Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2021, 05:00 / actualizat: 14 mai 2021, 10:51

EVENIMENTE INTERNE

– Medicină, Sănătate

* În perioada 14 – 16 mai, la nivel naţional, în mod deosebit în Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Iaşi, universităţile de medicină vor organiza campanii de vaccinare, prin care se dorește facilitarea accesului unui număr cât mai mare de persoane pentru imunizare, fără să existe nevoia unei programări directe. Din program:

• Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Instituția Prefectului – Județul Cluj și Primăria Municipiului Cluj-Napoca, organizează, în perioada 14-17 mai, Maratonul Vaccinării – Împreună pentru Cluj!Timp de trei zile, non-stop, locuitorii din Cluj-Napoca cu vârsta de peste 16 ani, dar și cei din alte localități, se vor putea vaccina cu serul Pfizer-BioNTech, fără programare, în cadrul centrului de vaccinare care va fi amenajat la Sala Polivalentă BT Arena.
• Târgu Mureş: Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” organizează o acţiune de vaccinare în masă împotriva virusului SARS-CoV-2, denumită „Maratonul vaccinării – UMFST vaccinează!”. Acţiunea se adresează întregii populaţii care încă nu este vaccinată, cu vârsta peste 16 ani, se va realiza cu vaccinul Pfizer BioNTech, iar de acest maraton vor beneficia toţi doritorii, indiferent de domiciliu, fără a fi nevoie de programare. Personalul medical din judeţ şi studenţii universităţii vor asigura timp de 3 zile fluxurile de vaccinare continuă, la sediul UMFST. Acţiunea este realizată în parteneriat cu Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Mureş, unităţile sanitare din judeţ şi asociaţiile studenţeşti din cadrul UMFST şi cu sprijinul Comitetului Naţional pentru Coordonarea Activităţilor de Vaccinare împotriva SARS-CoV-2

– Cultură

* Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica revine în 2021, într-o formulă adaptată. Asasinate politice, gentrificare, imigraţie şi poate cel mai mare concert rock împotriva rasismului sunt câteva dintre subiectele abordate în cadrul seriei de proiecţii Cinepolitica Nights. Trei documentare în premieră naţională şi trei lungmetraje de ficţiune, printre care şi două producţii româneşti, sunt difuzate online, în perioada 5 – 14 mai (de miercuri până vineri). Toate filmele din cadrul Cinepolitica Nights vor putea fi vizionate exclusiv online, pe întreg teritoriul României, prin intermediul Elvire chez vous, în platforma Eventbook. Fiecare film este disponibil o singură seară, de la ora 18:00 şi până la miezul nopţii, în platforma Eventbook. Detalii de acces: https://eventbook.ro/elvirepopesco. Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte) şi susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) şi DACIN SARA. Din program:

• Cinepolitica Nights se încheie cu proiecţia lungmetrajului de ficţiune autohton Berliner (r: Marian Crişan, 2020), câştigător al premiului Keen Eye, la Festivalul de Film de la Moscova. Trailer: https://youtu.be/d0RT8QxpbDk

* Teatrul Naţional din Bucureşti se redeschide pe 14 mai, cu spectacole în patru săli în acelaşi timp, la capacitatea de 30%. TNB participă și la proiectul pilot din 15 mai, cu toate locurile ocupate pentru persoanele vaccinate.Din program:

• 15 mai – Spectacolul „Dineu cu proşti”

* Timișoara: Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului după mai mult de jumătate de an în care întâlnirea cu spectatorii a avut loc exclusiv în spațiul virtual, prin transmisiuni în direct ale spectacolelor din repertoriul său. Programul zilei:

• ora 19:00 – Are loc spectacolul „Freak show”, un one-man show semnat de Florin Piersic jr. – la Sala 2, Parcul Civic

– S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Se împlinesc 225 de ani (1796) de când medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* Acum 182 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen (14/26). Gazeta „Albina Românească” din 14 mai 1839, scria, cu această ocazie, următoarele rânduri: „Astăzi 14 mai, va începe în grădina domnească de la Socola expoziţia plantelor şi a florilor exotice”. Organizarea expoziţiilor agrare, industriale în Principatele române a fost impulsionată şi de expoziţiile internaţionale de la Londra din anul 1851 şi de la Paris din anul 1855

* Cu 173 de ani în urmă (1848), la această dată, reprezentanţii a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Acum 151 de ani (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College. A fost primul meci, înregistrat oficial, care a folosit atât regulile complete de rugby, cât și mingea ovală

* Cu 121 de ani în urmă (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie, la care, însă, nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 73 de ani (1948) era semnat actul de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot acum 73 de ani a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic)

* În urmă cu 66 de ani (1955) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Cu 53 de ani în urmă (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România. În ziua de 14 mai 1968 peste două mii de oameni au salutat sosirea preşedintelui francez pe drumul de la aeroportul Băneasa până în centrul Bucureştiului. În plus, Ambasada Franţei din România estimează că un număr de aproximativ un milion de oameni l-au aclamat pe şeful statului francez în timpul deplasărilor în provincie. Cel mai important discurs rostit în timpul vizitei a fost cel din dimineaţa zilei de 15 mai. În faţa Marii Adunări Naţionale generalul Charles de Gaulle a vorbit despre prietenia istorică dintre poporul francez şi cel român. Singura întrevedere tête-à-tête între liderul francez şi Nicolae Ceauşescu a avut loc în după-amiaza zilei de 14 mai şi a decurs sub auspicii pozitive. Un alt obiectiv vizat pentru perioada vizitei în România a fost zona Craiovei, acolo unde statul francez a investit în obiectivele industriale. Cuvântarea rostită în ziua de 16 mai în Piaţa Unirii din Craiova a fost aclamată cu acelaşi entuziasm. Franţa anului 1968 a fost dominată de proteste şi demonstraţii studenţeşti, în perioada pe care preşedintele francez a petrecut-o în România izbucnind mişcări studenţeşti în Cartierul Latin, urmate de protestele sindicatelor și o grevă generală care au paralizat Franţa timp de 15 zile. În acest context, generalul Charles de Gaulle şi-a încheiat şederea în România cu trei zile mai devreme decât fusese inițial prevăzut, pe data de 18 mai

* Acum 48 de ani (1973) era lansată prima staţie spaţială americană „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Se împlinesc 40 de ani (1981), de când, între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40”. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”

* Cu 32 de ani în urmă (1989) exploratorul britanic, Robert Charles Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

* Se împlinește 1 an (2020), de când, la această dată, ora 24:00, a expirat Starea de Urgenţă instituită la nivel naţional prin Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, începând cu data de 16 martie 2020, şi prelungită la 15 aprilie, pentru încă 30 de zile, prin Decretul nr. 240/2020 al Preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul pandemiei de coronavirus

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini. NOTĂ: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876)

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939) – 150 de ani

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970) – 120 de ani

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997)

– 1920: S-a născut Ursula Bedners, poetă, prozatoare și traducătoare română de etnie germană (m. 2005)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM”

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016)

– 1945: A murit istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri – 65 de ani

– 1957: A murit Camil Petrescu, dramaturg, prozator, estetician, filosof, gazetar şi poet; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926) – 5 ani

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932)

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Wellington, Noua Zeelandă: Conferință a prim-ministrului Jacinda Ardern despre apelul Christchurch împotriva extremismului online

– Grecia: Posibilă redeschidere a țării pentru turiști

– Tokyo, Japonia: Toshiba și Honda anunță rezultatele financiare anuale 2020/2021

– Tokyo: Baschet – probă-test pentru Jocurile Olimpice (14 – 16 mai)

– Le Mans, Franța: Campionatul Mondial de Motociclism, Marele Premiu al Franței (14 – 16 mai)

– Freetown, Sierra Leone: Alegerea liderilor Federației de Fotbal Sierra Leone (SLFA) (14 – 15 mai)

Aniversări – Comemorări

– 14/15: Ziua naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811 – 210 ani

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (m. 1736) – 335 de ani

– 1727: S-a născut Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858) – 250 de ani

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015)

– 1931: S-a născut pianistul și profesorul german Aloys Kontarsky (m. 2017) – 90 de ani

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014)

– 1943: A murit Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars”

– 1950: S-a născut actorul american Mark Blum (m. 2020)

– 1952: S-a născut Robert L. Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul ”Forrest Gump”

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 2015: A murit B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925)

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935)

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930)

– 2019: A murit Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (n. 1933)