2004, a fost resfinţită la 11 octombrie 2009

* În urmă cu 216 ani (1805) Napoleon I Bonaparte al Franţei a fost încoronat Rege al Italiei în Catedrala din Milano, cu Coroana de Fier a Lombardiei. Regatul Italiei a fost înfiinţat pe 17 martie 1805, atunci când Republica Italiană, al cărei preşedinte era Napoleon, a devenit Regatul Italiei, cu Napoleon ca rege al Italiei şi Eugène de Beauharnais vicerege

* Cu 156 de ani în urmă (1865) în America de Nord a luat sfârşit Războiul Civil, odată cu capitularea ultimei armate a Confederaţiei

* Acum 144 de ani (1877) apărea, la Bucureşti, ziarul „Socialistul” – editat de „Cercul socialist” şi creat de Nicolae Codreanu -, prima gazetă socialistă din România. După apariţia a trei numere, în urma unui avertisment al autorităţilor, ziarul şi-a schimbat numele în „Cuvântul”, suprimat, de asemenea, după scurt timp, de guvern

* Se împlinesc 125 de ani (1896) de când apărea pentru prima oară la bursă indicele Dow Jones, cel mai vechi indice al activităţii bursiere din SUA şi cel mai cunoscut indice bursier care reflectă evoluţia medie a cursului acţiunilor tranzacţionate la Bursa din New York (creat de economistul american Charles Dow, împreună cu Edward Jones)

* Acum 101 ani (1920) Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la „Festivalul Dada”, alături de André Gide, Paul Valéry, Fernand Léger şi alţii, fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de când era publicată în Monitorul Oficial Nr. 41 din 26 mai 1921 Legea sindicatelor profesionale. S-a dat pentru prima dată un cadru juridic mişcării sindicale, recunoscând existenţa sindicatelor, dar instituind importante limitări în activitatea lor

* În urmă cu 81 de ani (1940), între 26 mai şi 4 iunie, s-a desfăşurat „Bătălia de la Dunkerque”, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest important port francez la Marea Nordului a fost locul unor violente lupte între trupele anglo-franceze şi cele ale Germaniei naziste, în cursul cărora Aliaţii au suferit mari pierderi materiale, dar au reuşit evacuarea a 340 mii de oameni în Marea Britanie

* Acum 69 de ani (1952), între 26 şi 27 mai, adepţii liniei comunist-naţionale din PMR, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, reuşesc să înlăture (în cadrul unei plenare a CC al PMR) gruparea Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu, promotoare a subordonării totale faţă de PCUS şi URSS

* Se împlinesc 55 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Cooperatiste Guyana. Devenită teritoriu britanic în 1815, Guyana şi-a dobândit independenţa la 26 mai 1966, iar la 23 februarie 1970 s-a proclamat Republică Cooperatistă. În 1992 au avut loc primele alegeri (considerate libere şi democratice) de după câştigarea independenţei

* În urmă cu 49 de ani (1972) era semnat, la Moscova, Acordul provizoriu dintre URSS şi SUA cu privire la unele măsuri în domeniul limitării armamentului strategic ofensiv (SALT I – Strategic Arms Limitation Talks), cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui SUA, Richard Nixon, în Uniunea Sovietică

* Acum 37 de ani (1984) avea loc inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie iniţiată în 1973). Necesitatea realizării unui asemenea canal a fost relevată de numeroase personalităţi din trecut (Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Assan G. Basil, Nicolae Titulescu ş.a). Încercările făcute în primii ani după 1944 de regimul comunist (şi în urma cărora mulţi deţinuţi politici obligaţi să muncească acolo şi-au pierdut viaţa) au fost abandonate din lipsa capacităţilor tehnice şi economice. La data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigaţie din lume (după Canalul Suez şi Canalul Panama). Are o lungime de 64,2 km, două ecluze (la Agigea şi la Cernavodă), trei porturi fluviale (la Cernavodă, Medgidia şi Basarabi) şi portul maritim Constanţa-Sud. Canalul scurtează traseul dintre Dunăre şi Marea Neagră cu aproximativ 400 km

* Se împlinesc 35 de ani (1986) de când drapelul albastru cu douăsprezece stele, adoptat în 1955 de Consiliul Europei, a devenit oficial drapelul Comunităţii Europene. Pe 29 mai, drapelul european adoptat de instituţiile comunitare a fost arborat pentru prima dată în faţa clădirii Berlaymont, în acordurile muzicale ale imnului european. Deși steagul este asociat de obicei cu Uniunea Europeană, a fost folosit inițial de Consiliul Europei, pentru a reprezenta acest continent ca un întreg. Steagul a fost adoptat inițial de Consiliul Europei la 8 decembrie 1955, proiectul câștigător aparținându-i lui Arsène Heitz. De la început, Consiliul Europei a dorit ca acest steag să fie folosit de alte organizații regionale care doreau integrarea europeană. Comunitatea Europeană l-a adoptat la 26 mai 1986. Uniunea Europeană, care a fost înființată prin Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a înlocui Comunitatea Europeană și a-i prelua atribuțiile, a adoptat de asemenea acest steag. De atunci, utilizarea lui a stat sub controlul atât al Consiliului Europei, cât și al Uniunii Europene. Steagul apare pe aversul tuturor bancnotelor euro, iar stelele pe monedele euro, precum şi pe permisele de conducere şi plăcuţele de înmatriculare eliberate în ţările membre ale UE. Numărul de stele de pe steag este fix (12), şi nu are legătură cu numărul de state membre ale Uniunii. În 1953, Consiliul Europei avea 15 membri, aşa că s-a propus ca steagul să aibă câte o stea pentru fiecare membru, însă numărul avea să rămână, din acel moment acelaşi, indiferent de numărul de ţări care ar fi intrat ulterior în UE

* Acum 21 ani (2000) s-a înfiinţat „Europa FM”, primul post privat de radio din România cu acoperire naţională în FM

* În urmă cu 2 ani (2019) au avut loc alegerile europarlamentare, când au fost aleși viitorii reprezentanți din partea României în Parlamentul European pentru următorii 5 ani. PNL a obţinut 10 mandate de europarlamentar, PSD – 9, Alianţa 2020 USR-PLUS – 8, PRO România, PMP şi UDMR – câte 2 europarlamentari. Aceasta este a patra oară, de la aderarea României la Uniunea Europeană, când sunt organizate în România alegeri pentru Parlamentul European (scrutinele anterioare au avut loc în noiembrie 2007, iunie 2009 și mai 2014). Odată cu alegerile europarlamentare, a avut loc şi referendumul naţional consultativ pe justiție, convocat de preşedintele Klaus Iohannis: din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile

Aniversări – Comemorări

– Sf. Filip Neri, preot (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1875, 26.V./7.VI: S-a născut Stan Golestan, compozitor şi critic muzical român, stabilit, încă din tinereţe, la Paris (m. 1956)

– 1896: S-a născut pictorul Aurel Băeșu (m. 1928) – 125 de ani

– 1911: S-a născut istoricul literar G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (m. 1967) – 110 ani

– 1916: S-a născut Vintilă Corbul (numele complet Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu), romancier, scenarist şi autor dramatic, stabilit la Paris, la începutul anilor ’80 ai secolului al XX-lea (m. 2008) – 105 ani

– 1917: S-a născut compozitorul şi dirijorul Aurel Popa (m. 1981)

– 1917: S-a născut (la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului) Mariana Şora, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; între anii 1939 şi 1948 trăieşte în Franţa, apoi se întoarce în România; din 1977 se stabileşte la München (m. 2011)

– 1926: A murit (la Paris) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); descendent pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici (n. 1887, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 95 de ani

– 1928: S-a născut (la Odessa, azi în Ucraina) violoncelistul şi profesorul Vladimir Orlov, stabilit în Canada (1977) (m. 2019)

– 1929: S-a născut istoriograful şi muzicologul Ion V.[asile] Florian (m. 2002)

– 1933: S-a născut chimistul Petre T. Frangopol, membru de onoare al Academiei Române din 2012 (m. 2020)

– 1941: S-a născut regizorul de film, operatorul şi profesorul Iosif Demian; din 1985 lucrează în Australia – 80 de ani

– 1941: S-a născut Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (m. 2019) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Liviu Grăsoiu, critic şi istoric literar, jurnalist; autor de scenarii radiofonice şi de film; între anii 1968 şi 1985 a fost redactor de actualităţi tv. şi realizator de emisiuni culturale la Televiziunea Română, iar din 1985, realizator de emisiuni literare la Radiodifuziune („Scriitori la microfon”, „Revista literară radio”); după 1990 a fost redactor-şef şi redactor-şef adjunct al Redacţiei Emisiunilor Culturale a SRR (m. 2020)

– 1971: S-a născut violonista Irina Mureşan – 50 de ani

– 1992: A murit Constantin Bobescu, compozitor, violonist, muzicolog, publicist şi profesor; a fost vreme de aproape 40 de ani dirijorul orchestrelor Radioteleviziunii Române (n. 1899)

– 1994: A murit poetul şi traducătorul Tiberiu Utan (n. 1930)

– 1995: A murit actorul și cântărețul Ştefan Bănică (senior) (n. 1933)

– 1996: A murit Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar, eseist şi folclorist (n. 1909) – 25 de ani

– 1997: A murit poetul Cezar Baltag (n. 1939)

– 2002: A murit (s-a sinucis a doua zi după moartea soţului său, poetul Ştefan Augustin Doinaş) balerina Irinel Liciu (Lia Silvia Popa), prim-solistă a Operei Române din Bucureşti între anii 1950 şi 1970 (n. 1928)

– 2005: A murit actorul Gheorghe Şimonca (n. 1935)

– 2005: A murit Liviu Tudan (nume la naştere: Dumitru Tunsoiu), basist şi compozitor de muzică rock, cunoscut ca membru al formaţiei „Roşu şi Negru” (n. 1947)

– 2010: A murit actorul Jean Constantin (pe numele său real Constantin Cornel Jean); considerat „maestrul comediei” (n. 1927). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1928

– 2018: A murit filosoful, politologul și profesorul francez de origine română Pierre Hassner, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în relaţii internaţionale şi analist al situaţiilor de conflict, război şi totalitarism (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova vorbește despre orientări pentru consolidarea codului de practică privind dezinformarea

-Bruxelles: Reuniunea miniștrilor responsabili pentru agricultură din cadrul UE

– Bruxelles: Audieri în dosarul UE împotriva AstraZeneca pentru nerespectarea contractului de achiziție a vaccinurilor anti-Covid

– Barcelona, Spania: Termenul limită pentru alegerea unui președinte regional în Catalonia înainte de convocarea unui nou tur de scrutin

-Teheran, Iran: Publicarea listei candidaților autorizați să concureze la alegerile prezidențiale din iunie (26 – 27 mai)

– Teheran: Discurs al președintelui iranian, Hassan Rohani, în cadrul Consiliului de Miniștri

– Leipzig, Germania: Summitul anual al Forumului Internațional al Transporturilor (din cadrul OECD) (26 – 28 mai)

– Moscova: Conferința de presă a Băncii Mondiale cu privire la un nou raport despre Rusia

– Oviedo, Spania: Anunțarea câștigătorilor Premiului Prințesa Asturiei pentru Științe Sociale

– Paris: Air France-KLM – adunarea generală a acționarilor

– Damasc, Siria: Alegerile prezidențiale

– Insulele Cayman: Alegeri legislative

– Amsterdam, Țările de Jos: Conferință de presă a Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) privind Covid-19

– Hong Kong, China: Lansarea primei „bule” de călătorie între Hong Kong și Singapore

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Lansarea unei campanii de conștientizare pentru ca populația să învețe să citească

– Hay-On-Wye, Țara Galilor: Festivalul Literaturii (26 mai – 6 iun.)

– Gdansk, Polonia: Finala Europa League la Fotbal, între Villarreal (Spania) – Manchester United (Anglia)

– Asia de Sud-Est / America: Eclipsa totală de lună vizibilă din Asia de Sud-Est și America

Aniversări – Comemorări

– „Vesak”, „Sărbătoarea Iluminării”, „Ziua lunii pline din mai” este un moment sacru pentru milioanele de budiști din întreaga lume. În ziua de Vesak, în urmă cu aprox. două milenii și jumătate, s-a născut Buddha, în ziua de Vesak Buddha a atins iluminarea și tot în această zi a murit. Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 54/115 din 1999, a stabilit pe plan internațional ziua de Vesak ca zi de recunoaștere a contribuției budismului, una dintre cele mai vechi religii din lume, la spiritul umanității

– „Ziua Mondială a Provocării” („World Challenge Day” – pentru manifestări sportive și culturale) este marcată în mai multe orașe din lume simultan, în ultima zi de miercuri a lunii mai. Ideea unei Zile a provocării s-a născut în anul 1983, în oraşul Saskatoon din Canada, şi s-a răspândit cu succes în întreaga lume, dobândind recunoaştere internaţională şi devenind un important eveniment anual mondial în domeniul „sportului pentru toţi”. Localităţile angrenate în această competiţie trebuie să mobilizeze cât mai mulţi oameni să facă sport. România a participat pentru prima dată la acest eveniment în anul 1993, când Bucureştiul a concurat cu Budapesta iar Sibiul cu oraşul Puket din Thailanda

– „Ziua Internaţională a Sclerozei Multiple” marcată în ultima zi de miercuri din luna mai; ziua a fost lansată în 2009 şi este coordonată de Federaţia Internaţională de Scleroză Multiplă

– Ziua naţională a Republicii Georgia (Gruzia); aniversarea proclamării independenţei – 1918

– 1535: A murit poetul şi traducătorul italian Francesco Berni (n. 1497 sau 1498). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morții 1536 (- 485 de ani)

– 1602: S-a născut Philippe de Champaigne, pictor francez (m. 1674)

– 1623: S-a născut Sir William Petty, economist şi statistician englez; întemeietor al economiei politice clasice burgheze, unul dintre întemeietorii statisticii ca ştiinţă (m. 1687)

– 1667: S-a născut Abraham de Moivre, matematician francez, cunoscut pentru formula lui Moivre, care stabilește o legătură între numerele complexe și trigonometrie, pentru studiile sale privind distribuția normală și în domeniul teoriei probabilităţilor (m. 1754)

– 1762: A murit filosoful german Alexander Gottlieb Baumgarten (n. 1714)

– 1799, 26.V/6.VI: S-a născut poetul rus Aleksandr Puşkin (m. 1837, ucis într-un duel). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 6 iunie 1799

– 1822: S-a născut scriitorul francez Edmond de Goncourt; din iniţiativa lui şi a fratelui său Jules (şi cu averea lor) a fost creată „Academia Goncourt” (1896), care, din 1903, acordă anual un premiu pentru cel mai bun roman apărut în Franţa (m. 1896)

– 1848, 26.V/7.VI: A murit Vissarion Belinski, critic literar şi gânditor rus; a exercitat o influenţă considerabilă asupra gândirii ruse din secolul al XIX-lea (n. 1811)

– 1883: S-a născut cântăreaţa şi dansatoarea americană Mamie Smith (m. 1946)

– 1885: S-a născut regizorul şi dramaturgul francez Gaston Baty (m. 1952)

– 1886: S-a născut compozitorul şi actorul american Al Jolson (m. 1950) – 135 de ani

– 1900: S-a născut poetul ceh Vitězslav Nezval (m. 1958)

– 1904: S-a născut pianistul francez de origine poloneză Vlado Perlemuter (m. 2002)

– 1907: S-a născut actorul american de film John Wayne (născut Marion Morrison) (m. 1979)

– 1908: S-a născut actorul şi scenaristul britanic Robert Morley (m. 1992)

– 1909: S-a născut fotbalistul şi antrenorul scoţian de fotbal Matt Busby (m. 1994)

– 1915: A murit poetul englez Julian Grenfell (n. 1888)

– 1920: S-a născut Peggy Lee, pe numele real Norma Egstrom, cântăreaţă americană (m. 2002)

– 1926: S-a născut Miles Davis, cântăreţ și compozitor de jazz, conducător de orchestră și trompetist american; a marcat timp de cinci decenii jazzul internaţional (m. 1991) – 95 de ani

– 1938: S-a născut soprana canadiană de origine greacă Teresa Stratas

– 1951: S-a născut astronauta şi fiziciana americană Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spaţiu (în 1983) (m. 2012) – 70 de ani

– 1958: S-a născut actriţa americană Margaret Colin

– 1962: S-a născut regizorul polonez Krzysztof Warlikowski; considerat unul dintre cei mai reprezentativi regizori europeni ai generaţiei sale

– 1962: S-a născut cântăreţul britanic Black (pe numele său adevărat Colin Vearncombe) (m. 2016)

– 1964: S-a născut Lenny (Leonard Albert) Kravitz, interpret de rock, compozitor şi producător american

– 1968: S-a născut Frederik (Frederik André Henrik Christian af Glücksborg), prinţul moştenitor al coroanei daneze

– 1975: S-a născut Lauryn Hill, interpretă de muzică R&B (considerată de mulţi un „Bob Marley feminin”), actriță și producătoare americană

– 1976: A murit Martin Heidegger, unul din cei mai importanți filosofi germani din secolul al XX-lea; unul din principalii precursori ai postmodernismului filosofic; ontolog, fenomenolog şi reprezentant al şcolii hermeneutice (n. 1889) – 45 de ani

– 1986: A murit actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (n. 1909) – 35 de ani

– 1995: A murit Friz (Isadore) Freleng, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie („Pantera roz”, „Bugs Bunny” etc.) (n. 1905). NOTĂ: Site-ul www.deadoraliveinfo.com dă ca an al naşterii 1906

– 1999: A murit dirijorul elveţian Paul Sacher (n. 1906)

– 2006: A murit, în urma unui naufragiu, Edouard Michelin, preşedintele grupului producător şi furnizor de pneuri Michelin (n. 1963) – 15 ani

– 2008: A murit compozitorul american Earle Harry Hagen (n. 1919)

– 2008: A murit Sydney Pollack, regizor, actor şi producător american de film, câștigător al premiului Oscar în anul 1985 cu filmul „Departe de Africa” (n. 1934)

– 2013: A murit Jack Vance (nume real: John Holbrook Vance), scriitor american de literatură fantastică şi ştiinţifico-fantastică (n. 1916)

– 2013: A murit pictorul austriac Otto Muehl (n. 1925)

– 2015: A murit regizorul şi scenaristul spaniol Vicente Aranda (n. 1926)

– 2016: A murit actriţa americană Angela Paton (n. 1930) – 5 ani

– 2016: A murit Arturo Pomar Salamanca, mare maestru spaniol de şah (n. 1931) – 5 ani

– 2017: A murit politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (n. 1928)

– 2017: A murit creatoarea italiană de modă Laura Biagiotti, supranumită „Regina caşmirului” (n. 1943)

– 2018: A murit Pierre Bellemare, scriitor francez, figură emblematică a radioului şi televiziunii franceze, narator şi părinte al teleshopping-ului în Franţa (n. 1929)

– 2020: A murit actorul american Richard Thomas Herd Jr. (n. 1932) – 1 an