Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2021, 05:00 / actualizat: 13 aprilie 2021, 8:04

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

*Lucrări în Comisiile permanente:

• ora 13:00 – Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

-Camera Deputaților

*ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

*ora 12:00 –  Ședinţa în plen a Camerei Deputaţilor (prezență fizică și online)

*ora 14:30 –  Vot final

*ora 15:30 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

• ora 10:00 – Comisia pentru învăţământ – sala 3150 și online
• ora 11:00 – Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului – sala 4113, etaj 4
• ora 15:30 – Comisia pentru știință și tehnologie – Cam. 3150, Etaj 3, Corp B4

-Medicină, Sănătate

* Începând cu 13 aprilie, Primăria Sectorului 4 deschide încă 6 cabinete de vaccinare împotriva COVID-19, astfel încât centrul de vaccinare de la Palatul Naţional al Copiilor va deveni cel mai mare centru de administrare a vaccinului Pfizer BionTech din Sectorul 4.

*Începând cu această dată se vor deschide 144 de cabinete noi de vaccinare pentru administrarea vaccinului de la compania Pfizer

*Galați: Patru noi centre de vaccinare cu cinci cabinete/fluxuri pentru serul Pfizer/BioNTech vor fi disponibile din 13 aprilie în judeţul Galaţi. Centrele de vaccinare cu câte un flux vor fi în localităţile Tuluceşti, Cudalbi şi Cosmeşti, iar un centru cu două fluxuri, la cantina de pe strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Galaţi.Cele patru noi centre de vaccinare se adaugă celor 17 deja existente.Potrivit datelor Direcţiei de Sănătate Publică, în judeţul Galaţi, din 4 ianuarie şi până în prezent, au fost administrate 62.748 de doze de vaccin. În total, 22.621 de persoane au fost vaccinate şi cu a doua doză iar alte 17.506 au primit doar prima doză de vaccin.

*Iași: Începând cu data de 13 aprilie în judeţul Iaşi se vor deschide încă nouă fluxuri de vaccinare împotriva COVID-19, şase dintre acestea urmând să funcţioneze în centre existente, trei fiind centre de vaccinare noi.Astfel, în judeţul Iaşi se intensifică eforturile din campania pentru vaccinarea populaţiei împotriva COVID-19 prin trei tipuri de măsuri, una dintre acestea fiind suplimentarea numărului de fluxuri de vaccinare începând cu 13 aprilie. A doua măsură vizează vizează creşterea capacităţii de vaccinare de la 60 la 96 de vaccinuri pe zi în fiecare flux de vaccinare. A treia măsură implică cooptarea medicilor de familie în campania de vaccinare şi efectuarea vaccinurilor în cabinetele medicale ale acestora

-Cultură

* În luna aprilie, Institutul Cervantes oferă publicului ocazia să cunoască creaţiile a patru cineaşti spanioli excepţionali, selecţionaţi din rândul participanţilor la Alcine, festivalul de film din Alcala de Henares, unul dintre festivalurile de prestigiu din Spania, care în 2020 a sărbătorit cea de-a 50-a ediţie. Sunt patru perspective extrem de diferite, ce reflectă diversitatea, vitalitatea, prezentul solid şi viitorul promiţător al cinematografiei spaniole. Seria de filme din cadrul evenimentului „Faţă în faţă: scurtmetraj/lungmetraj”/ „Del corto al largo (y viceversa)” va putea fi văzută online, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes, pe parcursul lunii aprilie, de la ora 21:00.Programul zilei:

• Filmul „Mala espina”, regia Belen Macias

*Londra: Programul seriei de evenimente dedicate scriitorului român Liviu Rebreanu, lansată online de ICR Londra, pe pagina Facebook a reprezentanței pe 7 aprilie.

• ora 19:00 – Prelegere susținută de Cristian Mușa, etnocoreolog (Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu), despre simbolismul dansului Ciuleandra – pe pagina de Facebook, canalul de YouTube și website ICR Londra

– S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Cu 423 de ani în urmă (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa. La data de 18 octombrie 1685, Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca „Edictul de la Nantes” (din 13 aprilie 1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant

* Cu 279 de ani în urmă (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Acum 159 de ani (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 136 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* Cu 99 de ani în urmă (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* Acum 82 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Acum 78 de ani (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 76 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 73 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Cu 57 de ani în urmă (1964) actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 51 de ani (1970) avea loc inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internațional Henri Coandă, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an. Botezat inițial „Otopeni”, aeroportul a fost redenumit „Henri Coandă”, în 2004, având la ora actuală o capacitate de prelucrare a peste 12 milioane de pasageri pe an și fiind cel mai mare din România

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 46 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* În urmă cu 28 de ani (1993) era fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu

* Se împlinesc 20 de ani (2001) de când, în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– Începe în această seară sărbătoarea mozaică Yom HaZikaron – Israel’s Memorial Day (14.IV.)

– Ramadanul, luna postului musulman (ţine 30 de zile, până la 12 mai); conform calendarului musulman, Ramadanul a început la răsăritul stelelor în ziua precedentă, 12 aprilie. NOTĂ: În America de Nord, Ramadanul începe o zi mai târziu

– „Ziua Informării Preventive” se marchează din anul 2011 (- 10 ani), în urma ralierii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la o iniţiativă derulată la nivel european; se sărbătoreşte, anual, la o dată variabilă, când 13 cade într-o zi de marţi; în această zi pompierii militari din toată ţara organizează diferite acţiuni menite să-i convingă pe cetăţeni despre nevoia învăţării şi punerii în practică a unor măsuri elementare de prevenire a declanşării anumitor situaţii de urgenţă

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”) (n. 1733) – 225 de ani

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937)

– 1878: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă și profesor (m. 1940) – 135 de ani

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844)

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993 – 95 de ani

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) (m. 2020)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987) – 85 de ani

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu (m. 2019)

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan (m. 2020) – 80 de ani

– 1943, 13/14: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1951: S-a născut Petre Răileanu, critic literar, eseist, editor, publicist şi traducător; stabilit în Franța, din 1992 – 70 de ani

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu” – 65 de ani

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928)

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1913) – 5 ani

– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

-Teheran: Ministrul rus de externe Sergei Lavrov va efectua o vizită oficială în Iran, la invitația omologului său iranian, Mohammad Javad Zarif

– Rennes, Franța: Decizia Curții de Apel în cazul consilierului regional Catherine Blein, judecată pentru apologia terorismului într-un tweet publicat după atacul din Noua Zeelandă, în 2019

-Haga, Țările de Jos:  Conferință de presă a prim-ministrului Mark Rutte privind restricțiile împotriva Covid-19

-Teheran, Iran: Conferință de presă a purtătorului de cuvânt al guvernului

-Washington: Omagiu solemn organizat la Capitoliul Statelor Unite pentru polițistul ucis de un agresor pe 2 aprilie

-Washington: Publicarea prognozelor FMI pentru Asia – Pacific

– Paris: OPEC – Raport lunar privind petrolul

– Bruxelles: Decizie în procesul intentat de o gazdă TV de origine congoleză pentru incitare la ură rasială

– Budapesta, Ungaria: Tenis – Finala FedCup (13 – 18 apr.)

– Liga Campionilor la Fotbal, manșa secundă a sferturilor de finală

-New York: Condamnarea șefului companiei de marketing sportiv, Aaron Davidson, în dosarul de corupție FIFA

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului”, stil muzical originar din SUA, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763) – 195 de ani

– 1855: A murit Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1812)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1969 (m. 1989) – 115 ani

– 1915: S-a născut scriitorul german Stefan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: S-a născut Dan Sexton Gurney, pilot american de Formula 1; considerat una din cele mai mari personalități date de motorsport-ul american (m. 2018) – 90 de ani

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1858) – 90 de ani

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1995 (m. 2013)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clezio, scriitor francez; laureat al Premiului Nobel pentru literatură pe 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1912) (n. 1853)

– 1941: S-a născut Michael S. Brown, genetician molecular și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină pe 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman – 80 de ani

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german, stabilit în SUA (n. 1874)

– 1956: A murit Emil Nolde (numele la naștere Emil Hansen), pictor şi grafician expresionist german de origine daneză (n. 1867) – 65 de ani

– 1959: A murit dirijorul și pianistul olandez Eduard van Beinum (n. 1901)

– 1963: S-a născut Gari Kimovici Kasparov (nume real: Weinstein), mare maestru de şah şi scriitor rus, de origine armeană-evreiască; la vârsta de 22 ani a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah; din 1986 până la retragerea sa în 2005, a fost clasat pe locul 1 în lume în 225 din 228 luni; opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov a părăsit Rusia în 2013 şi s-a mutat în New York

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881) – 55 de ani

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884) – 55 de ani

– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940)

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru literatură pe 1999 (n. 1927)

– 2018: A murit Milos Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film și scenarist american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (n. 1932)

– 2020: A murit actriţa franceză Patricia Millardet, interpreta judecătoarei Silvia Conti din celebrul serial italian de televiziune „Caracatiţa” (n. 1957) – 1 an