Calendarul zilei – 10 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 10 aprilie 2021, 05:00 / actualizat: 10 aprilie 2021, 8:16

EVENIMENTE INTERNE

-Cultură

* Are loc debutul proiectului “Ballerinas in Red”, fiind primul și singurul proiect media din România care urmărește popularizarea baletului și promovarea tinerelor pasionate de această artă. Aflat la a doua ediție, proiectul se înscrie în serie de evenimente derulate la nivel internațional de International Institute Theater, pentru celebrarea Zilei Internaționale a Dansului, ce urmează a fi sărbătorită pe 29 aprilie. Tot astăzi, urmează a fi transmis mesajul oficial cu ocazia Zilei Internaționale a Baletului, când va fi deschisă public platforma de încărcare a fotografiilor, și se va încheia pe data de 31 iulie 2021

– S-a întâmplat într-o zi de 10 aprilie

* Acum 206 ani (1815) a avut loc erupția vulcanului Tambora, din insula Sumbawa (Indonezia), una din cele mai puternice din istorie. Soldată cu zeci de mii de morţi, recolte pierdute şi alte pagube materiale în valoare de miliarde de dolari, erupția a creat anomalii climatice globale, între care se numără și fenomenul cunoscut sub numele de „Iarnă vulcanică”, anul următor, 1816, devenind cunoscut ca „Anul Fără Vară”, din cauza efectului asupra vremii din America de Nord și Europa

* Cu 137 de ani în urmă (1884) apărea lunar (până în august 1887), la Iaşi, „Revista socială”, prima publicaţie teoretică socialistă din România; printre colaboratori: C. Dobrogeanu-Gherea şi Ion Nădejde (10/22)

* Acum 109 ani (1912) vasul Titanic, unul dintre cele mai mari pacheboturi din lume, a plecat în primul și singurul voiaj, între Southampton (Anglia) și New York (SUA). La trei zile de la plecare, la ora 23:40, în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un aisberg și s-a scufundat (la ora 2:30 în dimineața următoare), accident în urma căruia și-au pierdut viața 1514 persoane din 2228, într-una dintre cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie

* Cu 99 de ani în urmă (1922) începea Conferinţa economică internaţională de la Genova (Italia), care a avut ca obiectiv examinarea modalităţilor de refacere economică a Europei centrale şi răsăritene (după prima conflagraţie mondială). La conferinţă (încheiată la 19.V.1922) au participat 29 de state, între care şi România

* Tot acum 99 de ani, medicul Nicolae C. Paulescu obţinea brevetul de invenţie nr. 8322 sub titlul „Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei”, pentru cercetările sale care au dus la descoperirea insulinei. În 1921 Paulescu a reuşit să obţină un extras apos de pancreas, hormon denumit de el „pancreină”, cu câteva luni înainte de descoperirea, de către Fr. G. Banting şi Ch. H. Best, a insulinei, pentru care cei doi cercetători canadieni au primit, în 1923, Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină

* În urmă cu 94 de ani (1927) era adoptat un nou tarif vamal (minimal, pentru ţările care aplicau acelaşi tratament României, şi general, respectiv taxe vamale superioare cu 50% faţă de cel minimal, pentru ţările care nu aplicau clauza naţiunii celei mai favorizate şi tariful vamal minimal), net protecţionist, pentru apărarea unor produse ale industriei româneşti, taxele vamale continuând a fi calculate în lei-aur

* Acum 92 de ani (1929), la microfonul Radiodifuziunii Române, debuta unul dintre cei mai de seamă conferenţiari ai Radioului, Nicolae Iorga, din a cărui prezenţă la microfon a rezultat volumul „Sfaturi pe întuneric” (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Tot acum 92 de ani era prezentă, la microfonul Radiodifuziunii Române, prima personalitate străină, scriitorul francez André Maurois

* Cu 89 de ani în urmă (1932) avea loc constituirea Partidului Naţional Agrar, condus de Octavian Goga, prin desprinderea din Partidul Poporului. La 14 iulie 1935, prin fuziunea cu Liga Apărării Naționale Creștine a lui Alexandru C. Cuza și formarea Partidului Național Creștin, P.N.A. și-a încheiat existența

* Acum 51 de ani (1970) se destrăma trupa britanică rock The Beatles, formată din John Lennon, Paul McCartney, George Harrison și Ringo Starr, care a activat din august 1962 până în septembrie 1969. Dezbinarea lor a fost un proces cumulativ atribuit mai multor factori, precum fenomenul Beatlemania, moartea managerului Brian Epstein în 1967, rolul dominator al lui McCartney, relația lui Lennon cu Yoko Ono, producția prolifică a cântecelor a lui Harrison, proiectul Get Back (mai târziu Let It Be, 1970), dar și numeroase dispute manageriale. Grupul a început să aibă probleme încă din 1969, când era deja împărțit în două tabere, cu privire la cei care ar trebui să preia frâiele afacerii. Ultima dată în care cei patru membri au înregistrat împreună, a fost pentru piesa „The End”, care încheia cel de-al unsprezecelea album de studio al trupei, „Abbey Road”, pe data de 18 august 1969. La 20 septembrie, Lennon și-a informat în mod privat colegii de trupă că pleacă din Beatles, deși nu era clar pentru ceilalți membri dacă plecarea lui va fi permanentă. La 10 aprilie 1970, Paul McCartney a emis un comunicat de presă în care a declarat că nu mai lucrează cu grupul, ceea ce a stârnit o reacție mediatică și a înrăutățit tensiunile dintre el și colegii de trupă. Disputele legale au continuat mult timp, iar dizolvarea nu a fost oficializată până în 1974. Membrii s-au mai reunit ocazional pentru scurte colaborări, însă niciodată cu toți cei patru membri simultan. După moartea lui John Lennon, în 1980, ceilalți trei s-au regrupat pentru piesa lui Harrison „All These Years Ago”, în 1981 și pentru proiectul „Anthology”, în 1994, acesta din urmă folosind demo-urile lui Lennon neterminate – „Free like a bird” și „Real Love”, ca bază pentru piese noi înregistrate și lansate ca Beatles

* Acum 49 de ani (1972) era deschisă spre semnare – la Washington, Moscova şi Londra – Convenţia privind interzicerea perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 16.XII.1971 şi intrată în vigoare la 26.III.1975

* Cu 23 de ani în urmă (1998) era semnat, la Belfast, un acord de pace (sub patronaj american) privind Irlanda de Nord, numit „Acordul din Vinerea Mare” (Command Paper 3883), menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte între protestanţi şi catolici. Acordul a fost încheiat între guvernele Marii Britanii, Irlandei şi partidele politice din Irlanda de Nord; unele facţiuni din IRA (Armata Republicană Irlandeză) nu au recunoscut acest acord, desfăşurând activităţi teroriste

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Sportului Curat”, dedicată luptei împotriva dopajului în sport; iniţiativa a aparţinut Agenţiei Naţionale Anti-Doping şi a fost adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 240 din 06.IV.2016; prin Legea 367/2006 România a aderat la prevederile Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport şi a Codului Mondial Anti-Doping, angajându-se astfel să transpună, la nivel naţional, măsurile legislative în domeniul anti-doping, precum şi politicile anti-doping la nivel mondial

– 1898: S-a născut Stejar Ionescu, prozator şi publicist; singurul său volum de proză („Domnul de la Murano”) apare cu câteva luni înaintea morţii sale într-un accident de automobil; scriitorul va fi redescoperit abia în 1971 prin ediţia postumă îngrijită de Leon Baconski (m. 1928)

– 1912: S-a născut părintele arhimandrit Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria/Neamţ, mare teolog şi eremit, considerat unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici nu numai din România, ci din întreaga lume ortodoxă (m. 1998)

– 1914: S-a născut Maria Banuş, poetă, eseistă, prozatoare şi traducătoare (a tradus foarte mult din poezia „angajată”, dar şi din Shakespeare, Puşkin, Goethe, Strindberg, Selma Lagerlof ş.a; a publicat, singură sau în colaborare, antologii din poezia romantică germană, din cea austriacă, din poezia de dragoste a lumii (m. 1999)

– 1922: S-a născut Florin Comişel, compozitor, pianist, dirijor de cor şi orchestră, culegător de folclor muzical românesc şi profesor (m. 1985)

– 1930: S-a născut violonistul şi pedagogul Modest Iftinchi (m. 2003)

– 1935: A murit compozitorul de muzică corală şi dirijorul Ion Costescu (n. 1860)

– 1936: S-a născut Horia Gane, poet şi prozator (m. 2004) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Doina Levintza, scenograf de teatru şi televiziune, pictoriță de costume și creatoare de modă

– 1943: A murit Ion Popescu-Pasărea, compozitor de muzică psaltică şi profesor; a format numeroşi compozitori, muzicologi şi psalţi; a publicat colecţii şi culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie ş.a. (n. 1871)

– 1944: A murit Vasile Vasilache, actor de revistă, autor de muzică uşoară; cuplul V. Vasilache – N. Stroe a rămas celebru în istoria teatrului românesc de revistă (n. 1907)

– 1947: S-a născut Mirela Roznoveanu (numele la naştere: Roznovschi), critic literar, eseist, romancier, poet, jurnalist, redactor de reviste, cercetător în dreptul internaţional, străin şi comparat; din 1991 trăieşte în New York, SUA

– 1951: S-a născut criticul literar Mircea Scarlat (m. 1987) – 70 de ani

– 1959: A murit juristul Ioan P. Papp; rol însemnat în reorganizarea justiţiei transilvane după 1918; cercetările sale se referă la aspecte ale literaturii juridice şi istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878)

– 1970: S-a născut pugilistul Leonard Doroftei, fost campion mondial de box profesionist, deţinător (în perioada ianuarie 2002-octombrie 2003) al centurii la categoria semi-uşoară (versiunea WBA); fost preşedinte al Federaţiei Române de Box

– 1982: A murit biologul Victor Preda; a scris, printre altele, lucrarea „Experienţa antropologică şi determinismul manifestărilor umane”, o primă sinteză antropologică în limba română; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1912)

– 2002: A murit (s-a sinucis) Cristian Panait, fost procuror în cadrul Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, a cărui sinucidere a fost intens mediatizată, din cauza suspiciunilor referitoare la presiunile la care ar fi fost supus; cazul procurorului Panait a fost transpus într-un film regizat de Tudor Giurgiu, „De ce eu?”, a cărui premieră a avut loc în data de 27 februarie 2015 (n. 1973)

– 2017: A murit Smaranda Jelescu, realizatoare de televiziune, poetă, prozatoare şi eseistă; a lucrat peste 20 de ani în Televiziunea Română, la secţia culturală, unde şi-a pus semnătura pe aproape 3.000 de emisiuni de televiziune (n. 1942)

– 2020: A murit Olga Bucătaru, actriță de teatru și film, profesoară (n. 1942) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Alger: Vizita premierului francez, Jean Castex, în Algeria (10 – 11 apr.)

– Dresda: Congresul partidului de extremă dreapta AfD (10 – 11 apr.)

– Los Angeles, SUA: Ceremonia de decernare a Premiilor Screen Actors Guild

– Roma: Campionatul Mondial Auto de Formula E – Roma ePrix

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Sportului Curat” („Play True Day”) a fost stabilită, în 2013, prin „Declaraţia de la Montevideo”, semnată de 17 state din America Latină, în cooperare cu Agenţia Mondială Anti-Doping. NOTĂ: Din 2016 ziua este marcată şi în România, din iniţiativa Agenţiei Naţionale Anti-Doping

– 1583: S-a născut Hugo Grotius, jurist, istoric şi diplomat olandez; unul dintre fondatorii teoriei dreptului natural (m. 1645)

– 1585: A murit Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (n. 1502)

– 1640: A murit Agostino Agazzari, compozitor şi muzicolog italian (n. 1578)

– 1755: S-a născut medicul german Samuel Hahnemann, creatorul homeopatiei (m. 1843, la Paris)

– 1813: A murit Joseph-Louis Lagrange, matematician şi astronom francez; a pus bazele mecanicii analitice (1788) şi ale calculului variaţiilor (n. 1736)

– 1847: S-a născut Joseph Pulitzer, jurnalist şi editor american de origine ungară; în 1883 a cumpărat „The World”, care a devenit unul dintre cele mai importante ziare din New York; a revoluţionat jurnalismul american; fondatorul cunoscutelor premii care-i poartă numele (opt pentru jurnalişti şi cinci pentru scriitori), atribuite din 1917, anual, de fundaţia constituită după moartea sa (m. 1911)

– 1864: S-a născut pianistul şi compozitorul german Eugen d’Albert (m. 1932)

– 1877: S-a născut graficianul austriac Alfred Kubin (m. 1959)

– 1887: S-a născut fiziologul argentinian Bernardo Alberto Houssay; contribuţii în studiul glandelor endocrine; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1947, împreună cu americanii Carl şi Gerty Cori (m. 1971)

– 1892: S-a născut dirijorul şi compozitorul italian Victor de Sabata (m. 1967)

– 1907: S-a născut criticul şi istoricul literar italian Rosa del Conte, unul dintre cei mai importanţi eminescologi străini, considerată un veritabil simbol al culturii române în Italia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994 (m. 2011)

– 1909: A murit Algernon Charles Swinburne, poet şi critic literar englez (n. 1837)

– 1913: S-a născut scriitorul german Stefan Heym (m. 2001)

– 1915: S-a născut actorul, scriitorul şi regizorul american Harry Morgan (m. 2011)

– 1919: S-a născut inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii Apollo 11; contribuţiile sale la programul spaţial american au fost vitale pentru aselenizarea cu succes a primei nave cu echipaj uman pe Lună, la 29 iulie 1969 (m. 2014)

– 1927: S-a născut Marshall W. Nirenberg, biochimist american; cercetări originale în descifrarea codului genetic; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1968, împreună cu conaţionalii săi Har Gobinda Khorana şi Robert W. Holley (m. 2010)

– 1929: S-a născut actorul suedez de film Max von Sydow (m. 2020)

– 1931: A murit Khalil (sau Kahlil) Gibran, poet, filozof și prozator, poet și eseist libanez, cunoscut mai ales pentru cartea „Profetul” (n. 1883) – 90 de ani

– 1932: S-a născut Omar Sharif (nume real: Michael Demitri Shalhoub), actor american de film, de origine egipteană (m. 2015)

– 1937: S-a născut poeta rusă Bella Ahmadulina (m. 2010)

– 1941: S-a născut Hrisostom al II-lea (nume la naștere: Herodotos Demetriou), Arhiepiscop al Noii Iustiniane și al întregului Cipru și Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Ciprului (din 2006) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Bunny Wailer, cântăreț și compozitor jamaican, membru fondator al grupului reggae „The Wailers”, alături de Bob Marley și Peter Tosh (m. 2021)

– 1952: S-a născut Steven (Frederic) Seagal, actor, scenarist, producător și muzician american, care deține, de asemenea, cetățenie sârbă și rusă; popular erou al filmelor de acțiune; maestru în artele marțiale japoneze

– 1954: A murit inventatorul francez Auguste Lumière; împreună cu fratele său Louis (1864-1948), a construit primul aparat de filmat (1895), pe care l-a numit „cinematograf” (n. 1862)

– 1955: A murit Pierre Teilhard De Chardin, preot iezuit, teolog, geolog, paleontolog, fizician, antropolog și profesor francez; lucrările sale combină gândirea creștină cu știința modernă și filosofia tradițională (n. 1881)

– 1955: A murit Oskar Lindberg, compozitor şi organist suedez (n. 1887)

– 1958: S-a născut (la Taşkent, Uzbekistan) pianistul israeliano-american Yefim Bronfman

– 1975: A murit Walker Evans, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi documentarişti din America (n. 1903)

– 1976: A murit violoncelistul şi compozitorul italian Enrico Mainardi (n. 1897) – 45 de ani

– 1979: A murit compozitorul italian Nino Rota; a compus şi muzică de film (n. 1911)

– 1995: A murit pianista maghiară Annie Fischer (n. 1914)

– 1997: A murit compozitorul japonez Toshiro Mayuzumi (n. 1929)

– 2010: A murit (într-un accident aviatic lângă Smolensk, în vestul Rusiei) preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski; la bordul avionului Tupolev 154 se aflau 96 de persoane care şi-au pierdut şi ele viaţa (soţia preşedintelui polonez, preşedintele Băncii Centrale a Poloniei, şeful Statului Major al Armatei, politicieni, lideri religioşi şi foşti disidenţi anticomunişti); oficialii polonezi urmau să participe la ceremonia de marcare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde aproximativ 22.000 de cetăţeni polonezi, majoritatea ofiţeri, au fost executaţi de către forţele poliţiei secrete sovietice din acea vreme (NKVD), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1949)

– 2013: A murit fiziologul britanic Sir Robert (Geoffrey) Edwards, considerat „părintele fertilizării in vitro”; împreună cu chirurgul Patrick Steptoe, Edwards a reşit în premieră concepţia prin intermediul fertilizării in vitro, ceea ce a dus la naşterea primului copil conceput prin acest procedeu, Louise Brown, la 25 iulie 1978. Robert G. Edwards a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru medicină pe 2010, pentru descoperirile sale în domeniul fertilizării in vitro şi punerea la punct a acestei tehnici de inseminare artificială (n. 1925)