Calendarul zilei – 22 aprilie
Publicat de Codrin RAITA, 22 aprilie 2021, 05:00 / actualizat: 22 aprilie 2021, 7:12
EVENIMENTE INTERNE
-Senat
* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente – la sediul Senatului și online
-Camera Deputaților
*ora 8:30 – Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online
– Social
* Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) a decis prelungirea termenului-limită de depunere a proiectelor în cadrul apelului de proiecte „Drepturile omului – implementare la nivel național” până la această dată. Cei implicați în pregătirea unor proiecte care urmează a fi depuse în cadrul apelului pot consulta noua formă a documentației de apel, actualizată în urma publicării Corrigendumului nr. 1. Lansat în 8 ianuarie 2021, apelul Drepturile omului – implementare la nivel național este finanţat prin intermediul Granturilor SEE 2014-2021 și vizează îmbunătățirea implementării deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) și a recomandărilor de țară emise de alte organisme ale Consiliului Europei
– Cultură
* În perioada 8 – 22 aprilie, în trei săli de concert din România se va petrece un turneu inedit, susţinut de Institutul polonez din Bucureşti care va avea în centru prezentarea lucrării lui Witold Lutoslawski – Preludii dansante pentru clarinet şi orchestră, în interpretarea tânărului clarinetist în vârstă de 16 ani, Petru Pane. Programul o va avea ca solistă pe pianista Oxana Corjos, care va prezenta alternativ Fantezia pentru pian și orchestră în la minor de R. Schumann şi Burlesca în re minor pentru pian şi orchestră de R. Strauss. Din program:
- Târgu-Mureș: Concertul are loc la Palatul culturii din Târgu Mureş, cu Orchestra Filarmonicii din Târgu Mureş, dirijor Gheorghe Costin – ora 19:00
* Timișoara: Facultatea de Muzică şi Teatru din cadrul Universității de Vest Timișoara organizează proiectul de popularizare a muzicii contemporane – MUSICOOLT, realizat de doi dintre exponenţii ei, lect. univ. Gabriel Almaşi, recent câştigător al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru anul 2020, şi conf. univ. Gabriel Mălăncioiu, ambii compozitori şi cadre didactice ale FMT-UVT. Şapte compozitori din patru orașe – Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi – îşi propun să demonstreze că muzica contemporană este vie, colorată şi capabilă să genereze emoţii puternice. Întâlnirile MUSICOOLT vor avea loc din două în două săptămâni, joi seara, de la ora 19:00, pe platforma ZOOM, fiind transmise live şi pe pagina de Facebook a proiectului. Din program:
- Mierla staccato – Gabriel Mălăncioiu (Timişoara)
*Italia: Autoare a 12 romane și a peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și apreciați scriitorii români. Cel mai recent succes peste hotare al prozatoarei este reeditarea volumului „Omulețul roșu”, tradus și apărut inițial în Italia în anul 2012, la Nikita Editore, din Florența, cu sprijinul Institutului Cultural Român, care derulează programe specifice (TPS, din cadrul Centrului Cărții). Cartea a fost preluată la începutul acestui an, la o distanță de aproape un deceniu, de Sandro Teti Editore, din Roma, în traducerea profesorului Roberto Merlo. Lansarea în librăriile din Italia va avea loc astăzi și va fi transmisă online. Evenimentul este remarcabil deoarece rareori se întâmplă ca literatura română să fie reeditată. Trailer de carte: https://www.youtube.com/watch?v=wXejio2X5D4
– S-a întâmplat într-o zi de 22 aprilie
* Acum 492 de ani (1529) Spania şi Portugalia încheiau Tratatul la Zaragoza, acord de pace prin care cele două state îşi împărţeau coloniile din emisfera estică. A fost semnat de împăratul Carol al V-lea al Spaniei și regele Ioan al III-lea al Portugaliei, în orașul aragonez Zaragoza care a definit zonele de influență spaniole și portugheze în Asia, rezolvând astfel problema Insulelor Moluce, revendicate de ambele mari puteri maritime prin Tratatul de Tordesillas din 1494. Conflictul între cele doua puteri a început în 1520 când expediții ale ambelor puteri au ajuns în Oceanul Pacific, iar în această zonă nu a fost definită până atunci nicio linie clară de demarcație
* Se împlinesc 155 de ani (1866) de când a avut loc primul concert simfonic din Bucureşti, la Teatrul cel Mare, dirijat de Eduard Wachman; în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn (22.IV/4.V)
* Acum 154 de ani (1867) era promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868. La data de 3.V.1997, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului, a fost inaugurat Muzeul Băncii Naţionale a României (22.IV/4.V)
* Cu 106 ani în urmă (1915) a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial. În 1917, în jurul localităţii belgiene Ypres, au fost utilizate pentru prima oară gazele toxice iperita, luându-şi numele de la acest oraş. La data de 13.I.1993, la Paris s-a semnat „Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29.IV.1997
* Acum 94 de ani (1927) apărea primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi, „Cuvinte potrivite”
* Cu 93 de ani în urmă (1928) apărea Legea pentru regimul general al cultelor în România, care garanta libertate şi protecţie pentru toate cultele
* În urmă cu 53 de ani (1968), între 22 şi 25 aprilie, a avut loc plenara Comitetului Central al PCR care a dezbătut raportul comisiei însărcinate cu cercetarea represiunilor anterioare din partid şi din stat. A fost condamnat rolul jucat în aceste represiuni de Gh. Gheorghiu-Dej şi de Alexandru Drăghici, fostul ministru de interne, şi s-a hotărât reabilitarea unor victime. Privită din perspectiva istoriei, plenara a însemnat, în lupta pentru putere, o victorie categorică a lui Nicolae Ceauşescu asupra întregii conduceri anterioare a partidului (sau, cum se spune azi, asupra „baronilor” lui Dej). Plenara nu a luat însă în discuţie procesele, cu peste o sută de mii de deţinuţi politici, din perioada 1947-1964. Singura excepţie a fost „procesul de la Canal” (1952), condamnaţii fiind reabilitaţi. Ulterior s-a constatat că întregul „proces de la Canal” fusese supervizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej
* Tot acum 53 de ani avea loc semnarea Acordului internațional cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, publicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 28 ianuarie 1971
* Acum 44 de ani (1977) avea loc inaugurarea oficială a complexului comercial „Bucur Obor” din Bucureşti, unul dintre cele mai mari magazine universale din ţară, cu o suprafaţă de peste 4.200 metri pătraţi. La data de 15 aprilie 2011, complexul a fost redeschis în urma unor renovări, în prezent având 4.500 de mp
* Acum 31 de ani (1990), după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi s-au baricadat în Piaţa Universităţii din Bucureşti (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat zona centrală a Capitalei. Revendicările demonstranţilor se regăsesc într-o Declaraţie (publicată pe 26 aprilie), în care, între altele, figurează punctul 8 al Proclamaţiei de le Timişoara. Această acţiune social-politică a căpătat denumirea de „fenomenul Piaţa Universităţii”
* Acum 28 de ani (1993) era adoptată Hotărârea de Guvern nr. 156 din 22/04/93 privind instituirea Zonei libere Sulina şi înfiinţarea Administraţiei Zonei Libere Sulina, cu statut de regie autonomă, organizată pe principiile autogestiunii economice şi financiare, în urma reorganizării fostei întreprinderi de comerţ exterior Administraţia Portului Liber Sulina (avându-se la bază prevederile Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere în România)
* Tot acum 28 de ani era inaugurat oficial, la Washington, Muzeul Memorial al Holocaustului, monument dedicat de americani memoriei celor 6 milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi altor victime ale fanatismului nazist. Memorialul a fost deschis publicului la data de 26 aprilie a aceluiaşi an
Aniversări – Comemorări
– 1780: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Lemeni; a sprijinit dezvoltarea învăţământului în Transilvania; în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 a prezidat, alături de Andrei Şaguna, Adunarea Naţională de la Blaj (din 3/15-5/17.V.1848), în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române, intitulat „Petiţiunea Naţională” (m. 1861)
– 1850: S-a născut Veronica Micle, poetă şi prozatoare (o mare dragoste o va lega până la moarte de poetul Mihai Eminescu) (m. 1889)
– 1885: S-a născut Maria Teohari, prima femeie astronom din România (m. 1975)
– 1891: S-a născut compozitorul şi violonistul George Enacovici (m. 1965) – 130 de ani
– 1897: A murit Ion Ghica, prozator, economist (primul profesor român de economie politică; a predat cursuri la Academia Mihăileană din Iaşi în perioada 1841-1843 şi a publicat „Convorbiri economice”/1865-1875), om politic (participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, militant pentru Unirea Principatelor; de mai multe ori ministru şi prim-ministru); preşedinte al Societăţii Academice Române şi al Academiei Române în mai multe rânduri (n. 1816)
– 1899: A murit medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1855)
– 1914: S-a născut filosoful Constantin I. Gulian (numele real: Constantin Henri Ionescu-Gulian); studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; metamorfozat de regimul comunist într-un instrument docil, el a fost cel care „i-a demolat”, printre alţii, pe Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu (m. 2011)
– 1921: S-a născut monseniorul Petru Gherman, prelat papal şi canonic onorariu al Bisericii Române Unite; unul dintre îndrumătorii spirituali ai exilului românesc (m. 2016) – 100 de ani
– 1922: S-a născut etnomuzicologul şi profesorul Mariana Kahane (m. 2008)
– 1922: S-a născut romancierul, publicistul şi profesorul Ionel Bandrabur (m. 2016)
– 1924: S-a născut Ion Lucian, actor de teatru, regizor, scenarist şi dramaturg; fondator şi director (1964-1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” şi al Teatrului „Excelsior” din Bucureşti (din 1990) (m. 2012)
– 1927: S-a născut compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu; expert în muzica lui George Enescu (m. 2016)
– 1929: S-a născut solista de muzică ușoară Gigi Marga (m. 2020, la New York)
– 1938: S-a născut ingierul electroenergetician Vlad Ştefăniţă Ionescu; contribuţii originale în teoria sistemelor, reprezentativă fiind „teoria signaturii” („Time varying discrete linear systems”/1994 etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2000)
– 1944: S-a născut medicul şi profesorul Ion Bruckner, şeful Clinicii de Medicină Internă de la Spitalul Colţea şi preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă
– 1944: S-a născut pictorul naiv și sculptorul Gheorghe Ciobanu
– 1944: S-a născut Jeanine Stavarache, actriţă de teatru şi film
– 1952: S-a născut Ion Cristofor (numele la naştere: Ioan Cristofor Filipaş), poet, critic literar, traducător şi publicist
– 1953: S-a născut medicul şi profesorul Irinel Popescu; specialist în chirurgie hepatică şi transplant, a întemeiat o veritabilă şcoală românească de transplant hepatic; a realizat în premieră naţională transplantul hepatic cu ficat întreg şi ficat împărţit; preşedinte al Asociaţiei Europene de Chirurgie, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, director al Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni; fost senator de Dolj în legislatura 2004-2008 (ales pe listele Partidului Conservator); membru corespondent al Academiei Române din 2013
– 1960: A murit V.[ilhelm] Beneş, critic de artă şi prozator; fiul unui ceramist ceh, Gotlieb Beneş, stabilit în România la începutul secolului al XX-lea; critic de artă cu o reputaţie consolidată, nu s-a manifestat decât sporadic în literatură (n. 1907)
– 1964: S-a născut Liliana Zaharia, profesor universitar doctor; activitate ştiinţifică pe plan naţional şi internaţional, îndeosebi în mediul academic din Franţa în domeniul hidrologiei; autoare a peste 70 de articole şi membru fondator şi director al Centrului de cercetare „Gestiunea peisajului şi a resurselor de apă” al Universităţii din Bucureşti
– 1965: A murit Petre Antonescu, arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice; a proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris, Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO), fosta clădire a Primăriei Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1873)
– 1965: A murit pianista Silvia Şerbescu (n. 1903)
– 1968: A murit prozatorul şi publicistul Virgil Birou; fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (n. 1903)
– 1971: S-a născut Maria Kozak, filolog, scriitoare și profesoară; a fost distinsă cu Premiul Naţional „Mihai Eminescu” (pentru cea mai bună carte de exegeză eminesciană publicată în anul 2020: „Discursul liric eminescian. Spre o poetică a fiinţei”, apărut la Editura Junimea), decernat la Suceava, de Societatea Scriitorilor Bucovineni (SBB) – 50 de ani
– 1978: A murit Nicolae Gheorghe Caranfil, inginer şi om politic (ministru al aerului şi marinei între anii 1936 şi 1937); organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1893)
– 1986: A murit (la Chicago, SUA) Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof, prozator şi eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor (n. 1907) – 35 de ani
– 1989: A murit compozitorul Paul Jelescu (n. 1901)
– 1996, 22/23: A murit Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet, prozator, editor, traducător şi eseist (n. 1940) – 25 de ani
– 2002: A murit Vera Proca-Ciortea, coregraf şi profesoară; specialistă în dansul de teatru; a creat un stil de mişcare inedit, o formă de dans cult, pe care l-a numit dans ritmic românesc; a ţinut cursuri, conferinţe şi prelegeri despre folclorul coregrafic românesc la instituţii şi universităţi din străinătate (n. 1915)
– 2003: A murit Viorel Sălăgean, economist, publicist şi om politic (n. 1942)
– 2015: A murit Eleodor Focșeneanu, jurist, avocat, om de litere și traducător; cercetător cu preocupări în domeniul dreptului constituțional (n. 1925)
– 2017: A murit alpinista Dor Geta Popescu, deţinătoarea mai multor recorduri mondiale (8) şi europene (n. 2003)
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Parlamentului European David Sassoli și prim-ministrul portughez, Antonio Costa, precum și comisarul european pentru coeziune și reforme Elisa Ferreira și comisarul european pentru inovare și cercetare, Maryia Gabriel, vorbesc la o conferină în cadrul Comisiei Europene despre noul Bauhaus european
– Évora, Portugalia: Reuniunea miniștrilor UE responsabili pentru energie
– Frankfurt, Germania: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro
– Washington: Summitul internațional privind clima, organizat de Statele Unite, în regim de videoconferință, cu participarea a 40 de lideri mondiali (22 – 23 apr.)
– Paris: Kering – Adunarea Generală a Acționarilor
– Oslo, Norvegia: Norwegian Air Shuttle: rezultatele primului trimestru
– Paris: Bouygues – Adunare generală
-Stuttgart, Germania: Compania Bosch: conferință de presă anuală
-Frankfurt, Germania: Conferința de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro
-Tunis, Tunisia: Greva fără precedent a jurnaliștilor din agenția TAP împotriva numirii directorului executiv
– Algeria: Termen pentru depunerea candidaturilor în vederea alegerilor legislative anticipate din 12 iunie
– Hong Kong, China: Verdict în procesul jurnalistului Bao Choy pentru acces neautorizat la baze de date, ca parte a anchetei sale
– Anvers, Belgia: Deschiderea procesului a șapte persoane și patru companii în cazul contaminării ouălor cu fipronil în 2017
– Hong Kong: Licitație cu vânzare a trei Sigilii imperiale chineze
– Cape Canaveral, SUA: Capsula Space X’s Crew-2 Dragon decolează spre Stația Spațială Internațională, cu Thomas Pesquet și alți trei astronauți la bord
– Johannesburg, Africa de Sud: Convocare în calitate de martor a președintelui Cyril Ramaphosa, în fața unei comisii anticorupție care investighează perioada în care Jacob Zuma a fost președinte (22 – 23 apr.)
-Los Angeles: Film Independent Spirit Awards – eveniment de premiere pentru comunitatea independentă de film și televiziune
– Zagreb, Croația: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC), raliul Croației (22 – 25 apr.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internațională a Fetelor ce Activează în Domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie; instituită, prin Rezoluția 70/2012, de Uniunea Internaţională pentru Comunicaţii (ITU), agenţia specializată a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Scopul rezoluţiei (revizuită în 2014) este acela de a integra dimensiunea de gen în ITU, de a promova egalitatea de gen şi emanciparea femeilor prin tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
– „Ziua Planetei Pământ” (prima oară a fost sărbătorită în SUA, în anul 1970, la ideea senatorului american Gaylord Nelson, când peste 20 de milioane de americani s-au adunat sub steagul Mamei Natura); se marchează ca o acţiune internaţională din anul 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător. Ca o subliniere a importanţei pe care trebuie să o acordăm planetei noastre, tot în această zi este şi „Ziua internaţională a Mamei-Pământ”, marcată de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite, fiind o iniţiativă ONU concretizată prin Rezoluţia 63/278, în 2009. „Mama-Pământ” este un concept antic comun în mai multe limbi şi culturi, recunoscând legătura noastră cu planeta care ne susţine şi ne hrăneşte
– 1658: S-a născut compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (m. 1709)
– 1707: S-a născut scriitorul şi judecătorul englez Henry Fielding; supranumit „părintele romanului englez”; cel mai cunoscut roman al său este „Istoria lui Tom Jones, un copil găsit” (m. 1754)
– 1724: S-a născut filosoful Immanuel Kant, întemeietorul filosofiei clasice germane (m. 1804)
– 1766: S-a născut Anne Louise Germaine de Staël-Holstein, cunoscută mai ales ca Madame de Staël, scriitoare elveţiană de limbă franceză (m. 1817) – 255 de ani
– 1870: S-a născut Vladimir Ilici Lenin (numele real: Ulianov), om politic rus, teoretician şi conducător al mişcării comuniste ruse şi internaţionale; întemeietor al partidului comunist al bolşevicilor (1903) şi al statului sovietic (preşedinte al guvernului sovietic – Consiliul Comisarilor Poporului, între anii 1917 şi 1924), de numele său fiind legate primele decrete ale puterii sovietice; Lenin a recurs la aplicarea, pe scară largă, a violenţei şi cruntei represiuni împotriva forţelor politice de opoziţie, a clerului şi intelectualilor (arestări, execuţii); a iniţiat crearea Internaţionalei a III-a, Comuniste (m. 1924)
– 1873: S-a născut Ellen Glasgow, scriitoare americană; laureată a Premiului Pulitzer pentru romanul „In This Our Life” (1941) (m. 1945)
– 1892: A murit Édouard Laló (nume complet: Édouard-Victoire-Antoine Lalo), compozitor francez (n. 1823)
– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)
– 1904: S-a născut fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (m. 1967)
– 1909: S-a născut Rita Levi-Montalcini, neurolog italian; laureată a Premiului Nobel pentru medicină pe 1986 (împreună cu biochimistul american Stanley Cohen), pentru descoperirea revoluţionară a „factorilor de creştere a celulelor nervoase”, ce a permis să se înţeleagă mai bine dezvoltarea sistemului nervos şi a dus la progrese deosebite în studiului unor boli precum maladia Alzheimer, complicaţii neurologice legate de diabet şi anumite fenomene canceroase (m. 2012)
– 1912: S-a născut contraaltista britanică Kathleen Ferrier; a cântat cu precădere muzică vocal-simfonică şi lieduri (m. 1953)
– 1916: S-a născut Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog american (naturalizat britanic în 1985), elev al lui Alan Bush şi George Enescu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 1999) – 105 ani
– 1916: S-a născut Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste; deportată în lagărul de la Ravensbrück, din ale cărui orori a povestit apoi (m. 2019) – 105 ani
– 1919: S-a născut chimistul american Donald J. Cram; Premiul Nobel pentru chimie pe 1987, împreună cu conaţionalul său Charles Pedersen şi cu francezul Jean-Marie Lehn, pentru lucrări de pionierat în domeniul chimiei supramoleculare (m. 2001)
– 1923: S-a născut producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (m. 2006)
– 1925: S-a născut Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (m. 2011)
– 1926: S-a născut actriţa americană Charlotte Rae (m. 2018) – 95 de ani
– 1930: A murit Jeppe Aakjær, scriitor şi poet danez (n. 1866)
– 1935: S-a născut mezzosoprana italiană Fiorenza Cossotto
– 1936: S-a născut Glen Campbell, cântăreț de muzică country și rock, chitarist, compozitor și prezentator de televiziune american (m. 2017) – 85 de ani
– 1937: S-a născut actorul, regizorul şi producătorul american de film Jack Nicholson
– 1939: S-a născut Jason Miller, actor şi dramaturg american (m. 2001)
– 1944: S-a născut Steve Fossett, multimiliardar american, navigator, pilot de avioane de mici dimensiuni şi aeronaut; a stabilit de-a lungul vieţii sale peste 115 recorduri mondiale; a devenit, la 2.VII.2002, primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălţimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore şi 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri, efectuaţi uneori cu viteze de peste 250 km/oră (a dispărut la 3.IX.2007, când pilota avionul în deşertul Nevada)
– 1947: S-a născut regizorul sârb Goran Paskaljević (m. 2020)
– 1957: S-a născut Donald Franciszek Tusk, om politic şi istoric polonez; președinte al Partidului Popular European (din 2019); fost preşedinte al Consiliului European (2014 – 2019); a fost prim-ministru al Poloniei (2007-2014); co-fondator şi preşedinte al partidului de centru-dreapta Platforma Civică (2003-2014)
– 1984: A murit Ansel Adams, fotograf american, unul dintre cei mai apreciaţi ai tuturor timpurilor; a dezvoltat şi elaborat un sistem complex numit Zone System pentru controlul vizualizării şi al expunerii cu scopul de a ajuta fotograful să previzualizeze şi să obţină o fotografie care să redea exact starea şi atmosfera dorită (n. 1902)
– 1989: A murit Emilio Gino Segrè, chimist american de origine italiană; cercetări în spectroscopia atomică; Premiul Nobel pentru chimie pe 1959, împreună cu americanul Owen Chamberlain, pentru descoperirea, în 1955, a antiprotonilor (n. 1905)
– 1994: A murit Richard Nixon, om politic republican american; vicepreşedinte (1953-1961) şi preşedinte al SUA (1969-1974); a promovat o politică de destindere şi normalizare a relaţiilor cu statele comuniste (vizite în România, URSS, China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I şi încheierea războiului din Vietnam, în 1973); implicat în „afacerea Watergate” (1972), a fost obligat să demisioneze (n. 1913)
– 2006: A murit actriţa italiană de film Alida Valli (n. 1921) – 15 ani
– 2013: A murit solistul american de muzică folk, compozitorul şi chitaristul Richie Havens (n. 1941)
